INFORMARE (SE VA VEDEA PCT 4)
judetul CLUJ, municipiul CLUJ-NAPOCA, Str Plevnei nr 12-14, Bdul 21 Decembrie 1989, nr 79A-81 A, Bdul 21 Decembrie 1989, nr 128-130, nr. -
266788, 265405, 265376, 309505, 346406
15861/1/3/2/2, 15861/1/1/3/2, 15861/1/1/3/3, 15861/1/1/3/4, 15861/1/1/3/5, 15861/1/1/3/6, 15861/1/2/1, 15862/2, 15863/2, 15993/1/1, 15864, 15865/8, 15865/9, 15865/10, 15865/11, 15865/12, 15861/1/2/2/2, 15861/1/3/1/2, 15861/1/3/3/2, 15861/1/3/4/2, 15861/2/2, 15865/5/2, 15865/6/2, 15865/7/2, 15993/1/2/2, 4920, 4920-C1, 4920-C2, 4921/1/1, 4719, 4719-C
346406, 346406-C1, C2, C3, C4, C5, C6, C7, C8, C9
474078
28.04.2022
faza PUG, aprobată prin hotărârea consiliului local al municipiului Cluj-Napoca nr. 493/22.12.2014,

În conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

SE CERTIFICĂ

1. REGIM JURIDIC
Array
2. REGIM ECONOMIC
Folosință actuală: constructii si teren.

Destinația zonei : UTR G_t, Gospodărire comunală - Depouri pentru transportul urban, salubritate , UTR RiM, Restructurarea zonelor cu caracter industrial - Zonă mixtă, UTR Is_A, Zonă de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în ansambluri independente

RiM:

Destinatia zonei : UTR=RiM Restructurarea zonelor cu caracter industrial - Zonă mixtă

Caracterul actual
Unităţi industriale aflate în general în proprietate privată, dispunând de suprafeţe însemnate de teren, situate în locaţii importante pentru dezvoltarea oraşului.
Activitatea industrială iniţială a încetat sau s-a restrâns considerabil. In prezent o parte din spaţii sunt închiriate micilor întreprinderi pentru activităţi de producţie şi servicii de tip industrial sau cvasiindustrial, depozitare etc, desfăşurate în general în condiţii improvizate, precare, neadecvate. Unele spaţii sunt complet neutilizate.
Incintele industriale evidenţiază o structurare internă mediocră, dezordonată, rezultat al unor dezvoltări în timp nesistematice, zonele de acces / primire (preuzinalele) fiind disfuncţionale sau inexistente.
Clădirile / halele industriale sunt de facturi diverse, majoritatea construite în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi se află în stări de conservare şi au o valoare de utilizare foarte diferite.
Puţine dintre acestea au valoare de patrimoniu industrial.
Infrastructura urbană e în general degradată.
Terenurile prezintă un nivel variabil de contaminare în urma activităţilor industriale ce s-au desfăşurat aici.
Caracterul propus
În conformitate cu P.U.Z.-ul de regenerare.

CONDIŢIONĂRI PRIMARE
Prin P.U.G. teritoriile industriale existente îşi păstrează destinaţia actuală. Până la încheierea Contractului de Restructurare, intervenţiile în aceste zone se vor conforma RLU aferent UTR Ei Restructurarea / schimbarea destinaţiei terenurilor unităţilor industriale poate fi acceptată de către administraţia publică locală.
Pentru schimbarea destinaţiei acestor terenuri se va aplica o Procedură de restructurare pe bază de contract între Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi proprietarii unităţilor industriale. Etapele procedurii implică:
(a) negocieri cu administraţia publică locală pentru stabilirea condiţiilor-cadru de restructurare - prin care se vor stabili noul profil funcţional, principalii indicatori urbanistici, obiectivele de interes public necesare în zonă (trama stradală de interes general şi local, infrastructura edilitară, spaţiile verzi, locurile de joacă pentru copii, piaţete, instituţii publice de învăţământ, sănătate, locinţe sociale etc) şi terenurile aferente acestora, ce vor trece în proprietate publică, parametrii economici ai operaţiunii, drepturile şi obligaţiile părţilor etc - în limitele prevederilor prezentului Regulament. Obtinerea Avizulul pe Oportunitate prin care se stabileste oportunitatea restructurării si se vor specifica detaliat conditiile cadru de restructurare. Avizul de oportunitate va fi însotit de planul director.
(b) elaborarea studiilor urbanistice (masterplan ce va trata teme ca - accesibilitatea, organizarea spaţialfuncţională, infrastructura, traficul, parcarea autovehiculelor, sistemul de spaţii publice, servituţile de utilitate publică ce grevează teritoriul respectiv, parametrii tehnico-economici) şi de mediu necesare.
(c) finalizarea negocierilor pe baza datelor furnizate de studiile mai sus menţionate, ce devin parte integrantă din contract.
(d) încheierea contractului de restructurare între Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi deţinătorul unităţii industriale.
(e) elaborarea PUZ de restructurare şi a RLU aferent. Clădirile cu valoare de patrimoniu industrial vor fi în mod obligatoriu păstrate şi, în cazul restructurării, integrate în noua structură urbană.
Amplasamentele si categoriile de mijloace de publicitate permise vor fi cele stabilite prin Regulamentul local de publicitate aprobat de Consiliul Local.

SECŢIUNEA 2. UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
Se va aplica lista utilizărilor / activităţilor corespunzătoare fiecărei categorii de funcţiuni, conform Anexei 1 la prezentul Regulament.

Art.1. UTILIZĂRI ADMISE
Structură funcţională mixtă incluzând locuire colectivă, activităţi administrative, de administrarea afacerilor, financiar-bancare, terţiare, culturale, de învăţământ, de sănătate, de turism etc. Locuirea va ocupa între 30 şi 70% din suprafaţa construită desfăşurată totală (raportul optim între locuire şi celelalte activităţi ar fi de 1:1). Parterele spre principalele spaţii publice vor avea funcţiuni de interes pentru public.
Conversia funcţională şi restructurarea clădirilor cu valoare de patrimoniu industrial pentru tipurile de activităţi admise, ce vor fi în mod obligatoriu păstrate şi integrate în noua structură urbană.

Art.2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
Se admit utilizări monofuncţionale pentru funcţiuni ample de publice sau de interes public major - complex expoziţional, centru de congrese şi conferinţe, campus universitar / de cercetare, sală polivalentă, centru medical de mari dimensiuni, parc sportiv sau tematic etc.
Se admite conversia şi restructurarea clădirilor industriale sau de alt fel existente pentru tipurile de activităţi admise, cu condiţia integrării acestora în noua structură urbană.
Garaje publice sau private sub şi supraterane în clădiri dedicate cu următoarele condiţii:
(a) să nu ocupe frontul spre spaţiul public (să fie amplasate în interiorul parcelei, în spatele unui tract dedicat altor funcţiuni);
(b) accesul autovehiculelor să se realizeze acolo unde este posibil din străzi cu circulaţie redusă / secundare şi să fie organizat astfel încât să nu perturbe traficul.

Art.3. UTILIZĂRI INTERZISE
Activităţi / servicii de tip industrial sau cvasiindustrial, poluante de orice natură, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat ;
Depozitare en gros;
Depozitare de materiale refolosibile;
Comerţ en gros;
Comerţ en detail în clădiri independente de tip supermarket, hypermarket (big box), mall etc.
Comerţ şi alimentaţie publică practicate prin vitrine / ferestre;
Garaje în clădiri provizorii sau permanente independente amplasate în interiorul parcelelor; Elemente supraterane independente ale infrastructurii tehnico-edilitare dispuse pe spaţiul public;
Ansambluri monofuncţionale rezidenţiale;
Locuire de tip individual
Constructi provizorii de orice natura.
Instalaţii / utilaje exterioare, montate pe faţada dinspre spaţiul public a imobilelor;
Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente.

Is_A:

Destinatia zonei : Is_A - Zonă de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în
ansambluri independente
Caracterul zonei
Zonă a ansamblurilor independente, dedicate instituţiilor şi serviciilor publice şi de interes public. Prin instituţie se înţelege un organ sau organizaţie (publică sau privată) care desfăşoară activităţi cu caracter social, cultural, administrativ etc, cu caracter necomercial/nonprofit. Funcţiunile sunt de tip medical, educaţional, de cercetare etc. Sunt ansambluri realizate în general pe baza unui proiect unitar şi recognoscibile ca atare în structura oraşului. Se remarcă prin coerenţă şi reprezentativitate. Specifică e organizarea urbanistică de tip deschis, cu imobile situate în retragere faţă de aliniament, cu o tendinţă de aliniere la o cornişă situată la o înălţime de aproximativ 16 m.
Subzone:
S_Is - Subzona de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate situate în afara zonei centrale
Clădiri dedicate, situate în afara zonei centrale a municipiului, aparţinând instituţiilor publice sau de interes public. Se remarcă prin prezenţa semnificativă în peisajul urban datorită modului distinct de ocupare a terenului sau caracterului şi valorii arhitecturale.

CONDIŢIONĂRI PRIMARE
Is_A
Pentru intervenţii ce vizează restructurarea funcţională şi / sau transformarea / completarea spaţială a unui ansamblu se vor elabora un plan director (masterplan) şi un P.U.Z. cu R.L.U. aferent. Teritoriul de studiu al P.U.Z. este ansamblul în integralitatea sa.
Tema de proiectare pentru elaborarea P.U.Z. va fi avizată în prealabil de CTATU.
S_Is
Autorizarea lucrărilor de intervenţie asupra fondului construit se va face pe baza prezentului regulament.
Reglementări diferite privind utilizarea terenului, regimul de construire, amplasarea clădirilor faţă de aliniament, relaţiile faţă de limitele laterale sau posterioare ale ansablului / parcelei, înălţimea clădirilor, coeficientul de utilizare a terenului, procentul de ocupare a terenului etc, se pot institui numai prin P.U.Z.
Pentru orice intervenţie ce vizează modificarea volumetriei unei clădiri / corp de clădire sau construirea uneia noi cu respectarea prevederilor prezentului Regulament se va elabora în prealabil un P.U.D. ce va include întregul ansamblu / parcelă.
Intervenţiile se vor realiza pe baza unui studiu care priveşte o parcelă întreagă în înţeles urban. Se pot interzice anumite intervenţii care nu vizează întreg imobilul / corpul de clădire: extinderi, mansardări, modificări diverse, reabilitari etc.
Nu se admit intervenţii care permanentizează corpurile parazitare (reparaţii capitale, extinderi etc).
Amplasamentele si categoriile de mijloace de publicitate permise vor fi cele stabilite prin Regulamentul local de publicitate aprobat de Consiliul Local.

SECŢIUNEA 2. UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
Se va aplica lista utilizărilor / activităţilor corespunzătoare fiecărei categorii de funcţiuni, conform Anexei 1 la prezentul Regulament.

Art.1. UTILIZĂRI ADMISE
Instituţii şi servicii publice sau de interes public - funcţiuni administrative, funcţiuni de cultură, funcţiuni de învăţămînt şi cercetare, funcţiuni de sănătate şi asistenţă socială, funcţiuni de cult.
Se conservă de regulă actualele utilizări, ce pot fi dezvoltate, reorganizate sau modernizate, în conformitate cu necesităţile actuale.

Art. 2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
Locuinţe de serviciu permanente sau temporare, în condiţiile stabilite de Legea 114/1996, cu condiţia ca acestea să fie destinate exclusiv angajaţilor, acordate în condiţiile contractului de muncă, potrivit prevederilor legale.
Clădiri de cazare - (semi)hoteliere, de apartamente, cămine, internate - ale instituţiilor de învăţământ / cercetare cu condiţia ca proprietatea şi administrarea să aparţină acestora.
Pot fi luate în considerare conversii funcţionale, cu condiţia ca noile folosinţe să facă parte de asemenea din categoria instituţiilor şi serviciilor publice sau de interes public şi să fie compatibile cu clădirile existente.
Garaje / parcaje pentru personal şi vizitatori amplasate subteran sau suprateran, în părţi / corpuri de clădiri, cu următoarele condiţii:
(a) să nu ocupe frontul spre spaţiul public (să fie retrase spre interiorul parcelei cu minimum 8 m, sau să fie amplasate în interiorul parcelei, în spatele unui tract dedicat funcţiunii de bază);
(b) accesul autovehiculelor să se realizeze din străzi cu circulaţie redusă şi să fie organizat astfel încât să nu perturbe traficul.
Elemente aferente infrastructurii tehnico-edilitare, cu condiţia amplasării acestora în subteran sau în afara spaţiului public.

Art.3. UTILIZĂRI INTERZISE
Conversia funcţională a ansamblurilor / imobilelor pentru orice altă utilizare, înafara celor din categoria instituţiilor publice sau de interes public.
Garaje în clădiri provizorii sau permanente independente amplasate în interiorul parcelelor. Elemente supraterane independente ale infrastructurii tehnico-edilitare dispuse pe spaţiul public.
Constructi provizorii de orice natură.
Instalaţii / utilaje exterioare, montate pe faţadele imobilelor.
Reparaţia capitală, restructurarea, amplificarea (mansardarea, etajarea, extinderea în plan) în orice scop a clădirilor provizorii sau parazitare.
Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2.
Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente. calcane, acoperişuri, terase sau pe împrejmuiri. Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2.
Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente.

Încadrat în zona de impozitare ”A, C” conform H.C.L. 1064/19.12.2018.

Alte prevederi mentionate prin HCL pentru zona in care este situat amplasamentul: nu este cazul
3. REGIM TEHNIC
S=6875 mp

RiM:

REGLEMENTĂRI PENTRU SPATIUL PUBLIC
Amenajarea şi utilizarea spaţiului public se va face cu respectarea reglementărilor cuprinse în Anexa 4 şi a reglementărilor de mai jos.
Restructurarea acestor unităţi industriale are ca scop transformarea lor în teritorii urbane cu caracter mixt, relevând o structură funcţională complexă şi echilibrată, o structură spaţială bazată de preferinţă pe principiul cvartalului şi spaţii publice - străzi, pieţe, spaţii verzi etc - net determinate. Procesul de reabilitare şi modernizare a spaţiului public se va desfăşura numai pe bază de proiecte complexe de specialitate ce vor viza ameliorarea imaginii urbane în concordanţă cu caracterul acestuia, dezvoltarea cu prioritate a deplasărilor pietonale şi a spaţiilor destinate acestora, a modalităţilor de deplasare velo, reglementarea circulaţiei autovehiculelor şi a parcării, organizarea mobilierului urban şi a vegetaţiei. Acestea vor obtine Avizul Arhitectului sef.
Pentru reţeaua de străzi se vor aplica profile transversale unitare, (conform Anexei 6). Acestea vor cuprinde în mod obligatoriu plantaţii de arbori în aliniament, locuri de staţionare în lung, trotuare de minimum 3,00 - 4,50 m lăţime, piste pentru biciclişti etc.
Pieţele vor fi organizate ca spaţii pietonale, traficul motorizat putând ocupa maximum două laturi.
Spaţiile verzi, de tipul scuarurilor sau grădinilor vor avea acces public nelimitat.
Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice din întregul ansamblu.
Utilităţile se vor introduce în totalitate în subteran.

CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR
Condiţiile de amplasare, echipare şi configurare a clădirilor se vor stabili în cadrul P.U.Z., cu respectarea prevederilor prezentului Regulament.

SECŢIUNEA 3. CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR
Condiţiile de amplasare, echipare şi configurare a clădirilor se vor stabili în cadrul P.U.Z., cu respectarea prevederilor prezentului Regulament.

Art. 4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI
Parcelarea terenului se va realiza în cadrul P.U.Z. Tesutul urban se va organiza după principiul cvartalului, cu spaţii publice - străzi şi pieţe specifice acestui mod de construcţie urbană.
În cazul parcelării cvartalelor, parcelele vor avea în mod obligatoriu următoarele caracteristici:
(a) front la stradă;
(b) lungimea frontului la stradă mai mare sau egală cu 18 m;
(c) adâncimea mai mare decât frontul la stradă;
(d) suprafaţa va mare sau egală cu 500 mp;
Frontul parcelelor adiacent fiecărui spaţiu public va fi uniform ca deschidere.
Pentru cvartalele cu locuinţe la nivelurile superioare se va aplica contractul de curte comună (spaţiul neconstruit va fi folosit în comun, numai în scop rezidenţial).

Art. 5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
Clădirile vor fi amplasate în aliniament, cu excepţia celor situate pe străzi secundare, cu locuinţe la parter, pentru care alinierea se va realiza în retragere de minimum 3 m.
Ca principiu, clădirile se vor dispune în regim de construire închis.

Art. 6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
Clădirile se vor dezvolta între limitele laterale ale parcelelor, pe o adâncime de maximum 20 m de la aliniament (sau aliniere).
Prin excepţie, în situaţiile în care organizarea spaţială impune local deschideri în frontul străzii, pe fiecare din cele două parcele adiacente retragerile faţă de limita laterală comună va fi mai mare sau egală cu 4,5 m.
Clădirile se vor dispune în interiorul unei fâşii de teren adiacente aliniamentului (sau alinierii), cu adâncimea de maximum 18 m. În acelaşi timp, retragerea faţă de limitele posterioare ale parcelelor va fi mai mare sau egală cu jumătate din înălţimea clădirilor, măsurată la cornişa superioară sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin de 9 m.

Art.7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
În conformitate cu P.U.Z. de restructurare.

Art.8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile publice, în mod direct.
Se vor prevedea accese pietonale şi carosabile de acces la garaje, conform normelor.
Pentru amenajările curţilor cu rol pietonal şi carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea învelitorilor permeabile.

Art. 9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform Anexei 2 la prezentul regulament. Atunci când se prevăd funcţiuni diferite în interiorul aceleiaşi parcele, necesarul de parcaje va fi determinat prin însumarea numărului de parcaje necesar fiecărei funcţiuni în parte.
Staţionarea autovehiculelor se va realiza în proporţie minimă de 75% în spaţii specializate, dispuse la subsolul / demisolul / parterul clădirilor.
Parcajele amenajate la sol vor respecta normele sanitare în vigoare, respectiv vor păstra o distanţă minimă de 5 m faţă de ferestrele camerelor de locuit.
Alternativ, se poate asigura staţionarea autovehiculelor în clădiri dedicate, situate la o distanţă de maximum 150 m de imobil, dacă pentru locurile necesare există un drept real de folosinţă.

Art. 10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
Înălţimea clădirilor va fi determinată prin PUZ de restructurare, în plus aplicându-se cumulativ următoarele criterii:
(a) pentru clădirile comune înălţimea maximă la cornişă nu va depăşi 22 m, iar înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 25 m, respectiv un regim de înălţime de (1-3S) + P+5+1R.;
(b) pentru clădirile de colţ se poate admite o înălţime maximă la cornişă ce nu va depăşi 25 m, iar înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 25 m, respectiv un regim de înălţime de (1-3S) + P+5+1R, (1-3S)+P+6;
(c) pentru clădirile cu funcţiuni deosebite şi aflate în poziţii urbane privilegiate (dominante), prin PUZ se pot stabili regimuri de înălţime mai mari, fără a depăşi 28 m în punctul cel mai înalt.

Art. 11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului urban.
Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.

Clădiri noi
Arhitectura clădirilor va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului (imobile cu funcţiune mixă, imlicând locuirea la nivelele superioare). Se interzice realizarea de pastişe arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice.
Volumetria se va conforma tipologiilor specifice construcţiei urbane cu cvartale. Faţadele spre spaţiile publice vor fi plane şi se vor situa în aliniament / aliniere. Se admite realizarea de balcoane, bow-window-uri etc, începând de la înălţimea de 4,00 m de la cota trotuarului, peste spatiul public, cu condiţia ca acestea să nu fie dispuse la ultimul nivel de sub cornişă şi să ocupe, cumulat, maximum o treime din lungimea frontului clădirii.
Acoperirea clădirilor va fi plată, (acoperişuri terasă sau cu pante mai mici de 10%).
Raportul plin-gol, ca şi materialele de finisaj admise vor fi reglementate prin PUZ de restructurare în concordanţă cu caracterul arhitectural impus de profilul funcţional, de o manieră limitativă pentru a determina un imagine urbană unitară.
Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale. Se interzice folosirea culorilor saturate, stridente, la toate elementele construcţiei.

Clădiri industriale supuse conversiei funcţionale
Se vor conserva expresia arhitecturală, modenatura şi materialele de finisaj ale faţadelor clădirilor cu valoare de patrimoniu industrial. Reabilitarea termică nu poate constitui un pretext pentru eludarea acestei reglementări, în unele cazuri aceasta putând implica tehnologii şi materiale speciale.
Se vor evidenţia / diferenţia în structura spaţială şi expresia arhitecturală propusă elementele existente conservate şi cele noi.


Art. 12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR
Zona va fi echipată edilitar complet ca precondiţie a autorizării construcţiilor de orice fel.
Toate clădirile se vor racorda pentru asigurarea utilităţilor necesare la reţelele edilitare publice.
Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine.
Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în clădiri.
Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc).
Fiecare parcelă va dispune de un spaţiu interior parcelei (eventual integrat în clădire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public.

Art. 13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 30% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele având o îmbrăcăminte de orice tip sunt cuprinse în categoria spaţiilor libere.
Pe fâşia de teren cuprinsă între stradă / spaţiu public şi clădirile retrase de la alinimanent (grădina de faţadă), minim 60% din suprafeţe vor fi organizate ca spaţii verzi.
Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.
Se recomandă ca, în interiorul cvartalelor, mai ales în cazul în care locuirea e prezentă, spaţiul neconstruit să fie utilizat pe principiul contractului de curte comună (spaţiul neconstruit să fie folosit în comun, mai ales în scop rezidenţial).

Art.14. ÎMPREJMUIRI
Ca regulă generală, având în vedere structura spaţială reglementată, spre spaţiul public nu se vor realiza împrejmuiri.
În cazuri particulare, când se impune realizarea de împrejmuiri spre spaţiul public, acestea vor avea un soclu opac cu înălţimea maximă de 80 cm şi o parte transparentă, realizată din grilaj metalic sau într-un sistem similar care pemite vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de 2,2 m. Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii.
În cazul în care împrejmuirile sunt necesare (se separă funcţiuni ce necesită delimitarea propriului teren), împrejmuirile spre parcelele vecine vor avea maximum 2,20 m înălţime şi vor fi de tip transparent sau opac.
Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide fără a afecta spaţiul public.
Tratamentul arhitectural al împrejmuirilor va fi corelat cu cel al clădirilor aflate pe parcelă.

SECŢIUNEA 4. POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

Art.15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)
Pentru clădirile comune:P.O.T. maxim = 60%
Pentru nivelele cu destinaţie de locuire A.C. maximă = 40% x St (suprafaţa terenului) pentru parcelele comune şi respectiv A.C. maximă = 50% x St pentru parcelele de colţ.
Pentru clădirile situate în poziţii particulare şi pentru destinaţii / utilizări speciale (conform listei de activităţi admise / admise cu condiţionări) P.O.T. se va stabili prin P.U.Z. de restructurare, în funcţie de cerinţele programului arhitectural şi de poziţia urbană.

Art.16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)
Pentru clădirile comune:C.U.T. maxim = 2,8
Pentru clădirile situate în poziţii particulare şi cu destinaţii / utilizări speciale (conform listei de activităţi admise / admise cu condiţionări) C.U.T. se va stabili prin P.U.Z. de restructurare, în funcţie de cerinţele programului arhitectural şi de poziţia urbană.

UTR Is_A :

REGLEMENTĂRI PENTRU SPATIUL PUBLIC
Amenajarea şi utilizarea spaţiului public se va face cu respectarea reglementărilor cuprinse în Anexa 4 şi a reglementărilor de mai jos.
Procesul de reabilitare şi modernizare a spaţiului public se va desfăşura numai pe bază de proiecte complexe de specialitate ce vor viza ameliorarea imaginii urbane în concordanţă cu caracterul acestuia, dezvoltarea cu prioritate a deplasărilor pietonale şi a spaţiilor destinate acestora, a modalităţilor de deplasare velo, reglementarea circulaţiei autovehiculelor şi a parcării, organizarea mobilierului urban şi a vegetaţiei. Acestea vor obtine Avizul Arhitectului sef.
Pieţele vor fi organizate ca spaţii pietonale, traficul motorizat putând ocupa maximum două laturi.
Spaţiile verzi, de tipul scuarurilor sau grădinilor vor avea acces public nelimitat.
Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice din întregul ansamblu.

SECŢIUNEA 3. CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR
Având în vedere diversitatea şi specificitatea diferitelor clădiri / ansambluri, în general elemente excepţionale în ţesutul urban, condiţiile de amplasare, echipare şi configurare ale acestora se vor stabili în cadrul unor P.U.D. sau P.U.Z., cu respectarea prevederilor prezentului regulament.

Art.4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI
Se conservă de regulă structura parcelară existentă.
Este în principiu admisibilă comasarea cu parcele învecinate pentru extinderea instituţiilor şi seviciilor existente, caz în care acestea vor fi incluse în prezentul UTR / subzonă. În acest caz se va elabora un P.U.Z.

Art.5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
Se va stabili, după caz, prin P.U.D sau P.U.Z, în funcţie de contextul urban. În cazul dispunerii clădirilor în regim deschis, se recomandă ca retragerea faţă de aliniament să fie de minimum 10 m.

Art.6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
Conformarea clădirilor pe parcelă va fi determinată de contextul generat de cadrul construit adiacent. Principiul constă în acoperirea calcanelor existente şi respectiv contrapunerea de retrageri în dreptul celor de pe parcelele vecine. Regula se aplică atât pe limitele laterale cât şi pe cele posterioare de proprietate. Nu vor fi luate în considerare corpurile de clădire parazitare / provizorii existente.
În cazul existenţei unui calcan vecin, clădirile se vor alipi de acesta. Noul calcan nu va depăşi lungimea celui existent. Se admite construirea unui calcan numai în scopul acoperirii unui calcan existent. Clădirile se vor retrage în mod obligatoriu de la latura opusă celei ce include un calcan existent cu o distanţă minimă egală cu jumătate din înălţimea clădirii, dar cu nu mai puţin decât 4,5 m.
Clădirile se vor retrage în mod obligatoriu de la limitele laterale în situaţiile în care pe acestea nu există calcane, cu o distanţă minim egală cu jumătate din înălţimea clădirii, dar cu nu mai puţin decât 4,5 m.
Clădirile se vor retrage de la limita posterioară a parcelei cu o distanţă minim egală cu jumătate din înălţimea clădirii, dar cu nu mai puţin decât 6 m.
Sunt admise configuraţii în retrageri transversale succesive, cu condiţia îndeplinirii la orice nivel a relaţiilor menţionate.

Art.7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
Distanţa minimă dintre două clădiri aflate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii mai înalte, dar nu mai puţin decât 4,5 m.
În cazul în care încăperi principale sunt orientate spre spaţiul dintre cele două clădiri, distanţa minimă va fi de 6 m.

Art. 8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE
Se vor stabili, după caz, prin P.U.D. prin P.U.Z.
Orice acces la drumurile publice se va realiza conform avizului eliberat de administratorul acestora.
Pentru căile pietonale şi carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea învelitorilor permeabile.

Art.9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform Anexei 2 la prezentul Regulament. Atunci când se prevăd funcţiuni diferite în interiorul aceleiaşi parcele, necesarul de parcaje va fi determinat prin însumarea numărului de parcaje necesar fiecărei funcţiuni în parte.
Pentru clădirile noi, staţionarea autovehiculelor se va realiza numai în garaje colective subterane sau supraterane.
Nu se admite staţionarea autovehiculelor pe fâşia de teren dintre aliniament şi clădiri, indiferent de adâncimea acesteia. Staţionarea în curţile clădirilor este admisă doar în cazul în care acestea au exclusiv rolul de curte de serviciu.

Art. 10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
Înălţimea clădirilor va fi determinată în funcţie de context ;
Înălţimea maximă la cornişă nu va depăşi 18 m si respectiv P+4+R(M).

Art.11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului urban.
Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.

Clădiri / corpuri noi
Arhitectura clădirilor va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului. Se interzice realizarea de pastişe arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice.
Volumetria va fi de natură a determina împreună cu clădirile adiacente un ansamblu coerent şi unitar. Faţadele spre spaţiile publice vor fi plane. Se admite realizarea de balcoane, bow-window-uri etc, începând de la înălţimea de 4,00 m de la cota trotuarului, peste spatiul public, cu condiţia ca acestea să nu fie dispuse la ultimul nivel de sub cornişă şi să ocupe, cumulat, maximum o treime din lungimea frontului clădirii.
Clădirile se vor acoperi cu terase sau şarpante, funcţie de nevoile de armonizare cu cadrul construit adiacent. În cazul acoperirii cu şarpante, acestea vor avea forme simple, în două sau patru ape, cu pante egale şi constante cu înclinaţia cuprinsă între 35o şi 60o , funcţie de contextul local. Nu se admit lucarne, acestea nefiind specifice zonei, pentru luminarea spaţiilor din mansarde se vor folosi ferestre de acoperiş. Cornişele vor fi de tip urban.
Raportul plin-gol va fi în concordanţă cu caracterul arhitectural impus de profilul funcţional, dar şi cu specificul zonei.
Pentru a determina un imagine urbană unitară se vor utiliza de o manieră limitativă materialele de finisaj specifice zonei - tencuieli lise, zidării din cărămidă aparentă pentru faţade, placaje din piatră pentru faţade, socluri şi alte elemente arhitecturale, confecţii metalice din oţel vopsit.
Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale. Se interzice folosirea culorilor saturate, stridente, închise la toate elementele construcţiei.

Clădiri existente
Intervenţiile asupra clădirilor existente se vor realiza în regim specific, numai pe bază de proiecte detaliate fundamentate pe studii şi investigaţii complexe asupra construcţiilor, avizate şi autorizate conform legii.

În cazul intervenţiilor vizând reparaţia, reabilitarea corpurilor existente:
În cazul clădirilor cu valoare arhitecturală se va conserva expresia şi modenatura faţadelor acestora, cu excepţia cazurilor în care se revine la o situaţie iniţială / anterioară considerată favorabilă.
Se interzice eliminarea decoraţiilor specifice (ancadramente, cornişe, brâuri, colonete, pilaştri, etc). Reabilitarea termică nu poate constitui un pretext pentru eludarea acestei reglementări, în unele cazuri aceasta putând implica tehnologii şi materiale speciale.
Tâmplăriile se vor conseva prin reabilitare sau se vor înlocui cu unele moderne, compatibile ca forme şi materiale cu arhitectura clădirii.
Învelitorile acoperişelor vor fi din ţiglă ceramică de culoare naturală sau din tablă lisă fălţuită de culoare gri.
Jgheaburile şi burlanele se vor reface din tablă zincată sau de cupru.

În cazul intervenţiilor vizând restructurarea / extinderea corpurilor existente:
Se vor aplica reglementările anterioare.
Se vor evidenţia / diferenţia în structura spaţială şi expresia arhitecturală propusă elementele existente conservate şi cele noi.

Firmele comerciale / necomerciale şi vitrinele vor respecta reglementările cuprinse în Anexa 3 la prezentul regulament

Art.12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR
Zona e echipată edilitar complet.
Toate clădirile se vor racorda la reţelele edilitare publice.
Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine.
Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în împrejmuiri sau clădiri.
Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc).
Fiecare imobil va dispune de un spaţiu interior parcelei (eventual integrat în clădire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public.

Art.13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 20% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele având o îmbrăcăminte de orice tip sunt cuprinse în categoria spaţiilor libere, pentru care se vor utiliza materiale tradiţionale (în general daleje de piatră de tip permeabil).
Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.

Art.14. ÎMPREJMUIRI
Împrejmuirile orientate spre spaţiul public vor avea un soclu opac cu înălţimea maximă de 80 cm şi o parte transparentă, realizată din grilaj metalic sau într-un sistem similar care pemite vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de 2,2 m. Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii.
Împrejmuirile spre parcelele vecine vor avea maximum 2,20 m înălţime şi vor fi de tip opac. Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide spre interiorul parcelei. Tratamentul arhitectural al împrejmuirilor va fi corelat cu cel al clădirilor aflate pe parcelă.
SECŢIUNEA 4. POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

Art.15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)
P.O.T. maxim va fi cel reglementat prin RGU sau norme specifice pentru programul arhitectural respectiv, fără a depăşi pentru ansambluri sau pentru parcelele comune:
P.O.T. maxim = 60%
pentru parcelele de colţ:
P.O.T. maxim = 75%
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic.

Art.16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)
C.U.T. maxim va fi cel reglementat prin norme specifice pentru programul arhitectural respectiv, fără a depăşi pentru ansambluri sau parcelele comune:
C.U.T. maxim = 2.2
pentru parcelele de colţ:
C.U.T. maxim = 2,8
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii, mansardării, supraetajării clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic. În cazul mansardărilor, suprafaţa nivelului (SN) mansardei va reprezenta maximum 60% din suprafaţa nivelului curent (se va lua în calcul numai porţiunea cu h liber >= 1,40 m).
4 REGIM ACTUALIZARE
În baza HCL nr. 579/2018 se modifică parțial și se completează Regulamentul Local de Urbanism aferent documentației “Actualizare Plan Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca”, aprobat cu HCL nr. 493/22.12.2014.

Parcelele înscrise în CF nr. 266788, 265405, 265376, 309505, 346406, se află în zona de studiu a investiției ,, Tren metropolitan Gilău – Florești – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonțida” – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj:Magistrala I de Metrou si Tren Metropolitan ,, efectuat de Primăria municipiului Cluj-Napoca.

S-a solicitat emiterea unui certificat de urbanism in scopul ''Achizitionarea si instalarea unui sistem de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie solara folosind panouri fotovoltaice amplasate pe acoperisurile unor cladiri apartinand CTP Cluj-Napoca SA, in municipiul Cluj-Napoca'', str Plevnei nr 12-14, Bdul 21 Decembrie 1989, nr 79A-81 A, Bdul 21 Decembrie 1989, nr 128-130, imobile inscrise in CF nr 266788, 265405, 265376, 309505, 346406, nr top 15861/1/3/2/2, 15861/1/1/3/2, 15861/1/1/3/3, 15861/1/1/3/4, 15861/1/1/3/5, 15861/1/1/3/6, 15861/1/2/1, 15862/2, 15863/2, 15993/1/1, 15864, 15865/8, 15865/9, 15865/10, 15865/11, 15865/12, 15861/1/2/2/2, 15861/1/3/1/2, 15861/1/3/3/2, 15861/1/3/4/2, 15861/2/2, 15865/5/2, 15865/6/2, 15865/7/2, 15993/1/2/2, 4920, 4920-C1, 4920-C2, 4921/1/1, 4719, 4719-C, 346406, 346406-C1, C2, C3, C4, C5, C6, C7, C8, C9.

Potrivit art 11, al (7) din Legea nr 50/1991 actualizata, se pot executa fără autorizaţie de construire:
f) montarea pe clădiri, anexe gospodăreşti şi pe sol a sistemelor fotovoltaice pentru producerea energiei electrice de către prosumatori aşa cum sunt ei definiţi la art. 2 lit. x^1) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau a panourilor solare pentru încălzirea sau prepararea apei calde pentru consumul casnic, cu înştiinţarea prealabilă a autorităţilor administraţiei publice locale şi cu respectarea legislaţiei în vigoare. Sistemele fotovoltaice şi/sau panourile solare vor fi susţinute de o structură formată din elemente constructive capabile să asigure stabilitatea întregului ansamblu şi să preia încărcările rezultate din greutatea proprie a acesteia şi a panourilor, precum şi cele rezultate din acţiunea vântului şi a depunerilor de zăpadă.

Prin adresa nr. 526648/20.05.2022, documentatia s-a completat cu declaratia emisa de Compania de Transport Public Cluj-Napoca SA prin care se mentioneaza incadrarea in prevederile art. 11 alin 7. litera f) din Legea 50/1991 republ, respectiv art. 73^1 din Legea nr. 123/2012 modificata si actualizata. Conform memoriului tehnic atasat documentatiei, pentru cele trei locatii, puterea electrica totala instalata este intre 50kW si 216kW.

Propunerea se incadreaza in prevederile art 11, al (7), lit f) din Legea nr 50/1991 actualizata, astfel ca nu este necesara emiterea autorizatiei de construire pentru lucrarile solicitate.
In cazul in care se realizeaza alte lucrari de constructii care nu se incadreaza in prevederile art 11 din Legea nr 50/1991 actualizata, se va redepune documentatia pentru analiza in conformitate cu prevederile art 19, al (1) din Ordinul 839/2009 actualizat.

In vederea instalarii sistemelor de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie solara folosind panouri fotovoltaice amplasate pe acoperisurile cladirilor, se va reglementa dreptul de construire conform Anexei nr 2 la Legea nr 50/1991 actualizata si se va obtine acordul Raiffeisen Bank SA.
4. OBLIGAŢII ALE TITULARULUI CERTIFICATULUI DE URBANISM:
În scopul elaborării documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii — de construire/de desfiinţare — solicitantul se va adresa autorităţii competente pentru protecţia mediului:

AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI CLUJ NAPOCA CALEA DOROBANTILOR, NR.99, BL. 9B (autoritatea competentă pentru protecţia mediului, adresa) (Denumirea şi adresa acesteia se personalizează prin grija autorităţii administraţiei publice emitente.)
În aplicarea Directivei Consiliului 85/337/CEE (Directiva EIA) privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată prin Directiva Consiliului 97/11/CE şi prin Directiva Consiliului şi Parlamentului European 2003/35/CE privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul şi modificarea, cu privire la participarea publicului şi accesul la justiţie, a Directivei 85/337/CEE şi a Directivei 96/61/CE, prin certificatul de urbanism se comunică solicitantului obligaţia de a contacta autoritatea teritorială de mediu pentru ca aceasta să analizeze şi să decidă, după caz, încadrarea/neîncadrarea proiectului investiţiei publice/private în lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului.

În aplicarea prevederilor Directivei Consiliului 85/337/CEE, procedura de emitere a acordului de mediu se desfăşoară după emiterea certificatului de urbanism, anterior depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei publice competente.

În vederea satisfacerii cerinţelor cu privire la procedura de emitere a acordului de mediu, autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte mecanismul asigurării consultării publice, centralizării opţiunilor publicului şi al formulării unui punct de vedere oficial cu privire la realizarea investiţiei în acord cu rezultatele consultării publice.

În aceste condiţii:

După primirea prezentului certificat de urbanism, titularul are obligaţia de a se prezenta la autoritatea competentă pentru protecţia mediului în vederea evaluării iniţiale a investiţiei şi stabilirii necesităţii evaluării efectelor acesteia asupra mediului. în urma evaluării iniţiale a investiţiei se va emite actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului.

În situaţia în care autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte necesitatea evaluării efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente cu privire la menţinerea cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

În situaţia în care, după emiterea certificatului de urbanism ori pe parcursul derulării procedurii de evaluare a efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul renunţă la intenţia de realizare a investiţiei, acesta are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente.
6. CEREREA DE EMITERE A AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINŢARE VA FI ÎNSOȚITĂ DE URMĂTOARELE DOCUMENTE:
  1. certificatul de urbanism;
  2. dovada titlului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii, sau, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel (copie legalizată);
  3. documentaţia tehnică - D.T., după caz:
    • D.T.A.C.
    • D.T.A.D.
    • D.T.O.E.
  4. avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism:
    Avize şi acorduri privind utilităţile urbane şi infrastructura:
    • alimentare cu apa:
    • gaze naturale:
    • canalizare:
    • telefonizare:
    • alimentare cu energie electrică:
    • salubritate:
    • alimentare cu energie termică:
    • transport urban:

    Avize şi acorduri privind:
    • securitatea la incendiu:
    • protecţia civilă:
    • sănătatea populaţiei:

    Avize/acorduri specifice ale administraţiei publice centrale şi/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora:
    Studii de specialitate:
  5. actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului;
  6. dovada privind achitarea taxelor legale.
Documentele de plată ale următoarelor taxe (copie):
Certificatul de urbanism nu ţine loc de autorizaţie de construire/desfiinţare şi nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.
Termenul de valabilitate:
12
luni
de la data emiterii.
EMIL BOC
Daniel Pop
Aurora Rosca
Paula Farkas
Paula Farkas
30.05.2022
30.05.2023
0 lei
__________
__.__.____