INFORMARE
judetul Cluj, municipiul Cluj-Napoca, Train Vuia, nr. 145A
300843
0
300843, 300843-C1
583578
14.10.2021
493/22.12.2014 si HCL nr. 118/01.04.2015
În conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
SE CERTIFICĂ
1. REGIM JURIDIC
Imobil situat în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, în afara perimetrului de protecţie a valorilor istorice şi arhitectural-urbanistice. Imobil aflat în proprietate privată.
SERVITUTI PENTRU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ AFLATE ÎN ZONĂ, ALTE RESTRICTII
Servituti pentru obiective de utilitate publica: - nu este cazul.
Alte restrictii: - zona de protectie a mijloacelor de navigatie aeriana (CNS) si meteorologice, conform RACR - CADT
Imobilul nu este inclus pe lista monumentelor istorice sau ale naturii si se afla în afara perimetrului de protecţie a valorilor istorice şi arhitectural-urbanistice.
SERVITUTI PENTRU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ AFLATE ÎN ZONĂ, ALTE RESTRICTII
Servituti pentru obiective de utilitate publica: - nu este cazul.
Alte restrictii: - zona de protectie a mijloacelor de navigatie aeriana (CNS) si meteorologice, conform RACR - CADT
Imobilul nu este inclus pe lista monumentelor istorice sau ale naturii si se afla în afara perimetrului de protecţie a valorilor istorice şi arhitectural-urbanistice.
2. REGIM ECONOMIC
Folosință actuală: curti constructii si C1 - constructie administrativa din caramida, conform extrasului de carte funciara anexat
Destinația: UTR=RrEt, PARCELAR RIVERAN PRINCIPALELOR ARTERE DE TRAFIC, DESTINAT RESTRUCTURĂRII ZONĂ DE ACTIVITĂŢI ECONOMICE CU CARACTER TERŢIAR,
SECŢIUNEA 1. CARACTERUL ZONEI
Caracterul actual: Spaţii cu caracter rezidenţial de tip periferic, dezvoltat pe un parcelar cu clădiri de factură modestă, situate în lungul unor străzi care, odată cu dezvoltarea oraşului şi a traficului urban au devenit culoare importante de circulaţie, dar şi de interes.
Acest fapt a antrenat un proces de declin urban, determinat de numeroasele disfuncţionalităţi şi incompatibilităţi apărute:
(a) trafic ce se desfăşoară în spaţii urbane neadecvate, subdimensionate;
(b) poluare fonică ridicată datorită vecinătăţii Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca;
(c) mixaj funcţional incoerent prin instalarea în clădirile / părţi de clădiri iniţial dedicate funcţiunii de locuire a unor activităţi de tip terţiar dintre care unele incompatibile cu aceasta din cauza poluării fonice, vizuale etc, desfăşurate frecvent în condiţii improvizate, precare, neadecvate;
(d) pierderea intimităţii curţilor locuinţelor prin utilizarea celor vecine pentru alte activităţi - parcare, depozitare etc.
(e) degradarea calităţii locuirii şi diminuarea prezenţei acesteia;
(f) volum mare de transport de mărfuri pentru aprovizionare şi desfacere;
(g) degradarea spaţiului public, parcare în exces;
(h) adaptarea, transformarea, extinderea nefirească a clădirilor existente, structural inadecvate altor funcţiuni;
(i) apariţia unor construcţii noi disonante cu caracterul zonei care, prin diversitatea modurilor de ocupare a terenului, tipologie, calitate, determină o diversitate negativă, rezultat al lipsei unei reglementări clare şi unitare;
Caracterul propus: Spaţii urbane destinate activităţilor economice cu caracter terţiar.
Organizare urbană:
(a) pe principiul cvartalului, cu regim de construire închis (front continuu), în lungul arterelor majore de circulaţie
(b) cu regim de construire deschis (front discontinuu) în lungul străzilor secundare, cu două benzi de circulaţie.
Clădiri dispuse în aliniament, cu regim mediu de înălţime, cu aliniere la cornişa situată la o înălţime de 18 m, cu tipologii de tip compact (L, U, C, O etc) în lungul arterelor majore de circulaţie.
Clădiri dispuse în retragere faţă de aliniament, cu regim mediu de înălţime, cu aliniere la cornişa situată la o înălţime de 12 m în lungul străzilor secundare, cu două benzi de circulaţie.
A. CONDIŢIONĂRI PRIMARE
În principiu, restructurarea se poate realiza pe baza prezentului regulament, pe parcelarul existent. În acest caz, pentru fiecare investiţie se va elabora în prealabil un P.U.D. prin care se va evidenţia modul de transpunere în situaţia concretă dată a prevederilor acestuia.
Fiecare intervenţie va determina în mod obligatoriu restructurarea integrală a cel puţin unei parcele în înţeles urban.
Pentru fondul construit existent ce nu se încadrează în prevederile prezentului Regulament se admit exclusiv lucrări de întreţinere curentă.
Amplasamentele si categoriile de mijloace de publicitate permise vor fi cele stabilite prin Regulamentul local de publicitate aprobat de Consiliul Local.
SECŢIUNEA 2. UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
Se va aplica lista utilizărilor / activităţilor corespunzătoare fiecărei categorii de funcţiuni, conform Anexei 1 la prezentul Regulament.
Art. 1. UTILIZĂRI ADMISE
Structură funcţională complexă, generată de diversitatea activităţilor economice de tip terţiar:
(a) administrative - birouri, sedii de companii etc.
(b) financiar-bancare;
(c) comerciale cu ADC de maximum 1000 mp, showroom, alimentaţie publică;
(d) servicii cu acces public, servicii profesionale, servicii manufacturiere;
(e) servicii medicale;
(f) hoteluri;
(g) cercetare si functiuni conexe. Parterele orientate spre spaţiile publice vor avea funcţiuni de interes pentru public.
Art.2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
Elemente aferente infrastructurii tehnico-edilitare, cu condiţia amplasării acestora în subteran sau în afara spaţiului public.
Garaje publice sau private sub şi supraterane în clădiri dedicate cu următoarele condiţii:
(a) să nu fie amplasate în aliniament (să fie amplasate în interiorul parcelei, în spatele unui tract dedicat altor funcţiuni sau în retragere din aliniament, ca elemente particulare ale structurii urbane);
(b) accesul autovehiculelor să se realizeze din străzi cu circulaţie redusă şi să fie organizat astfel încât să nu perturbe traficul.
Activităţi de mică producţie, cu următoarele condiţii:
(a) să fie parte a unei activităţi de tip comercial - producţia să fie desfăcută preponderent în această locaţie;
(b) spaţiile de producţie să nu fie dispuse spre spaţiile publice;
(c) nivelul de poluare să se încadreze în limitele admise pentru această zonă.
Art.3. UTILIZĂRI INTERZISE
Locuirea nu e amisă datorită nivelului ridicat de poluare fonică generat de prezenţa în vecinătate a aeroportului;
Activităţi / servicii de tip industrial sau cvasiindustrial, poluante de orice natură, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
Depozitare en gros;
Depozitare de materiale refolosibile;
Comerţ en detail în clădiri independente de tip supermarket, hypermarket (big box), mall etc.
Comerţ şi alimentaţie publică practicate prin vitrine / ferestre;
Garaje în clădiri provizorii amplasate în interiorul parcelelor;
Elemente supraterane independente ale infrastructurii tehnico-edilitare;
Constructi provizorii
Reparaţia capitală, restructurarea, amplificarea (mansardarea, etajarea, extinderea în plan) în orice scop a clădirilor provizorii sau parazitare sau a celor care nu se încadrează în prevederile prezentului Regulament;
Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2.
Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente.
Încadrat în zona de impozitare ”C” conform H.C.L. 1064/19.12.2018.
Alte prevederi mentionate prin HCL pentru zona in care este situat amplasamentul: - nu este cazul
Destinația: UTR=RrEt, PARCELAR RIVERAN PRINCIPALELOR ARTERE DE TRAFIC, DESTINAT RESTRUCTURĂRII ZONĂ DE ACTIVITĂŢI ECONOMICE CU CARACTER TERŢIAR,
SECŢIUNEA 1. CARACTERUL ZONEI
Caracterul actual: Spaţii cu caracter rezidenţial de tip periferic, dezvoltat pe un parcelar cu clădiri de factură modestă, situate în lungul unor străzi care, odată cu dezvoltarea oraşului şi a traficului urban au devenit culoare importante de circulaţie, dar şi de interes.
Acest fapt a antrenat un proces de declin urban, determinat de numeroasele disfuncţionalităţi şi incompatibilităţi apărute:
(a) trafic ce se desfăşoară în spaţii urbane neadecvate, subdimensionate;
(b) poluare fonică ridicată datorită vecinătăţii Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca;
(c) mixaj funcţional incoerent prin instalarea în clădirile / părţi de clădiri iniţial dedicate funcţiunii de locuire a unor activităţi de tip terţiar dintre care unele incompatibile cu aceasta din cauza poluării fonice, vizuale etc, desfăşurate frecvent în condiţii improvizate, precare, neadecvate;
(d) pierderea intimităţii curţilor locuinţelor prin utilizarea celor vecine pentru alte activităţi - parcare, depozitare etc.
(e) degradarea calităţii locuirii şi diminuarea prezenţei acesteia;
(f) volum mare de transport de mărfuri pentru aprovizionare şi desfacere;
(g) degradarea spaţiului public, parcare în exces;
(h) adaptarea, transformarea, extinderea nefirească a clădirilor existente, structural inadecvate altor funcţiuni;
(i) apariţia unor construcţii noi disonante cu caracterul zonei care, prin diversitatea modurilor de ocupare a terenului, tipologie, calitate, determină o diversitate negativă, rezultat al lipsei unei reglementări clare şi unitare;
Caracterul propus: Spaţii urbane destinate activităţilor economice cu caracter terţiar.
Organizare urbană:
(a) pe principiul cvartalului, cu regim de construire închis (front continuu), în lungul arterelor majore de circulaţie
(b) cu regim de construire deschis (front discontinuu) în lungul străzilor secundare, cu două benzi de circulaţie.
Clădiri dispuse în aliniament, cu regim mediu de înălţime, cu aliniere la cornişa situată la o înălţime de 18 m, cu tipologii de tip compact (L, U, C, O etc) în lungul arterelor majore de circulaţie.
Clădiri dispuse în retragere faţă de aliniament, cu regim mediu de înălţime, cu aliniere la cornişa situată la o înălţime de 12 m în lungul străzilor secundare, cu două benzi de circulaţie.
A. CONDIŢIONĂRI PRIMARE
În principiu, restructurarea se poate realiza pe baza prezentului regulament, pe parcelarul existent. În acest caz, pentru fiecare investiţie se va elabora în prealabil un P.U.D. prin care se va evidenţia modul de transpunere în situaţia concretă dată a prevederilor acestuia.
Fiecare intervenţie va determina în mod obligatoriu restructurarea integrală a cel puţin unei parcele în înţeles urban.
Pentru fondul construit existent ce nu se încadrează în prevederile prezentului Regulament se admit exclusiv lucrări de întreţinere curentă.
Amplasamentele si categoriile de mijloace de publicitate permise vor fi cele stabilite prin Regulamentul local de publicitate aprobat de Consiliul Local.
SECŢIUNEA 2. UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
Se va aplica lista utilizărilor / activităţilor corespunzătoare fiecărei categorii de funcţiuni, conform Anexei 1 la prezentul Regulament.
Art. 1. UTILIZĂRI ADMISE
Structură funcţională complexă, generată de diversitatea activităţilor economice de tip terţiar:
(a) administrative - birouri, sedii de companii etc.
(b) financiar-bancare;
(c) comerciale cu ADC de maximum 1000 mp, showroom, alimentaţie publică;
(d) servicii cu acces public, servicii profesionale, servicii manufacturiere;
(e) servicii medicale;
(f) hoteluri;
(g) cercetare si functiuni conexe. Parterele orientate spre spaţiile publice vor avea funcţiuni de interes pentru public.
Art.2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
Elemente aferente infrastructurii tehnico-edilitare, cu condiţia amplasării acestora în subteran sau în afara spaţiului public.
Garaje publice sau private sub şi supraterane în clădiri dedicate cu următoarele condiţii:
(a) să nu fie amplasate în aliniament (să fie amplasate în interiorul parcelei, în spatele unui tract dedicat altor funcţiuni sau în retragere din aliniament, ca elemente particulare ale structurii urbane);
(b) accesul autovehiculelor să se realizeze din străzi cu circulaţie redusă şi să fie organizat astfel încât să nu perturbe traficul.
Activităţi de mică producţie, cu următoarele condiţii:
(a) să fie parte a unei activităţi de tip comercial - producţia să fie desfăcută preponderent în această locaţie;
(b) spaţiile de producţie să nu fie dispuse spre spaţiile publice;
(c) nivelul de poluare să se încadreze în limitele admise pentru această zonă.
Art.3. UTILIZĂRI INTERZISE
Locuirea nu e amisă datorită nivelului ridicat de poluare fonică generat de prezenţa în vecinătate a aeroportului;
Activităţi / servicii de tip industrial sau cvasiindustrial, poluante de orice natură, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
Depozitare en gros;
Depozitare de materiale refolosibile;
Comerţ en detail în clădiri independente de tip supermarket, hypermarket (big box), mall etc.
Comerţ şi alimentaţie publică practicate prin vitrine / ferestre;
Garaje în clădiri provizorii amplasate în interiorul parcelelor;
Elemente supraterane independente ale infrastructurii tehnico-edilitare;
Constructi provizorii
Reparaţia capitală, restructurarea, amplificarea (mansardarea, etajarea, extinderea în plan) în orice scop a clădirilor provizorii sau parazitare sau a celor care nu se încadrează în prevederile prezentului Regulament;
Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2.
Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente.
Încadrat în zona de impozitare ”C” conform H.C.L. 1064/19.12.2018.
Alte prevederi mentionate prin HCL pentru zona in care este situat amplasamentul: - nu este cazul
3. REGIM TEHNIC
UTR= RrEt
S= 1291 mp
REGLEMENTĂRI PENTRU SPATIUL PUBLIC
Amenajarea şi utilizarea spaţiului public se va face cu respectarea reglementărilor cuprinse în Anexa 4 şi a reglementărilor de mai jos.
Procesul de reabilitare şi modernizare a spaţiului public se va desfăşura numai pe bază de proiecte complexe de specialitate ce vor viza ameliorarea imaginii urbane în concordanţă cu caracterul acestuia, dezvoltarea cu prioritate a deplasărilor pietonale şi a spaţiilor destinate acestora, a modalităţilor de deplasare velo, reglementarea circulaţiei autovehiculelor şi a parcării, organizarea mobilierului urban şi a vegetaţiei. Acestea vor obtine Avizul Arhitectului sef.
Pentru reţeaua de străzi se vor aplica profile transversale unitare, (conform Anexei 6). Acestea vor cuprinde în mod obligatoriu plantaţii de arbori în aliniament, locuri de staţionare în lung, trotuare de minimum 3,00 - 4,50 m lăţime, piste pentru biciclişti etc.
Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice din întregul ansamblu.
Utilităţile se vor introduce în totalitate în subteran.
SECŢIUNEA 3. CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR
Art.4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI
Se consideră construibile parcelele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
(a) să aibă front la stradă;
(b) lungimea frontului la stradă să fie de mai mare sau egală cu 15 m;
(c) adâncimea să fie mai mare decât frontul la stradă;
(d) suprafaţa să fie mai mare sau egală cu 450 mp;
Prin excepţie, în cazul parcelelor în înţeles urban existente ce nu îndeplinesc condiţiile enumerate la punctele (b), (c) si (d), se va elabora un P.U.D., prin care se va evidenţia modalitatea de conformare la prevederile prezentului regulament privind utilizarea funcţională, amplasarea, echiparea şi configurarea clădirilor, staţionarea autovehiculelor, posibilităţile maxime de ocupare şi utilizare a terenurilor.
Se recomandă operaţiuni de comasare a parcelelor, cu condiţia ca toate parcelele rezultate să respecte cumulativ următoarele condiţii:
(a) să aibă front la stradă;
(b) lungimea frontului la stradă să fie de mai mică sau egală cu 50 m;
(c) să aibă formă regulată;
Art. 5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
Clădirile se vor amplasa în aliniament, în regim de construire închis în lungul arterelor majore de circulaţie.
Clădirile se vor amplasa în retragere cu 5 m faţă de aliniament, în regim de construire deschis în lungul străzilor secundare, cu două benzi de circulaţie.
Art.6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
Clădirile situate pe arterele majore de circulaţie se vor dezvolta între limitele laterale ale parcelelor, în front continuu (închis).
Prin excepţie, în situaţiile în care organizarea spaţială impune local deschideri în frontul străzii, pe fiecare din cele două parcele adiacente retragerea faţă de limita laterală comună va fi mai mare sau egală cu 4,5 m.
Clădirile situate pe străzile secundare, cu două benzi de circulaţie, se vor retrage faţă de limitele laterale ale parcelei cu o distanţă mai mare sau egală cu 4,5 m.
Prin excepţie, în situaţiile în care pe o limită de proprietate există un calcan, clădirea propusă se va alipi acestuia. Lungimea calcanului nou creat nu o va depăşi pe cea a calcanului existent de pe parcela învecinată. Între vecini se pot încheia convenţii de cuplare pe limita de proprietate, pe o singură latură a fiecărei parcele.
În ambele situaţii retragerea clădirilor faţă de limita posterioară de proprietate va fi mai mare sau egală cu jumătate din înălţimea clădirilor, măsurată la cornişa superioară sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin de 6 m.
Art.7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
În cazul curţilor interioare neadiacente limitelor laterale de proprietate, închise pe trei sau patru laturi, între faţadele interioare paralele se va asigura o distanţă minimă egală cu jumătate din înălţimea acestora, dar nu mai puţin de 6 m (sunt admise configuraţii în retrageri transversale succesive, cu condiţia îndeplinirii la orice nivel a relaţiei menţionate).
În cazul coexistenţei pe aceeaşi parcelă a două corpuri de clădire, între faţadele paralele ale acestora se va asigura aceeaşi relaţie.
Art. 8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute.
Se vor prevedea accese pietonale şi carosabile de acces la garaje, conform normelor. De regula, o parcelă va beneficia de un singur acces carosabil la drumul public.
Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autorizaţiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.
Pentru amenajările curţilor cu rol pietonal şi carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea învelitorilor permeabile.
Art.9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform Anexei 2 la prezentul regulament. Atunci când se prevăd funcţiuni diferite în interiorul aceleiaşi parcele, necesarul de parcaje va fi determinat prin însumarea numărului de parcaje necesar fiecărei funcţiuni în parte.
Staţionarea autovehiculelor se va realiza de regulă în garaje colective subterane. Alternativ, se pot realiza clădiri dedicate parcării, sub / supraterane. Se interzice parcarea autovehiculelor pe fâşia de teren dintre aliniament şi clădiri.
Parcajele la sol, în interiorul parcelei, vor fi destinate preponderent clienţilor / vizitatorilor şi se vor organiza în limita spaţiului disponibil. Suprafeţele reglementate ca spaţii verzi la punctul 13. Spaţii libere şi spaţii plantate nu pot fi diminuate pentru amenajarea de spaţii de parcare.
Adiacent limitelor de proprietate situate pe linia de demarcaţie faţă de UTR cu destinaţia de locuire de orice tip, parcajele organizate la sol se vor retrage faţă de acestea cu minimum 5 m.
Art.10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
În lungul arterelor majore de circulaţie clădirile se vor alinia la o cornişă situată la înălţimea de 18 m de la nivelul trotuarului. În plus se vor aplica cumulativ următoarele criterii:
(a) pentru clădirile comune înălţimea maximă la cornişă nu va depăşi 18 m, iar înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 22 m, respectiv un regim de înălţime de (1-3S)+P+4+1R; Ultimul nivel admis va avea o retragere faţă de planul faţadei de minimum 1,80 m
(b) pentru clădirile de colţ se poate admite o înălţime maximă la cornişă ce nu va depăşi 21 m, iar înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 25 m, respectiv un regim de înălţime de (1-3S)+P+5+1R;
(c) pentru clădirile cu funcţiuni deosebite şi aflate în poziţii urbane privilegiate (dominante), prin P.U.Z. se pot stabili regimuri de înălţime mai mari, fără a depăşi 28 m în punctul cel mai înalt ;
(d) se admit nivele parţiale (supante, mezanine) cu condiţia încadrării în înălţimea la cornişă reglementată.
Pe străzile secundare, cu două benzi de circulaţie, înălţimea maximă la cornişă a clădirilor va fi de 12 m. În plus se vor aplica cumulativ următoarele criterii:
(a) pentru clădirile comune înălţimea maximă la cornişă nu va depăşi 12 m, iar înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 16 m, respectiv un regim de înălţime de (1-3S)+P+2+1R;Ultimul nivel admis va avea o retragere faţă de planul faţadei de minimum 1,80 m
(b) pentru clădirile de colţ se poate admite o înălţime maximă la cornişă ce nu va depăşi 16 m, iar înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 20 m, respectiv un regim de înălţime de (1-3S)+P+3+1R;
(c) se admit nivele parţiale (supante, mezanine) cu condiţia încadrării în înălţimea la cornişă reglementată.
Art.11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului urban.
Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.
Arhitectura clădirilor va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului. Se interzice realizarea de pastişe arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice.
Faţadele spre spaţiile publice vor fi plane şi se vor situa în aliniament / aliniere. Se admite realizarea de balcoane, bow-window-uri etc, începând de la înălţimea de 4,00 m de la cota trotuarului, peste spatiul public, cu condiţia ca acestea să nu fie dispuse la ultimul nivel de sub cornişă şi să ocupe, cumulat, maximum o treime din lungimea frontului clădirii.
Acoperirea clădirilor va fi plată, (acoperişuri terasă sau cu pante mai mici de 10%).
Raportul plin-gol va fi în concordanţă cu caracterul arhitectural impus de profilul funcţional. Pentru a determina un imagine urbană unitară se vor utiliza de o manieră limitativă materialele de finisaji - tencuieli lise, placaje pentru faţade, socluri şi alte elemente arhitecturale, confecţii metalice din oţel vopsit.
Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale. Se interzice folosirea culorilor saturate, stridente, la toate elementele construcţiei.
Firmele comerciale / necomerciale şi vitrinele vor respecta reglementările cuprinse în Anexa 3 la prezentul regulament
Art.12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR
Zona e echipată edilitar complet.
Toate clădirile se vor racorda pentru asigurarea utilităţilor necesare la reţelele edilitare publice.
Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine.
Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în clădiri.
Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc). Fiecare parcelă va dispune de un spaţiu interior parcelei (eventual integrat în clădire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public.
Art. 13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minimum 20% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele având o îmbrăcăminte de orice tip sunt cuprinse în categoria spaţiilor libere.
Pe fâşia de teren cuprinsă între stradă / spaţiu public şi clădirile retrase de la alinimanent (grădina de faţadă), minim 30% din suprafeţe vor fi organizate ca spaţii verzi.
Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.
Art. 14. ÎMPREJMUIRI
În cazul clădirilor retrase din aliniament, împrejmuirile vor avea un soclu opac cu înălţimea maximă de 80 cm şi o parte transparentă, realizată din grilaj metalic sau într-un sistem similar care pemite vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de 2,2 m. Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii.
Împrejmuirile spre parcelele vecine vor avea maximum 2,20 m înălţime şi vor fi de tip transparent sau opac.
Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide fără a afecta spaţiul public.
SECŢIUNEA 4. POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
Art.15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)
Pentru parcelarul adiacent principalelor artere de trafic:
Pentru parcelele comune:
P.O.T. maxim = 50%
Pentru parcelele de colţ, pentru cele cu deschideri spre spaţiul public pe două laturi opuse (ce taversează cvartalul) şi adâncimea mai mică de 40 m sau pentru cele situate în poziţii particulare (dominante):
P.O.T. maxim = 70%
Pentru parcelarul adiacent străzilor secundare, cu două benzi de circulaţie:
Pentru parcelele comune:
P.O.T. maxim = 40%
Pentru parcelele de colţ, pentru cele cu deschideri spre spaţiul public pe două laturi opuse (ce taversează cvartalul) şi adâncimea mai mică de 40 m sau pentru cele situate în poziţii particulare (dominante):
P.O.T. maxim = 50%
Art.16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)
Pentru parcelarul adiacent principalelor artere de trafic:
Pentru parcelele comune:
C.U.T. maxim = 2,4
Pentru parcelele de colţ, pentru cele cu deschideri spre spaţiul public pe două laturi opuse (ce taversează cvartalul) şi adâncimea mai mică de 40 m sau pentru cele situate în poziţii particulare (dominante):
C.U.T. maxim = 3,0
Pentru parcelarul adiacent străzilor secundare, cu două benzi de circulaţie:
Pentru parcelele comune:
C.U.T. maxim = 1,5
Pentru parcelele de colţ, pentru cele cu deschideri spre spaţiul public pe două laturi opuse (ce taversează cvartalul) şi adâncimea mai mică de 40 m sau pentru cele situate în poziţii particulare (dominante):
C.U.T. maxim = 2,0
4. REGIM DE ACTUALIZARE /MODIFICARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM SI A REGLEMENTARILOR LOCALE AFERENTE:
in baza HCL nr. 579/2018 se modifică parțial și se completează Regulamentul Local de Urbanism aferent documentației “Actualizare Plan Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca”, aprobat cu HCL nr. 493/22.12.2014.
NOTA : Se solicita emiterea unui certificat de urbanism in scop de ”informare”.
S= 1291 mp
REGLEMENTĂRI PENTRU SPATIUL PUBLIC
Amenajarea şi utilizarea spaţiului public se va face cu respectarea reglementărilor cuprinse în Anexa 4 şi a reglementărilor de mai jos.
Procesul de reabilitare şi modernizare a spaţiului public se va desfăşura numai pe bază de proiecte complexe de specialitate ce vor viza ameliorarea imaginii urbane în concordanţă cu caracterul acestuia, dezvoltarea cu prioritate a deplasărilor pietonale şi a spaţiilor destinate acestora, a modalităţilor de deplasare velo, reglementarea circulaţiei autovehiculelor şi a parcării, organizarea mobilierului urban şi a vegetaţiei. Acestea vor obtine Avizul Arhitectului sef.
Pentru reţeaua de străzi se vor aplica profile transversale unitare, (conform Anexei 6). Acestea vor cuprinde în mod obligatoriu plantaţii de arbori în aliniament, locuri de staţionare în lung, trotuare de minimum 3,00 - 4,50 m lăţime, piste pentru biciclişti etc.
Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice din întregul ansamblu.
Utilităţile se vor introduce în totalitate în subteran.
SECŢIUNEA 3. CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR
Art.4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI
Se consideră construibile parcelele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
(a) să aibă front la stradă;
(b) lungimea frontului la stradă să fie de mai mare sau egală cu 15 m;
(c) adâncimea să fie mai mare decât frontul la stradă;
(d) suprafaţa să fie mai mare sau egală cu 450 mp;
Prin excepţie, în cazul parcelelor în înţeles urban existente ce nu îndeplinesc condiţiile enumerate la punctele (b), (c) si (d), se va elabora un P.U.D., prin care se va evidenţia modalitatea de conformare la prevederile prezentului regulament privind utilizarea funcţională, amplasarea, echiparea şi configurarea clădirilor, staţionarea autovehiculelor, posibilităţile maxime de ocupare şi utilizare a terenurilor.
Se recomandă operaţiuni de comasare a parcelelor, cu condiţia ca toate parcelele rezultate să respecte cumulativ următoarele condiţii:
(a) să aibă front la stradă;
(b) lungimea frontului la stradă să fie de mai mică sau egală cu 50 m;
(c) să aibă formă regulată;
Art. 5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
Clădirile se vor amplasa în aliniament, în regim de construire închis în lungul arterelor majore de circulaţie.
Clădirile se vor amplasa în retragere cu 5 m faţă de aliniament, în regim de construire deschis în lungul străzilor secundare, cu două benzi de circulaţie.
Art.6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
Clădirile situate pe arterele majore de circulaţie se vor dezvolta între limitele laterale ale parcelelor, în front continuu (închis).
Prin excepţie, în situaţiile în care organizarea spaţială impune local deschideri în frontul străzii, pe fiecare din cele două parcele adiacente retragerea faţă de limita laterală comună va fi mai mare sau egală cu 4,5 m.
Clădirile situate pe străzile secundare, cu două benzi de circulaţie, se vor retrage faţă de limitele laterale ale parcelei cu o distanţă mai mare sau egală cu 4,5 m.
Prin excepţie, în situaţiile în care pe o limită de proprietate există un calcan, clădirea propusă se va alipi acestuia. Lungimea calcanului nou creat nu o va depăşi pe cea a calcanului existent de pe parcela învecinată. Între vecini se pot încheia convenţii de cuplare pe limita de proprietate, pe o singură latură a fiecărei parcele.
În ambele situaţii retragerea clădirilor faţă de limita posterioară de proprietate va fi mai mare sau egală cu jumătate din înălţimea clădirilor, măsurată la cornişa superioară sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin de 6 m.
Art.7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
În cazul curţilor interioare neadiacente limitelor laterale de proprietate, închise pe trei sau patru laturi, între faţadele interioare paralele se va asigura o distanţă minimă egală cu jumătate din înălţimea acestora, dar nu mai puţin de 6 m (sunt admise configuraţii în retrageri transversale succesive, cu condiţia îndeplinirii la orice nivel a relaţiei menţionate).
În cazul coexistenţei pe aceeaşi parcelă a două corpuri de clădire, între faţadele paralele ale acestora se va asigura aceeaşi relaţie.
Art. 8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute.
Se vor prevedea accese pietonale şi carosabile de acces la garaje, conform normelor. De regula, o parcelă va beneficia de un singur acces carosabil la drumul public.
Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autorizaţiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.
Pentru amenajările curţilor cu rol pietonal şi carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea învelitorilor permeabile.
Art.9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform Anexei 2 la prezentul regulament. Atunci când se prevăd funcţiuni diferite în interiorul aceleiaşi parcele, necesarul de parcaje va fi determinat prin însumarea numărului de parcaje necesar fiecărei funcţiuni în parte.
Staţionarea autovehiculelor se va realiza de regulă în garaje colective subterane. Alternativ, se pot realiza clădiri dedicate parcării, sub / supraterane. Se interzice parcarea autovehiculelor pe fâşia de teren dintre aliniament şi clădiri.
Parcajele la sol, în interiorul parcelei, vor fi destinate preponderent clienţilor / vizitatorilor şi se vor organiza în limita spaţiului disponibil. Suprafeţele reglementate ca spaţii verzi la punctul 13. Spaţii libere şi spaţii plantate nu pot fi diminuate pentru amenajarea de spaţii de parcare.
Adiacent limitelor de proprietate situate pe linia de demarcaţie faţă de UTR cu destinaţia de locuire de orice tip, parcajele organizate la sol se vor retrage faţă de acestea cu minimum 5 m.
Art.10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
În lungul arterelor majore de circulaţie clădirile se vor alinia la o cornişă situată la înălţimea de 18 m de la nivelul trotuarului. În plus se vor aplica cumulativ următoarele criterii:
(a) pentru clădirile comune înălţimea maximă la cornişă nu va depăşi 18 m, iar înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 22 m, respectiv un regim de înălţime de (1-3S)+P+4+1R; Ultimul nivel admis va avea o retragere faţă de planul faţadei de minimum 1,80 m
(b) pentru clădirile de colţ se poate admite o înălţime maximă la cornişă ce nu va depăşi 21 m, iar înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 25 m, respectiv un regim de înălţime de (1-3S)+P+5+1R;
(c) pentru clădirile cu funcţiuni deosebite şi aflate în poziţii urbane privilegiate (dominante), prin P.U.Z. se pot stabili regimuri de înălţime mai mari, fără a depăşi 28 m în punctul cel mai înalt ;
(d) se admit nivele parţiale (supante, mezanine) cu condiţia încadrării în înălţimea la cornişă reglementată.
Pe străzile secundare, cu două benzi de circulaţie, înălţimea maximă la cornişă a clădirilor va fi de 12 m. În plus se vor aplica cumulativ următoarele criterii:
(a) pentru clădirile comune înălţimea maximă la cornişă nu va depăşi 12 m, iar înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 16 m, respectiv un regim de înălţime de (1-3S)+P+2+1R;Ultimul nivel admis va avea o retragere faţă de planul faţadei de minimum 1,80 m
(b) pentru clădirile de colţ se poate admite o înălţime maximă la cornişă ce nu va depăşi 16 m, iar înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 20 m, respectiv un regim de înălţime de (1-3S)+P+3+1R;
(c) se admit nivele parţiale (supante, mezanine) cu condiţia încadrării în înălţimea la cornişă reglementată.
Art.11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului urban.
Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.
Arhitectura clădirilor va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului. Se interzice realizarea de pastişe arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice.
Faţadele spre spaţiile publice vor fi plane şi se vor situa în aliniament / aliniere. Se admite realizarea de balcoane, bow-window-uri etc, începând de la înălţimea de 4,00 m de la cota trotuarului, peste spatiul public, cu condiţia ca acestea să nu fie dispuse la ultimul nivel de sub cornişă şi să ocupe, cumulat, maximum o treime din lungimea frontului clădirii.
Acoperirea clădirilor va fi plată, (acoperişuri terasă sau cu pante mai mici de 10%).
Raportul plin-gol va fi în concordanţă cu caracterul arhitectural impus de profilul funcţional. Pentru a determina un imagine urbană unitară se vor utiliza de o manieră limitativă materialele de finisaji - tencuieli lise, placaje pentru faţade, socluri şi alte elemente arhitecturale, confecţii metalice din oţel vopsit.
Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale. Se interzice folosirea culorilor saturate, stridente, la toate elementele construcţiei.
Firmele comerciale / necomerciale şi vitrinele vor respecta reglementările cuprinse în Anexa 3 la prezentul regulament
Art.12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR
Zona e echipată edilitar complet.
Toate clădirile se vor racorda pentru asigurarea utilităţilor necesare la reţelele edilitare publice.
Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine.
Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în clădiri.
Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc). Fiecare parcelă va dispune de un spaţiu interior parcelei (eventual integrat în clădire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public.
Art. 13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minimum 20% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele având o îmbrăcăminte de orice tip sunt cuprinse în categoria spaţiilor libere.
Pe fâşia de teren cuprinsă între stradă / spaţiu public şi clădirile retrase de la alinimanent (grădina de faţadă), minim 30% din suprafeţe vor fi organizate ca spaţii verzi.
Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.
Art. 14. ÎMPREJMUIRI
În cazul clădirilor retrase din aliniament, împrejmuirile vor avea un soclu opac cu înălţimea maximă de 80 cm şi o parte transparentă, realizată din grilaj metalic sau într-un sistem similar care pemite vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de 2,2 m. Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii.
Împrejmuirile spre parcelele vecine vor avea maximum 2,20 m înălţime şi vor fi de tip transparent sau opac.
Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide fără a afecta spaţiul public.
SECŢIUNEA 4. POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
Art.15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)
Pentru parcelarul adiacent principalelor artere de trafic:
Pentru parcelele comune:
P.O.T. maxim = 50%
Pentru parcelele de colţ, pentru cele cu deschideri spre spaţiul public pe două laturi opuse (ce taversează cvartalul) şi adâncimea mai mică de 40 m sau pentru cele situate în poziţii particulare (dominante):
P.O.T. maxim = 70%
Pentru parcelarul adiacent străzilor secundare, cu două benzi de circulaţie:
Pentru parcelele comune:
P.O.T. maxim = 40%
Pentru parcelele de colţ, pentru cele cu deschideri spre spaţiul public pe două laturi opuse (ce taversează cvartalul) şi adâncimea mai mică de 40 m sau pentru cele situate în poziţii particulare (dominante):
P.O.T. maxim = 50%
Art.16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)
Pentru parcelarul adiacent principalelor artere de trafic:
Pentru parcelele comune:
C.U.T. maxim = 2,4
Pentru parcelele de colţ, pentru cele cu deschideri spre spaţiul public pe două laturi opuse (ce taversează cvartalul) şi adâncimea mai mică de 40 m sau pentru cele situate în poziţii particulare (dominante):
C.U.T. maxim = 3,0
Pentru parcelarul adiacent străzilor secundare, cu două benzi de circulaţie:
Pentru parcelele comune:
C.U.T. maxim = 1,5
Pentru parcelele de colţ, pentru cele cu deschideri spre spaţiul public pe două laturi opuse (ce taversează cvartalul) şi adâncimea mai mică de 40 m sau pentru cele situate în poziţii particulare (dominante):
C.U.T. maxim = 2,0
4. REGIM DE ACTUALIZARE /MODIFICARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM SI A REGLEMENTARILOR LOCALE AFERENTE:
in baza HCL nr. 579/2018 se modifică parțial și se completează Regulamentul Local de Urbanism aferent documentației “Actualizare Plan Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca”, aprobat cu HCL nr. 493/22.12.2014.
NOTA : Se solicita emiterea unui certificat de urbanism in scop de ”informare”.
4. OBLIGAŢII ALE TITULARULUI CERTIFICATULUI DE URBANISM:
AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI CLUJ NAPOCA CALEA DOROBANTILOR, NR.99, BL. 9B (autoritatea competentă pentru protecţia mediului, adresa) (Denumirea şi adresa acesteia se personalizează prin grija autorităţii administraţiei publice emitente.)
În aplicarea Directivei Consiliului 85/337/CEE (Directiva EIA) privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată prin Directiva Consiliului 97/11/CE şi prin Directiva Consiliului şi Parlamentului European 2003/35/CE privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul şi modificarea, cu privire la participarea publicului şi accesul la justiţie, a Directivei 85/337/CEE şi a Directivei 96/61/CE, prin certificatul de urbanism se comunică solicitantului obligaţia de a contacta autoritatea teritorială de mediu pentru ca aceasta să analizeze şi să decidă, după caz, încadrarea/neîncadrarea proiectului investiţiei publice/private în lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului.
În aplicarea prevederilor Directivei Consiliului 85/337/CEE, procedura de emitere a acordului de mediu se desfăşoară după emiterea certificatului de urbanism, anterior depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei publice competente.
În vederea satisfacerii cerinţelor cu privire la procedura de emitere a acordului de mediu, autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte mecanismul asigurării consultării publice, centralizării opţiunilor publicului şi al formulării unui punct de vedere oficial cu privire la realizarea investiţiei în acord cu rezultatele consultării publice.
În aceste condiţii:
După primirea prezentului certificat de urbanism, titularul are obligaţia de a se prezenta la autoritatea competentă pentru protecţia mediului în vederea evaluării iniţiale a investiţiei şi stabilirii necesităţii evaluării efectelor acesteia asupra mediului. în urma evaluării iniţiale a investiţiei se va emite actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului.
În situaţia în care autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte necesitatea evaluării efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente cu privire la menţinerea cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
În situaţia în care, după emiterea certificatului de urbanism ori pe parcursul derulării procedurii de evaluare a efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul renunţă la intenţia de realizare a investiţiei, acesta are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente.
În scopul elaborării documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii — de construire/de desfiinţare — solicitantul se va adresa autorităţii competente pentru protecţia mediului:
AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI CLUJ NAPOCA CALEA DOROBANTILOR, NR.99, BL. 9B (autoritatea competentă pentru protecţia mediului, adresa) (Denumirea şi adresa acesteia se personalizează prin grija autorităţii administraţiei publice emitente.)
În aplicarea Directivei Consiliului 85/337/CEE (Directiva EIA) privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată prin Directiva Consiliului 97/11/CE şi prin Directiva Consiliului şi Parlamentului European 2003/35/CE privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul şi modificarea, cu privire la participarea publicului şi accesul la justiţie, a Directivei 85/337/CEE şi a Directivei 96/61/CE, prin certificatul de urbanism se comunică solicitantului obligaţia de a contacta autoritatea teritorială de mediu pentru ca aceasta să analizeze şi să decidă, după caz, încadrarea/neîncadrarea proiectului investiţiei publice/private în lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului.
În aplicarea prevederilor Directivei Consiliului 85/337/CEE, procedura de emitere a acordului de mediu se desfăşoară după emiterea certificatului de urbanism, anterior depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei publice competente.
În vederea satisfacerii cerinţelor cu privire la procedura de emitere a acordului de mediu, autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte mecanismul asigurării consultării publice, centralizării opţiunilor publicului şi al formulării unui punct de vedere oficial cu privire la realizarea investiţiei în acord cu rezultatele consultării publice.
În aceste condiţii:
După primirea prezentului certificat de urbanism, titularul are obligaţia de a se prezenta la autoritatea competentă pentru protecţia mediului în vederea evaluării iniţiale a investiţiei şi stabilirii necesităţii evaluării efectelor acesteia asupra mediului. în urma evaluării iniţiale a investiţiei se va emite actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului.
În situaţia în care autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte necesitatea evaluării efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente cu privire la menţinerea cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
În situaţia în care, după emiterea certificatului de urbanism ori pe parcursul derulării procedurii de evaluare a efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul renunţă la intenţia de realizare a investiţiei, acesta are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente.
6. CEREREA DE EMITERE A AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINŢARE VA FI ÎNSOȚITĂ DE URMĂTOARELE DOCUMENTE:
- certificatul de urbanism;
- dovada titlului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii, sau, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel (copie legalizată);
- documentaţia tehnică - D.T., după caz:
- D.T.A.C.
- D.T.A.D.
- D.T.O.E.
- avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism:
Avize şi acorduri privind utilităţile urbane şi infrastructura:- alimentare cu apa:
- gaze naturale:
- canalizare:
- telefonizare:
- alimentare cu energie electrică:
- salubritate:
- alimentare cu energie termică:
- transport urban:
Avize şi acorduri privind:- securitatea la incendiu:
- protecţia civilă:
- sănătatea populaţiei:
Avize/acorduri specifice ale administraţiei publice centrale şi/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora:
Studii de specialitate: - actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului;
- dovada privind achitarea taxelor legale.
Documentele de plată ale următoarelor taxe (copie):
Certificatul de urbanism nu ţine loc de autorizaţie de construire/desfiinţare şi nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.
Certificatul de urbanism nu ţine loc de autorizaţie de construire/desfiinţare şi nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.
Termenul de valabilitate:
12
luni
de la data emiterii.EMIL BOC
Daniel Pop
Aurora Rosca
Bumbac Bianca
Bumbac Bianca
21.10.2021
21.10.2022
17,91 lei
5.082.081
14.10.2021