SCHIMBARE DE DESTINATIE DIN LOCUINTA IN SPATIU SERVICII PROFESIONALE, CONFORM ART 11, al (1), LIT N), O) DIN LEGEA NR 50/1991 ACTUALIZATA (SE VA VEDEA PCT 4)
judetul Cluj, municipiul Cluj-Napoca, Anton Pann, nr. 12, bl. D, et. P, ap. 1
341188-C2-U1
-
341188-C2-U1
261902
22.04.2021
493/22.12.2014 si HCL nr. 118/01.04.2015

În conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

SE CERTIFICĂ

1. REGIM JURIDIC
A. Imobil situat în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, în afara perimetrului de protecţie a valorilor istorice şi arhitectural-urbanistice. Imobil in proprietate privata.

B. SERVITUTI PENTRU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ AFLATE ÎN ZONĂ, ALTE RESTRICTII
Servituţi de utilitate publică: nu este cazul
Alte restrictii : nu este cazul
Imobilul nu este situat in lista monumentelor istorice sau ale naturii sau in zona de protectie a acestora.
2. REGIM ECONOMIC
Folosință actuală: ap 1 (locuinta).

Destinația: UTR RiM* - zonă mixtă; teritorii urbane cu caracter mixt, cu o structură funcțională echilibrată, rezultat al aplicării procedurii de restructurare a zonelor cu caracter industrial; conform P.U.Z. – de restructurare urbana, aprobat cu H.C.L. 381 din 15/06/2016

Caracterul actual Unităţi industriale aflate în general în proprietate privată, dispunând de suprafeţe însemnate de teren, situate în locaţii importante pentru dezvoltarea oraşului. Activitatea industrială iniţială a încetat sau s-a restrâns considerabil. In prezent o parte din spaţii sunt închiriate micilor întreprinderi pentru activităţi de producţie şi servicii de tip industrial sau cvasiindustrial, depozitare etc, desfăşurate în general în condiţii improvizate, precare, neadecvate. Unele spaţii sunt complet neutilizate. Incintele industriale evidenţiază o structurare internă mediocră, dezordonată, rezultat al unor dezvoltări în timp nesistematice, zonele de acces / primire (preuzinalele) fiind disfuncţionale sau inexistente. Clădirile / halele industriale sunt de facturi diverse, majoritatea construite în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi se află în stări de conservare şi au o valoare de utilizare foarte diferite. Puţine dintre acestea au valoare de patrimoniu industrial. Infrastructura urbană e în general degradată. Terenurile prezintă un nivel variabil de contaminare în urma activităţilor industriale ce s-au desfăşurat aici.
Caracterul propus In conformitate cu contractul de restructurare

CONDIŢIONĂRI PRIMARE
Prin PUG teritoriile industriale existente îşi păstrează destinaţia actuală. Până la încheierea Contractului de Restructurare, intervenţiile în aceste zone se vor conforma RLU aferent UTR Ei
Restructurarea / schimbarea destinaţiei terenurilor unităţilor industriale poate fi acceptată de către administraţia publică locală.
Pentru schimbarea destinaţiei acestor terenuri se va aplica o Procedură de restructurare pe bază de contract între Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi proprietarii unităţilor industriale. Etapele procedurii implică:
a. negocieri cu administraţia publică locală pentru stabilirea condiţiilor-cadru de restructurare - prin care se vor stabili noul profil funcţional, principalii indicatori urbanistici, obiectivele de interes public necesare în zonă (trama stradală de interes general şi local, infrastructura edilitară, spaţiile verzi, locurile de joacă pentru copii, piaţete, instituţii publice de învăţământ, sănătate, locinţe sociale etc) şi terenurile aferente acestora, ce vor trece în proprietate publică, parametrii economici ai operaţiunii, drepturile şi obligaţiile părţilor etc - în limitele prevederilor prezentului Regulament.
b. elaborarea studiilor urbanistice (masterplan ce va trata teme ca - accesibilitatea, organizarea spaţial-funcţională, infrastructura, traficul, parcarea autovehiculelor, sistemul de spaţii publice, servituţile de utilitate publică ce grevează teritoriul respectiv, parametrii tehnico-economici) şi de mediu necesare. Se va elabora un studiu de fezabilitate.
c. finalizarea negocierilor pe baza datelor furnizate de studiile mai sus menţionate, ce devin parte integrantă din contract.
d. încheierea contractului de restructurare între Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi deţinătorul unităţii industriale.
e. elaborarea PUZ de restructurare şi a RLU aferent.

Clădirile cu valoare de patrimoniu industrial vor fi în mod obligatoriu păstrate şi, în cazul restructurării, integrate în noua structură urbană.

Art.1. UTILIZĂRI ADMISE
Structură funcţională mixtă incluzând locuire colectivă, activităţi administrative, de administrarea afacerilor, financiar-bancare, comerciale (terţiare), culturale, de învăţământ, de sănătate cu caracter ambulatoriu, de turism etc. Locuirea va ocupa între 30 şi 70% din suprafaţa construită desfăşurată totală (raportul optim între locuire şi celelalte activităţi ar fi de 1:1). Parterele spre principalele spaţii publice vor avea funcţiuni de interes pentru public.
Conversia funcţională şi restructurarea clădirilor cu valoare de patrimoniu industrial pentru tipurile de activităţi admise, ce vor fi în mod obligatoriu păstrate şi integrate în noua structură urbană.

Art.2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
Se admit utilizări monofuncţionale pentru funcţiuni ample de publice sau de interes public major - complex expoziţional, centru de congrese şi conferinţe, campus universitar / de cercetare, sală polivalentă, centru medical de mari dimensiuni, parc sportiv sau tematic etc.
Se admite conversia şi restructurarea clădirilor industriale sau de alt fel existente pentru tipurile de activităţi admise, cu condiţia integrării acestora în noua structură urbană.
Garaje publice sau private sub şi supraterane în clădiri dedicate cu următoarele condiţii:
(a) să nu ocupe frontul spre spaţiul public (să fie amplasate în interiorul parcelei, în spatele unui tract dedicat altor funcţiuni)
(b) accesul autovehiculelor să se realizeze acolo unde este posibil din străzi cu circulaţie redusă / secundare şi să fie organizat astfel încât să nu perturbe traficul

Art.3. UTILIZĂRI INTERZISE
Activităţi / servicii de tip industrial sau cvasiindustrial, poluante de orice natură, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat.
Depozitare en gros.
Depozitare de materiale refolosibile.
Comerţ en gros.
Comerţ en detail în clădiri independente de tip supermarket, hypermarket (big box), mall etc.
Comerţ şi alimentaţie publică practicate prin vitrine / ferestre.
Garaje în clădiri provizorii sau permanente independente amplasate în interiorul parcelelor.
Elemente supraterane independente ale infrastructurii tehnico-edilitare dispuse pe spaţiul public.
Ansambluri monofuncţionale rezidenţiale.
Locuire de tip individual.
Constructii provizorii de orice natură.
Instalaţii / utilaje exterioare, montate pe faţada dinspre spaţiul public a imobilelor.
Publicitate comercială realizată prin amplasarea de materiale publicitare de orice natură pe imobile -
faţade, calcane, acoperişuri, terase - sau pe împrejmuiri

Încadrat în zona de impozitare ”A” conform H.C.L. 1064/19.12.2018.

Alte prevederi mentionate prin HCL pentru zona in care este situat amplasamentul: nu este cazul
3. REGIM TEHNIC
S=81,5 mp UTR Rim* cf PUZ aprobat cu HCL nr 381/2016

REGLEMENTĂRI PENTRU SPATIUL PUBLIC
Amenajarea şi utilizarea spaţiului public se va face cu respectarea reglementărilor cuprinse în Anexa 4 şi a reglementărilor de mai jos.
Restructurarea acestor unităţi industriale are ca scop transformarea lor în teritorii urbane cu caracter mixt, relevând o structură funcţională complexă şi echilibrată, o structură spaţială bazată de preferinţă pe principiul cvartalului şi spaţii publice - străzi, pieţe, spaţii verzi etc - net determinate.
Procesul de reabilitare şi modernizare a spaţiului public se va desfăşura numai pe bază de proiecte complexe de specialitate ce vor viza ameliorarea imaginii urbane în concordanţă cu caracterul acestuia, dezvoltarea cu prioritate a deplasărilor pietonale şi a spaţiilor destinate acestora, a modalităţilor de deplasare velo, reglementarea circulaţiei autovehiculelor şi a parcării, organizarea mobilierului urban şi a vegetaţiei. Acestea vor fi avizate de CTATU.
Pentru reţeaua de străzi, se vor aplica profile transversale unitare, (conform Anexei 6). Acestea vor cuprinde în mod obligatoriu plantaţii de arbori în aliniament, locuri de staţionare în lung, trotuare de minimum 3,00 - 4,50 m lăţime, piste pentru biciclişti etc.
Pieţele vor fi organizate ca spaţii pietonale, traficul motorizat putând ocupa maximum două laturi.
Spaţiile verzi, de tipul scuarurilor sau grădinilor vor avea acces public nelimitat.
Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice din întregul ansamblu.
Utilităţile se vor introduce în totalitate în subteran.

Art. 4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI
Parcelarea terenului se va realiza în cadrul PUZ. Tesutul urban se va organiza după principiul cvartalului, cu spaţii publice - străzi şi pieţe specifice acestui mod de construcţie urbană.
In cazul parcelării cvartalelor, parcelele vor avea în mod obligatoriu următoarele caracteristici:
(a) front la stradă
(b) lungimea frontului la stradă mai mare sau egală cu 18 m
(c) adâncimea mai mare decât frontul la stradă
(d) suprafaţa va mare sau egală cu 500 mp
(e) formă regulată
Frontul parcelelor adiacent fiecărui spaţiu public va fi uniform ca deschidere.
Pentru cvartalele cu locuinţe la nivelurile superioare se va aplica contractul de curte comună (spaţiul neconstruit va fi folosit în comun, numai în scop rezidenţial).

Art. 5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

Clădirile vor fi amplasate în aliniament, cu excepţia celor situate pe străzi secundare, cu locuinţe la parter, pentru care alinierea se va realiza în retragere de minimum 3 m.
Ca principiu, clădirile se vor dispune în regim de construire închis.

Art. 6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

Clădirile se vor dezvolta între limitele laterale ale parcelelor, pe o adâncime de maximum 20 m de la aliniament (sau aliniere).
Prin excepţie, în situaţiile în care organizarea spaţială impune local deschideri în frontul străzii, pe fiecare din cele două parcele adiacente retragerile faţă de limita laterală comună va fi mai mare sau egală cu 4,5 m.

Clădirile se vor dispune în interiorul unei fâşii de teren adiacente aliniamentului (sau alinierii), cu adâncimea de maximum 18 m. In acelaşi timp, retragerea faţă de limitele posterioare ale parcelelor va fi mai mare sau egală cu jumătate din înălţimea clădirilor, măsurată la cornişa superioară sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin de 9 m.

Art.7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ

In conformitate cu PUZ de restructurare.

Art.8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile publice, în mod direct.
Se vor prevedea accese pietonale şi carosabile de acces la garaje, conform normelor.
Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autorizaţiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.
Pentru amenajările curţilor cu rol pietonal şi carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea învelitorilor permeabile.

Art. 9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform Anexei 2 la prezentul regulament. Atunci când se prevăd funcţiuni diferite în interiorul aceleiaşi parcele, necesarul de parcaje va fi determinat prin însumarea numărului de parcaje necesar fiecărei funcţiuni în parte.
Staţionarea autovehiculelor se va realiza în proporţie minimă de 75% în spaţii specializate, dispuse la subsolul / demisolul / parterul clădirilor.
Parcajele amenajate la sol vor respecta normele sanitare în vigoare, respectiv vor păstra o distanţă minimă de 5 m faţă de ferestrele camerelor de locuit.
Alternativ, se poate asigura staţionarea autovehiculelor în clădiri dedicate, situate la o distanţă de maximum 150 m de imobil, dacă pentru locurile necesare există un drept real de folosinţă, garantat prin deţinerea în proprietate sau prin concesiune.

Art. 10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
Inălţimea clădirilor va fi determinată prin PUZ de restructurare, în plus aplicându-se cumulativ următoarele criterii:
(a) pentru clădirile comune înălţimea maximă la cornişă nu va depăşi 22 m, iar înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 25 m, respectiv un regim de înălţime de (1-3S) + P+5+1R. Ultimul nivel va avea o retragere faţă de planul faţadei de minimum 1,80 m
(b) pentru clădirile de colţ se poate admite o înălţime maximă la cornişă ce nu va depăşi 25 m, iar înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 25 m, respectiv un regim de înălţime de (1-3S) + P+5+1R, (1-3S)+P+6
(c) pentru clădirile cu funcţiuni deosebite şi aflate în poziţii urbane privilegiate (dominante), prin PUZ se pot stabili regimuri de înălţime mai mari, fără a depăşi 28 m în punctul cel mai înalt
(d) se admit nivele parţiale (supante, mezanine) cu condiţia încadrării în înălţimea la cornişă / totală reglementată
(e) înălţimea totală maximă a corpurilor / porţiunilor de clădire situate în interiorul parcelei, dincolo de limita de 18 m de la aliniament, va fi de maximum 18 m.

Art. 11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei (HG 525/1996, Art. 32) aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului urban.
Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă. (HG 525/1996, Art. 32).


Clădiri noi
Arhitectura clădirilor va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului (imobile cu funcţiune mixă, imlicând locuirea la nivelele superioare). Se interzice realizarea de pastişe arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice.
Volumetria se va conforma tipologiilor specifice construcţiei urbane cu cvartale. Faţadele spre spaţiile publice vor fi plane şi se vor situa în aliniament / aliniere. Se admite realizarea de balcoane, bow-window-uri etc, începând de la înălţimea de 4,00 m de la cota trotuarului, cu condiţia ca acestea să nu fie dispuse la ultimul nivel de sub cornişă şi să ocupe, cumulat, maximum o treime din lungimea frontului clădirii.
Acoperirea clădirilor va fi plată, (acoperişuri terasă sau cu pante mai mici de 10%).
Raportul plin-gol, ca şi materialele de finisaj admise vor fi reglementate prin PUZ de restructurare în concordanţă cu caracterul arhitectural impus de profilul funcţional, de o manieră limitativă pentru a determina un imagine urbană unitară.
Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale. Se interzice folosirea culorilor saturate, stridente, la toate elementele construcţiei.

Clădiri industriale supuse conversiei funcţionale

Se vor conserva expresia arhitecturală, modenatura şi materialele de finisaj ale faţadelor clădirilor cu valoare de patrimoniu industrial. Reabilitarea termică nu poate constitui un pretext pentru eludarea acestei reglementări, în unele cazuri aceasta putând implica tehnologii şi materiale speciale.
Se vor evidenţia / diferenţia în structura spaţială şi expresia arhitecturală propusă elementele existente conservate şi cele noi.
Firmele comerciale / necomerciale şi vitrinele vor respecta reglementările cuprinse în Anexa 3 la prezentul regulament.

Art. 12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR
Zona va fi echipată edilitar complet ca precondiţie a autorizării construcţiilor de orice fel.
Toate clădirile se vor racorda pentru asigurarea utilităţilor necesare la reţelele edilitare publice.
Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine.
Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în clădiri.
Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc).
Fiecare parcelă va dispune de un spaţiu interior parcelei (eventual integrat în clădire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public.

Art. 13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 30% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele având o îmbrăcăminte de orice tip sunt cuprinse în categoria spaţiilor libere.
Pe fâşia de teren cuprinsă între stradă / spaţiu public şi clădirile retrase de la alinimanent (grădina de faţadă), minim 60% din suprafeţe vor fi organizate ca spaţii verzi.
Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.
Se recomandă ca, în interiorul cvartalelor, mai ales în cazul în care locuirea e prezentă, spaţiul neconstruit să fie utilizat pe principiul contractului de curte comună (spaţiul neconstruit să fie folosit în comun, mai ales în scop rezidenţial).

Art.14. ÎMPREJMUIRI
Ca regulă generală, având în vedere structura spaţială reglementată, spre spaţiul public nu se vor realiza împrejmuiri.
In cazuri particulare, când se impune realizarea de împrejmuiri spre spaţiul public, acestea vor avea un soclu opac cu înălţimea maximă de 80 cm şi o parte transparentă, realizată din grilaj metalic sau într-un sistem similar care pemite vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de 2,2 m. Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii.
In cazul în care împrejmuirile sunt necesare (se separă funcţiuni ce necesită delimitarea propriului teren), împrejmuirile spre parcelele vecine vor avea maximum 2,20 m înălţime şi vor fi de tip transparent sau opac.Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide fără a afecta spaţiul public.

Art.15 PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
Pentru clădirile comune: POT maxim = 60% Pentru nivelele cu destinaţie de locuire AC maximă = 40% x St (suprafaţa terenului) pentru parcelele comune şi respectiv AC maximă = 50% x St pentru parcelele de colţ Pentru clădirile situate în poziţii particulare şi pentru destinaţii / utilizări speciale (conform listei de activităţi admise / admise cu condiţionări) POT se va stabili prin PUZ de restructurare, în funcţie de cerinţele programului arhitectural şi de poziţia urbană.

Art.16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
Pentru clădirile comune: CUT maxim = 2,8 Pentru clădirile situate în poziţii particulare şi cu destinaţii / utilizări speciale (conform listei de activităţi admise / admise cu condiţionări) CUT se va stabili prin PUZ de restructurare, în funcţie de cerinţele programului arhitectural şi de poziţia urbană.

4. REGIM DE ACTUALIZARE
În baza HCL nr. 579/2018 se modifică parțial și se completează Regulamentul Local de Urbanism aferent documentației “Actualizare Plan Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca”, aprobat cu HCL nr. 493/22.12.2014.

Amplasamentul a fost studiat in PUZ restrucurare urbana str. Anton Pann nr.12-16, aprobat cu HCL nr 381/2016, si a fost incadrat in UTR RiM* cu destinatia de zonă mixtă; teritorii urbane cu caracter mixt, cu o structură funcțională echilibrată, rezultat al aplicării procedurii de restructurare a zonelor cu caracter industrial;
Valabilitatea studiului este de 5 ani de la aprobare.

S-a solicitat emiterea unui certificat de urbanism in scopul ''schimbare de destinatie din apartament in spatiu servicii profesionale (cabinet medical) fara modificari interioare''.

Mentionam ca destinatia propusa (spatiu servicii profesionale) se incadreaza conform Anexei nr 1 la prezentul regulament de urbanism in categoria functiunilor tertiare, utilizari care sunt admise conform art 1 Utilizari admise .

În conformitate cu prevederile art. 11, din Legea nr 50/1991 modificata si completata:
(1) Se pot executa fără autorizaţie de construire/desfiinţare următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistenţă şi/sau aspectul arhitectural al construcţiilor, cu excepţia cazurilor în care acestea se execută la categoriile de construcţii prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b):
n) modificări de compartimentare nestructurală, demontabilă, realizată din materiale uşoare;
o) schimbarea de destinaţie, numai în situaţia în care pentru realizarea acesteia nu sunt necesare lucrări de construire/ desfiinţare pentru care legea prevede emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare, cu încadrarea în prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate;

Precizam ca in vederea incadrarii in prevederile art 11, al (1) lit n), o), s-a anexat expertiza tehnica intocmita de expert tehnic Chira G. Nicolae.

In cazul in care se fac modificari interioare, sau lucrari de constructii pentru care Legea prevede emiterea autorizatiei de construire se va redepune documentatie spre analiza.

In vederea conversiei functionale in cartea funciara, se va emite de catre Directia Generala de Urbanism- Serviciul Urbanism o adeverinta, care impreuna cu documentatia aferenta certificatului de urbanism emis, se vor depune la Oficiul de Cadastru si Publicitate imobiliara.

Schimbarea de destinatie solicitata, produce efecte juridice la data obtinerii avizului scris al comitetului executiv şi cu acordul scris, prealabil, al proprietarilor direct afectaţi cu care se învecinează spatiul, pe plan orizontal şi vertical, spaţiul supus schimbării si conventie (conf. Legii nr. 196/20.07.2018, art. 40, al. (1), al. (2)) pentru schimbarea destinatiei spatiului, constatat la momentul eliberarii de catre Directia de Urbanism - Serviciul Urbanism a adeverintei pentru operarea la OCPI a schimbarii de destinatie , adeverinta ce se va emite in baza unei cereri si a documentelor necesare.


4. OBLIGAŢII ALE TITULARULUI CERTIFICATULUI DE URBANISM:
În scopul elaborării documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii — de construire/de desfiinţare — solicitantul se va adresa autorităţii competente pentru protecţia mediului:

AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI CLUJ NAPOCA CALEA DOROBANTILOR, NR.99, BL. 9B (autoritatea competentă pentru protecţia mediului, adresa) (Denumirea şi adresa acesteia se personalizează prin grija autorităţii administraţiei publice emitente.)
În aplicarea Directivei Consiliului 85/337/CEE (Directiva EIA) privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată prin Directiva Consiliului 97/11/CE şi prin Directiva Consiliului şi Parlamentului European 2003/35/CE privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul şi modificarea, cu privire la participarea publicului şi accesul la justiţie, a Directivei 85/337/CEE şi a Directivei 96/61/CE, prin certificatul de urbanism se comunică solicitantului obligaţia de a contacta autoritatea teritorială de mediu pentru ca aceasta să analizeze şi să decidă, după caz, încadrarea/neîncadrarea proiectului investiţiei publice/private în lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului.

În aplicarea prevederilor Directivei Consiliului 85/337/CEE, procedura de emitere a acordului de mediu se desfăşoară după emiterea certificatului de urbanism, anterior depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei publice competente.

În vederea satisfacerii cerinţelor cu privire la procedura de emitere a acordului de mediu, autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte mecanismul asigurării consultării publice, centralizării opţiunilor publicului şi al formulării unui punct de vedere oficial cu privire la realizarea investiţiei în acord cu rezultatele consultării publice.

În aceste condiţii:

După primirea prezentului certificat de urbanism, titularul are obligaţia de a se prezenta la autoritatea competentă pentru protecţia mediului în vederea evaluării iniţiale a investiţiei şi stabilirii necesităţii evaluării efectelor acesteia asupra mediului. în urma evaluării iniţiale a investiţiei se va emite actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului.

În situaţia în care autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte necesitatea evaluării efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente cu privire la menţinerea cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

În situaţia în care, după emiterea certificatului de urbanism ori pe parcursul derulării procedurii de evaluare a efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul renunţă la intenţia de realizare a investiţiei, acesta are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente.
6. CEREREA DE EMITERE A AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINŢARE VA FI ÎNSOȚITĂ DE URMĂTOARELE DOCUMENTE:
  1. certificatul de urbanism;
  2. dovada titlului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii, sau, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel (copie legalizată);
  3. documentaţia tehnică - D.T., după caz:
    • D.T.A.C.
    • D.T.A.D.
    • D.T.O.E.
  4. avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism:
    Avize şi acorduri privind utilităţile urbane şi infrastructura:
    • alimentare cu apa:
    • gaze naturale:
    • canalizare:
    • telefonizare:
    • alimentare cu energie electrică:
    • salubritate:
    • alimentare cu energie termică:
    • transport urban:

    Avize şi acorduri privind:
    • securitatea la incendiu:
    • protecţia civilă:
    • sănătatea populaţiei:

    Avize/acorduri specifice ale administraţiei publice centrale şi/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora:
    Studii de specialitate:
  5. actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului;
  6. dovada privind achitarea taxelor legale.
Documentele de plată ale următoarelor taxe (copie):
Certificatul de urbanism nu ţine loc de autorizaţie de construire/desfiinţare şi nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.
Termenul de valabilitate:
12
luni
de la data emiterii.
EMIL BOC
Daniel Pop
Aurora Rosca
Paula Giurgiu
Paula Giurgiu
14.05.2021
14.05.2022
6 lei
5532955
22.04.2021