Certificat de urbanism 3841/2019

S=4596 mp

UTR=Liu partial
REGLEMENTĂRI PENTRU SPATIUL PUBLIC
Amenajarea şi utilizarea spaţiului public se va face cu respectarea reglementărilor cuprinse în Anexa 4 şi a reglementărilor de mai jos.
Pentru lucrările de reabilitare / modernizare a reţelei de străzi se vor elabora proiecte de specialitate, în cadrul cărora se vor aplica profile transversale unitare, specific rezidenţiale (conform Anexei 6) ce vor determina caracterul spaţiului public şi al zonei. Acestea vor obtine Avizul Arhitectului sef.
Profilele transversale vor cuprinde în mod obligatoriu plantaţii de arbori în aliniament, locuri de staţionare în lung, trotuare de minimum 1,50 m lăţime, trasee pentru biciclişti comune cu cele pentru vehicule, cu excepţia străzilor colectoare pe care se vor amenaja piste separate.
Se recomandă limitarea vitezei de deplasare a autovehiculelor la 30 km/h, cu excepţia străzilor colectoare.
Cablurile electrice şi de comunicaţii se vor introduce în subteran, ca şi toate celelalte reţele edilitare.
Pentru lucrările de reabilitare sau amenajare a spaţiilor verzi / libere publice se vor elabora proiecte de specialitate, în cadrul cărora se vor organiza, de regulă, între altele, locuri de joacă pentru copii, spaţii pentru sport şi odihnă. Acestea vor obtine Avizul Arhitectului sef.
Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice din întregul ansamblu.

SECŢIUNEA 3. CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR
Se recomandă ca amplasarea, orientarea şi configurarea clădirilor de locuit să se înscrie în tipologia specifică zonei.
Extinderea, mansardarea sau supraetajarea clădirilor existente este posibilă doar cu respectarea condiţiilor de amplasare şi configurare reglementate în cadrul prezentei secţiuni. Clădirile sau părţile de clădiri existente ce nu se încadrează în prevederile prezentului regulament nu vor putea fi amplificate, ci doar menţinute în parametrii actuali.

Art. 4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI
Se consideră construibile parcelele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) să aibă front la stradă;
b) lungimea frontului la stradă să fie mai mare sau egală cu 12 m ;
c) adâncimea să fie mai mare decât frontul la stradă;
d) suprafaţa să fie mai mare sau egală cu 350 m;
Prin excepţie, în cazul parcelelor în înţeles urban existente ce nu îndeplinesc condiţiile enumerate mai sus, se va elabora un P.U.D. prin care se va evidenţia modalitatea de conformare la prevederile prezentului regulament privind utilizarea funcţională, amplasarea, echiparea şi configurarea clădirilor, staţionarea autovehiculelor, posibilităţile maxime de ocupare şi utilizare a terenurilor.
În cazul parcelelor neconstruite, existente la data intrării în vigoare a P.U.G., accesibile prin servitute de trecere, rezultate din divizarea unei parcele iniţiale în adâncime, construibilitatea acestora e condiţionată de acordul vecinilor, dacă parcelele acestora nu se află, la rândul lor, în aceeaşi situaţie.
Se admit operaţiuni de divizare sau comasare a parcelelor, numai cu condiţia ca toate parcelele rezultate să respecte condiţiile mai sus menţionate, specifice zonei.

Art. 5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
În situaţiile în care există alinieri unitare (aceeaşi retragere faţă de aliniament pe cel puţin patru parcele alăturate şi învecinate pe acelaşi front cu parcela în cauză), clădirile se vor retrage cu aceeaşi distanţă faţă de aliniament ca şi clădirile alăturate.
În situaţiile cu alinieri variabile, clădirile se vor retrage cu cel puţin 3 m de la aliniament cu respectarea obiceiului locului.
Pentru parcelele de colţ, retragerea se va realiza faţă de ambele aliniamente.
Garajele se vor retrage cu minimum 6 m de la aliniament, pentru a permite parcarea în faţă a unui autoturism.

Art. 6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
Pentru parcelele cu front la stradă de lungime cuprinsă între 12 şi 15 m:
a) în cazul existenţei unui calcan vecin, clădirile se vor alipi de acesta. Noul calcan nu va depăşi lungimea celui existent. Nu vor fi luate în considerare calcanele construcţiilor anexe şi/sau provizorii de pe parcelele vecine. Se admite construirea unui calcan numai în scopul acoperirii unui calcan existent. Clădirile se vor retrage în mod obligatoriu de la latura opusă celei ce include un calcan existent cu o distanţă minimă de 3 m. In cazul existenţei calcanelor pe ambele laturi ale parcelei, se va închide frontul.
b) în cazul în care pe limitele laterale de proprietate nu există calcane, clădirile se vor retrage de la acestea în mod obligatoriu cu o distanţă minimă de 3 m.
Prin exceptie, în situaţia în care se poate identifica în zonă o regulă locală (regulă a zonei, obicei al locului) de amplasare a clădirilor pe parcelă - demonstrată prin prezentarea imobilelor din vecinătate pe planul de situaţie - ce implică o retragere mai mică de la limita laterală de proprietate, aceasta se poate aplica numai pe una din laturi. In acest caz înălţimea clădirii, pe această parte nu va depăşi 4,50 m.
Pentru parcelele cu front la stradă de lungime mai mare de 15 m:
a) în cazul existenţei unui calcan vecin, clădirile se pot alipi de acesta. Noul calcan nu va depăşi lungimea celui existent. Nu vor fi luate în considerare calcanele construcţiilor anexe şi/sau provizorii de pe parcelele vecine. Se admite construirea unui calcan numai în scopul acoperirii unui calcan existent. Clădirile se vor retrage în mod obligatoriu de la latura opusă celei ce include un calcan existent cu o distanţă minimă de 3 m.
b) clădirile se vor retrage în mod obligatoriu de la limitele laterale în situaţiile în care pe acestea nu există calcane, cu o distanţă minimă de 3 m
Prin exceptie, în situaţia în care se poate identifica în zonă o regulă locală (regulă a zonei, obicei al locului) de amplasare a clădirilor pe parcelă - demonstrată prin prezentarea imobilelor din vecinătate pe planul de situaţie - ce implică o retragere mai mică de la limita laterală de proprietate (dar nu mai puţin de 2 m), aceasta se poate aplica numai pe una din laturi, cu condiţia ca imobilul învecinat să aibă spre limita în cauză o retragere minimă de 3 m. In acest caz înălţimea clădirii, pe această parte nu va depăşi 4,50 m.
Pentru toate situaţiile:
a) clădirile se vor retrage de la limita posterioară a parcelei cu o distanţă minimă egală cu înălţimea clădirii, dar nu mai puţin decât 6 m.
b) garajele, inclusiv cele incluse în corpul principal de clădire, se vor putea alipi limitelor laterale ale parcelei, cu condiţia ca înălţimea calcanului rezultat să nu depăşească 2,80 m.
c) garajele se vor retrage cu cel puţin 6 m faţă de limitele posterioare ale parcelei.
d) toate construcţiile de pe parcela în înţeles urban se vor amplasa în fâşia adiacentă aliniamentului cu adâncimea de 25 m, cu excepţia ediculelor cu caracter provizoriu ce contribuie la organizarea grădinii (filigorii / pavilioane, depozite pentru unelte de grădină etc), a căror suprafaţă însumată va fi de maximum 15 mp.

Art. 7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
Distanţa minimă dintre două clădiri aflate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii mai înalte, măsurată la cornişă sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 3 m.
În cazul în care încăperi principale (camere de zi, dormitoare) sunt orientate spre spaţiul dintre cele două clădiri, distanţa minimă va fi de 6 m.

Art. 8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există acces direct la drumurile publice. Prin excepţie, pentru situaţii existente la data intrării în vigoare a PUG, se admite construirea parcelelor cu acces prin servitute la drumurile publice. De regulă, pe o parcelă se pot prevedea un singur acces pietonal şi un singur acces carosabil. Accesul carosabil va avea lăţimea de maximum 3 m.
Orice acces la drumurile publice se va realiza conform avizului eliberat de administratorul acestora.
Pentru căile pietonale şi carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea învelitorilor permeabile.

Art. 9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
Staţionarea autovehiculelor se va organiza în interiorul parcelei.
Necesarul de parcaje:
Locuinţe individuale (unifamiliale) sau semicolective (familiale), inclusiv în cazul în care ocupanţii desfăşoară activităţi liberale sau manufacturiere:
a) minimum un loc de parcare pentru clădiri cu AU mai mică de 100 mp;
b) minimum două locuri de parcare pentru clădiri cu AU mai mare de 100 mp.
Servicii cu acces public (servicii de proximitate): minimum două locuri de parcare
Prin excepţie, în situaţiile în care, din motive demonstrabile, în interiorul parcelei nu pot fi realizate în condiţii rezonabile parcaje sau numărul de parcaje necesar, pentru lucrări de restructurare parţială (schimbări de destinaţie, demolări parţiale, extinderi, mansardări, adiţionare de noi corpuri de clădire etc), se poate accepta parcarea pe domeniul public, pe bază de abonament. In aceste cazuri se va elabora un P.U.D.
Funcţiuni de turism, cu următoarele condiţii:
a) să nu includă alimentaţie publică;
b) să se obţină acordul vecinilor.
Instituţii de educaţie / învăţământ - creşe, grădiniţe, şcoli publice şi private - parcaje pentru personal: minimum un loc de parcare la 5 persoane, dar nu mai puţin de două.

Art. 10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
Regimul de înălţime maxim admis este de trei niveluri supraterane (parter + etaj + mansardă / nivel retras) sau (demisol + parter + mansardă / nivel retras). Retragerea ultimului nivel va fi mai mare sau egală cu 1,80 m faţă de planul faţadei spre stradă / spaţiul public.
Totalizat, regimul de înălţime nu poate depăşi una dintre următoarele configuraţii: (S)+P+1+M, (S) +P+1+R, D+P+M, D+P+R (semnificaţiile prescurtărilor: S - subsol, D - demisol, P - parter, M - mansardă, R - nivel retras).
Înălţimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la cornişa superioară sau la aticul ultimului nivel neretras, în punctul cel mai înalt, nu va depăşi 8 m.
Înălţimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la coama acoperişului sau la aticul nivelului retras, în punctul cel mai înalt, nu va depăşi 12 m.

Art. 11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului urban.
Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.
Arhitectura clădirilor noi va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului (locuire). Se interzice realizarea de pastişe arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice.
Volumetria va fi echilibrată, specifică programului de locuit.
Acoperişurile cu şarpantă vor avea forme simple, în două sau patru ape, cu pante egale şi constante ce nu vor depăşi 60 grade , sau cu terasă. Cornişele vor fi de tip urban.
Raportul plin-gol va fi apropiat de cel predominant în zonă.
Materialele de finisaj vor fi cele specifice zonei - ţiglă ceramică sau tablă lisă fălţuită pentru acoperişe înclinate, tencuieli pentru faţade, placaje din piatră sau tencuieli pentru socluri şi alte elemente arhitecturale. Pentru tâmplării (uşi şi ferestre) se recomandă lemnul.
Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale, specifice. Se interzice folosirea culorilor saturate, stridente, închise la toate elementele construcţiei.
La clădirile existente se interzice eliminarea decoraţiilor specifice (ancadramente, cornişe, brâuri, colonete, pilaştri, tâmplării împrejmuiri etc) cu ocazia renovării sau a reabilitării termice. In cazul restructurării/extinderii aceste elemente se vor îngloba, de regulă, în conceptul general. Serviciile profesionale ale ocupanţilor vor putea fi marcate prin plăci metalice gravate cu dimensiunea maximă de 30x50 cm. Acestea vor fi amplasate numai la limita sau în afara domeniului public.

Art. 12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR
Toate utilităţile se vor asigura prin racordare la reţelele edilitare publice, zona beneficiind de echipare completă.
Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine.
Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în împerjmuire.
Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc). Fiecare parcelă va dispune de o platformă sau de un spaţiu interior parcelei (eventual integrat în împrejmuire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public.

Art. 13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 40% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele având o îmbrăcăminte de orice tip sunt cuprinse în categoria spaţiilor libere.
Pe fâşia de teren cuprinsă între stradă / spaţiu public şi clădirile retrase de la alinimanent (grădina de faţadă), minim 60% din suprafeţe vor fi organizate ca spaţii verzi.
Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.

Art. 14. ÎMPREJMUIRI
Spre spaţiul public aliniamentul va fi obligatoriu închis pe toată lungimea sa prin împrejmuire.
Împrejmuirile orientate spre spaţiul public vor avea un soclu opac cu înălţimea maximă de 80 cm şi o parte transparentă, realizată din grilaj metalic sau într-un sistem similar care pemite vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de 2,2 m. Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii.
Împrejmuirile spre parcelele vecine vor avea maximum 2,20 m înălţime şi vor fi de tip transparent sau opac.
Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide spre interiorul parcelei.
Tratamentul arhitectural al împrejmuirilor va fi corelat cu cel al clădirilor aflate pe parcelă.

SECŢIUNEA 4. POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
Art. 15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)
Locuinţe, alte utilizări admise:
P.O.T. maxim = 35%
Instituţii de educaţie / învăţământ - creşe, grădiniţe, şcoli publice şi private:
P.O.T. maxim = 25%.
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic.

Art. 16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)
Locuinţe, alte utilizări admise:
C.U.T. maxim = 0,9
Instituţii de educaţie / învăţământ - creşe, grădiniţe, şcoli publice şi private:
C.U.T. maxim = 0,5.
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii, mansardării, supraetajării clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic. În cazul mansardărilor, suprafaţa nivelului (SN) mansardei va reprezenta maximum 60% din suprafaţa nivelului curent (se va lua în calcul numai porţiunea cu h liber mai mare sau egal 1,40 m).

2. REGIMUL ECONOMIC:
UTR=Lc partial
Destinatia zonei : Zonă de locuinţe colective realizate după anul 1990

CARACTERUL ZONEI
Zonă cu locuinţe colective construite după anul 1990, în general pe parcele preexistente, de tip agricol, fără aplicarea unui proces de urbanizare prin care să se instituie o structură urbană coerentă şi adecvată funcţiunii. Dezvoltările sunt aproape exclusiv rezultatul unor demersuri speculative, frecvent de mică anvergură, având ca obiect o singură clădire sau un grup foarte restrâns. Specifică este dispersia urbană şi încălcarea regulilor de urbanism în ceea ce priveşte densitatea, regimul de înălţime, relaţiile faţă de limitele de proprietate etc, rezultat al practicării „urbanismului derogatoriu”. Disfuncţionalităţile de toate tipurile constituie regula acestor zone, ce se reflectă în imaginea urbană haotică.
Subzone cu alt caracter sunt înserate întâmplător şi contribuie în mică măsură la asigurarea serviciilor necesare locuirii.

Subzone:
S_Is – Subzonă de instituţii şi servicii publice sau de interes public constituite în clădiri dedicate, situate înafara zonei centrale – a se vedea Regulamentul aferent UTR Is;
S_Et – Subzonă de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea Regulamentul aferent UTR Et;
S_P – Subzonă destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier;
Lc / PUZ – Zonă de locuinţe colective pentru care s-a elaborat anterior un P.U.Z.

CONDIŢIONĂRI PRIMARE
Pentru orice intervenţie vizând construirea de noi imobile de locuit se va elabora un P.U.D. prin care se va detalia modul specific de construire, în condiţiile integrării în contextul urban local – trama stradală, accesele auto şi pietonale, parcarea, relaţiile cu volumele construite învecinate etc - cu aplicarea integrală a prevederilor prezentului regulament.
Pentru aceste zone se recomandă aplicarea unui Program de Regenerare Urbană. Programul va viza un întreg ansamblu sau o parte a sa, ce îndeplineşte condiţiile pentru a putea fi definită ca o unitate de intervenţie. La construcţia programului se va lua în considerare şi „Ghidul metodologic Pentru îmbunătăţirea calităţii și funcţionalităţii spaţiilor publice din marile ansambluri rezidenţiale” - PLA_SPAL.
În componența sa spaţială, Programul de Regenerare Urbană are ca obiectiv creşterea calităţii locuirii la nivel urban prin reabilitarea şi refuncţionalizarea spaţiului rezidenţial, implicând:
(a) reconsiderarea/eficientizarea mobilităţii (transport public, trafic lent, trafic auto, parcare etc);
(b) reorganizarea spaţiului public – prin diferenţierea, specializarea, amenajarea acestuia;
(c) dezvoltarea serviciilor – publice şi comerciale;
(d) reabilitarea infrastructurii;
(e) creşterea gradului de mixaj funcţional – pe culoarele de concentrare a interesului din cadrul ansamblului – prin integrarea de noi activităţi;
(f) creşterea gradului de coerenţă al structurii urbane;
(g) ameliorarea condiţiilor de mediu – în toate componentele sale.
În cadrul procedurii de regenerare urbană, redactarea unui proiect director (masterplan) şi, pe baza acestuia, a unui P.U.Z. ce va constitui baza regulamentară a intervenţiilor de orice tip, este obligatorie.

Prin P.U.Z. de regenerare urbană se pot reorganiza sau introduce şi reglementa subzonele:
S_Va – Subzona verde – scuar, grădină, parc cu acces public nelimitat - în conformitate cu Regulamentul de urbanism aferent UTR Va
S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate - în conformitate cu Regulamentul de urbanism aferent UTR Is
S_Et - Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - în conformitate cu Regulamentul de urbanism aferent UTR Et
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier

Prin P.U.Z. de regenerare urbană se poate reglementa o etapizare a procesului, cu condiţia conservării coerenţei dezvoltării.

Lc / PUZ – Zonă de locuinţe colective pentru care s-a elaborat anterior un P.U.Z.
Reglementările P.U.Z. şi R.L.U. aprobate la data intrării în vigoare a noului P.U.G. vor fi înlocuite cu reglementările prezentului regulament, în condiţiile stipulate în cadrul Articolului 31, Reglementarea situaţiilor tranzitorii.
Publicitatea comercială de orice tip va fi în concordanţă cu reglementarea specifică aprobată de Consiliul Local.

UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
Se va aplica lista utilizărilor / activităţilor corespunzătoare fiecărei categorii de funcţiuni, conform Anexei 1 la prezentul Regulament.
Pentru:
S_Va – Subzona verde – scuar, grădină, parc cu acces public nelimitat – a se vedea RLU aferent Va.
S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate - a se vedea RLU aferent Is.
S_Et - Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea RLU aferent Et.

Art. 1 UTILIZARI ADMISE
Locuinţe colective.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – clădiri pentru parcaje/garaje colective sub şi supraterane, pe unul sau mai multe niveluri, cu serviciile aferente.
Art. 2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
Instalaţii exterioare (de climatizare, de încălzire, pompe de căldură etc) cu condiţia ca în funcţionare acestea să producă un nivel de zgomot care să fie inaudibil la nivelul ferestrelor vecinilor.
Funcţiuni terţiare – comerţ alimentar şi nealimentar, servicii de interes şi cu acces public, servicii profesionale, servicii manufacturiere, servicii medicale ambulatorii, alimentatie publica – conform Anexei 1 la prezentul Regulament - în spaţii rezultate din conversia funcţională a locuinţelor de la parterul clădirilor de locuit existente sau în clădiri dedicate noi cu ADC de maximum 1.500 mp, cu următoarele condiţii:
(a) să fie amplasate prin P.U.Z. de regenerare urbană, numai adiacent principalelor artere de trafic (până la nivel de colectoare) sau unor spaţii publice / trasee (pietonale) de interes;
(b) atât accesul publicului, cât şi accesele de serviciu (pentru aprovizionare / evacuarea deşeurilor etc) să se facă direct din spaţiul public şi să fie separate de accesele locuinţelor;
c) să nu afecteze în nici un fel spaţiile exterioare din interiorul cvartalelor, ce sunt destinate exclusiv rezidenţilor – să nu existe accese înspre aceste spaţii;
Instalaţii exterioare (de climatizare, de încălzire, pompe de căldură etc) cu condiţia ca în funcţionare acestea să producă un nivel de zgomot care să fie inaudibil la nivelul ferestrelor vecinilor.
Activităţi de tip terţiar ale locatarilor desfăşurate în interiorul locuinţelor, fără ca acest fapt să implice o conversie funcţională – servicii profesionale sau manufacturiere, conform Anexei 1 la prezentul regulament, prestate numai de proprietari/ocupanţi, cu următoarele condiţii:
(a) să se desfăşoare în apartamentul în cauză în paralel cu funcţiunea de locuire;
(b) să aibă acces public limitat (ocazional);
(c) să nu producă poluare fonică, chimică sau vizuală;
(d) activitatea (inclusiv depozitarea) să se desfăşoare numai în interiorul locuinţei.

Art. 3. UTILIZĂRI INTERZISE
Activităţi / servicii de tip industrial sau cvasiindustrial, poluante de orice natură, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat.
Depozitare en gros.
Depozitare de materiale refolosibile.
Comerţ en gros.
Comerţ şi alimentaţie publică practicate prin vitrine / ferestre.
Garaje individuale în clădiri provizorii sau permanente independente.
Constructii provizorii de orice natură.
Instalaţii / utilaje exterioare, montate pe faţada dinspre spaţiul public a imobilelor.
Sunt interzise orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2.Această reglementare are caracter definitv şi nu poate fi modificată prin PUZ.
Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente.

3. REGIMUL TEHNIC:

UTR=Lc partial
REGLEMENTĂRI PENTRU SPATIUL PUBLIC
Amenajarea şi utilizarea spaţiului public se va face cu respectarea reglementărilor cuprinse în Anexa 4 şi a reglementărilor de mai jos.
Sistemul de spaţii publice - trama stradală, aleile pietonale, pieţetele, spaţiile verzi, locurile de joacă pentru copii etc - va fi complet reglementat în cazul elaborării unui P.U.Z. de Regenerare Urbană şi în continuare, se vor elabora proiectele tehnice detaliate, ca parte a Programului de Regenerare Urbană. Acestea vor obține Avizul Arhitectului șef.
Pentru trama stradală se vor aplica profile transversale unitare, specific rezidenţiale, conf. Anexei 6 a prezentului Regulament, ce vor determina caracterul spaţiului public şi al zonei.
Aliniamentul existent se va conserva, cu excepţia situaţiilor în care:
(a) prezentul P.U.G. sau P.U.Z. de Regenerare Urbană prevede realinierea ;
(b) profilul transversal existent este, pe toată lungimea străzii sau pe anumite porţiuni ale acesteia, mai redus decât profilul transversal reglementat prin P.U.G., caz în care se va realiza o operaţiune generală de realiniere ;
(c) la limita între două parcele există un decalaj, caz în care se va proceda la o corecţie prin retragerea aliniamentului parcelei mai avansate până la nivelul colţurilor parcelelor adiacente, realizându-se astfel o realiniere locală.
Profilele transversale vor cuprinde în mod obligatoriu plantaţii de arbori în aliniament, locuri de staţionare în lung, trotuare de minimum 1,50 m lăţime, trasee pentru biciclişti comune cu cele pentru vehicule cu excepţia străzilor colectoare pe care acestea vor fi separate.
Cablurile electrice şi de comunicaţii se vor introduce în subteran, ca şi toate celelalte reţele edilitare.
Pentru străzile de interes local se recomandă limitarea vitezei de deplasare a autovehiculelor la 30 km/h.
În cadrul spaţiilor verzi/libere publice se vor organiza locuri de joacă pentru copii şi spaţii de odihnă.
Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice din întregul ansamblu.

CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR
Pentru:
S_Va – Subzona verde – scuar, grădină, parc cu acces public nelimitat – a se vedea RLU aferent Va.
S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate - a se vedea RLU aferent Is.
S_Et - Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea RLU aferent Et.

Art. 4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI
Se consideră construibile parcelele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
(a) să aibă front la stradă;
(b) lungimea frontului la stradă să fie de mai mare sau egală cu 21 m;
(c) adâncimea să fie de mai mare sau egală cu 21 m;
(d) suprafaţa să fie mai mare sau egală cu 600 mp;
Prin excepţie, în cazul parcelelor în înţeles urban existente ce nu îndeplinesc condiţiile de la punctele (b) și (c) enumerate mai sus, se va elabora un P.U.D conform legii și prevederilor prezentului regulament.
Se admit operaţiuni de comasare / divizare a parcelelor, cu condiţia ca toate parcelele rezultate să respecte condiţiile de construibilitate enunţate mai sus.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.

Art. 5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
Clădirile se vor amplasa în retragere faţă de aliniamentul existent sau rezultat în urma unor operaţiuni de realiniere (după caz – a se vedea Secţiunea 1.C Reglementări pentru Spaţiul Public), în front discontinu (deschis).
În situaţiile în care există alinieri unitare (aceeaşi retragere faţă de aliniament pe cel puţin trei parcele alăturate şi învecinate pe acelaşi front cu parcela în cauză), clădirile se vor retrage cu aceeaşi distanţă faţă de aliniament ca şi clădirile alăturate.
În situaţiile cu alinieri variabile, clădirile se vor retrage cu cel puţin 3 m de la aliniament.
Pentru parcelele de colţ, retragerea se va realiza faţă de ambele aliniamente.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană

Art. 6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
De regulă imobilele se vor amplasa în sistem deschis, izolat. În cazul existenţei unui calcan vecin, aparţinând unei clădiri conforme reglementărilor zonei, noua construcţie se va alipi de acesta. Nu vor fi luate în considerare calcanele construcţiilor anexe şi / sau provizorii sau ale clădirilor restructurabile (lipsite de valoare economică sau de altă natură), de pe parcelele vecine. Sistemul concret de dispunere / cuplare se va stabili prin P.U.D., în cadrul căruia se va analiza frontul stradal aferent unui întreg cvartal.
Clădirile se vor retrage în mod obligatoriu de la limita laterală a parcelei opuse celei ce include un calcan cu o distanţă minimă egală cu jumătate din înălţimea clădirii, dar cu nu mai puţin decât 4,5 m. În cazul construirii în sistem izolat se va asigura retragerea reglementată mai sus pe ambele laturi ale parcelei.
Clădirile se vor dispune numai în interiorul fâşiei de teren adiacente aliniamentului având adâncimea egală cu 25 m.
Retragerea faţă de limita posterioară de proprietate va fi mai mare sau egală cu înălţimea clădirilor, măsurată la cornişa superioară sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin de 12 m.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.

Art. 7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
Distanţa minimă dintre două clădiri aflate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu:
(a) înălţimea clădirii mai înalte, măsurată la cornişă sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 12 m în cazul în care cel puţin una dintre acestea are orientate spre zona de învecinare camere de locuit;
(b) jumătate din înălţimea clădirii mai înalte, măsurată la cornişă sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 6 m în cazul în care nici una dintre acestea nu are orientate spre zona de învecinare camere de locuit.
Este admisă retragerea în trepte, cu condiţia asigurării la fiecare cornişă sau atic intermediar a regulii de retragere menţionate mai sus.

Art. 8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile publice, în mod direct.
Se vor prevedea accese pietonale şi carosabile de acces la garaje, conform normelor. O parcelă va dispune de un singur acces carosabil, cu lăţimea de maximum 6 m.
Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autorizaţiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.
Pentru amenajările curţilor cu rol pietonal şi carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea învelitorilor permeabile.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.

Art. 9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
Staţionarea autovehiculelor se va realiza în proporţie minimă de 75% în spaţii specializate, dispuse la subsolul / demisolul / parterul clădirilor.
Parcajele amenajate la sol vor respecta normele sanitare în vigoare, respectiv vor păstra o distanţă minimă de 5 m faţă de ferestrele camerelor de locuit.
Nu se admite accesul sau staţionarea autovehiculelor în curţile din spatele clădirilor de locuit, în afara fâşiei de teren adiacente aliniamentului/alinierii, destinate amplasării construcţiilor.
Necesarul de parcaje:
Locuinţe:
un loc de parcare pentru fiecare apartament cu suprafaţa utilă mai mică de 100 mp;
două locuri de parcare pentru fiecare apartament cu suprafaţa utilă mai mare de 100 mp.
Alte funcţiuni:
conform Anexei 2
Atunci când se prevăd funcţiuni diferite în interiorul aceleiaşi parcele / imobil, necesarul de parcaje va fi determinat prin însumarea numărului de parcaje necesar fiecărei funcţiuni în parte.

Art. 10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
Clădirile se vor înscrie într-o înălţime maximă la cornişă de 18 m, măsurată de la nivelul trotuarului. În plus se vor aplica cumulativ următoarele criterii:
(a) clădirile noi se vor înscrie în regimul de înălţime dominant al zonei. În orice caz, vor avea un regim de înălţime maxim egal cu al celor direct învecinate, existente (în cazul în care acestea au înălţimi diferite, se va lua în considerare regimul de înălţime mai ridicat).
(b) pentru clădirile comune înălţimea maximă la cornişă nu va depăşi 18 m, iar înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 21 m, respectiv un regim de înălţime de (1-3S)+P+4+1R. Ultimul nivel admis va avea o retragere faţă de planul faţadei de minimum 1,80 m.
(c) pentru clădirile de colţ se poate admite o înălţime maximă la cornişă ce nu va depăşi 24 m, respectiv un regim de înălţime de (1-3S)+P+6, fără a depăşi cu mai mult de două nivele regimul de înălţime dominant al zonei.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.


Art. 11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului urban.
Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.
Arhitectura clădirilor noi va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului - locuire. Se interzice realizarea de pastişe arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice.
Volumetria va fi echilibrată, specifică programului arhitectural.
Acoperirile vor fi de tip plat sau terasă. Se admit acoperiri cu şarpante (mansarde) la regimuri de înălţime de maximum P+2+M. În acest caz, învelitorile vor fi din ţiglă în culori naturale sau tablă de oţel zincat de culoare gri, de cupru sau zinc natur, fălţuită.
Raportul plin-gol va fi cel specific programului.
Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale. Se interzice folosirea culorilor saturate, stridente, închise la toate elementele construcţiei.
Pe clădirile de locuit existente, în zona intrărilor, serviciile profesionale ale ocupanţilor vor putea fi marcate prin plăci metalice gravate cu dimensiunea maximă de 30x50 cm.

Art. 12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR
Toate construcţiile se vor racorda în mod obligatoriu la reţelele edilitare – electrice, apă, canalizare.
Se interzice conducerea apelor meteorice spre căile de circulaţie carosabilă sau pietonală.
Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în împrejmuiri.
Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc).
Clădirile noi vor dispune de un spaţiu (eventual integrat în construcţie) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public.
Alternativ, se pot organiza puncte de colectare a deşeurilor comune pentru mai multe clădiri, care se vor organiza/reorganiza în edicule independente, astfel încât distanţa de la acestea până la cea mai îndepărtată clădire deservită va fi de maximum 75 m. Distanţa până la cea mai apropiată fereastră va fi de minimum 15 m.

Art. 13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
Pe ansamblul unei parcele / a teritoriului rezidenţial în cazul în care terenul nu e parcelat, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minimum 40% şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele având o îmbrăcăminte de orice tip sunt cuprinse în categoria spaţiilor libere.
Spre stradă / spaţiul public, în zonele de retragere faţă de stradă (grădina de faţadă), minim 60% din suprafeţe vor fi organizate ca spaţii verzi.
Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.
În interiorul cvartalelor/între clădirile de locuit, spaţiul neconstruit va fi utilizat pentru amenajarea de spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii, spaţii pentru sport, odihnă etc. Eventuale parcaje vor fi dispuse (subteran, semiîngropat) astfel încât acoperişul acestora să fie integrat la nivelul solului pe minimum două laturi şi să fie destinat folosinţelor anterior menţionate.

Art. 14. ÎMPREJMUIRI
Spre spaţiul public aliniamentul va fi închis pe toată lungimea sa prin împrejmuire. Neîmprejmuirea parcelelor se poate stabili prin P.U.Z. În acest caz măsura se va aplica în mod obligatoriu unitar.
Împrejmuirile orientate spre spaţiul public vor avea un soclu opac cu înălţimea maximă de 80 cm şi o parte transparentă, realizată din grilaj metalic sau într-un sistem similar care pemite vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de 2,2 m. Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii.
Împrejmuirile spre parcelele vecine vor avea maximum 2,20 m înălţime şi vor fi de tip transparent sau opac.
Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide spre interiorul parcelei.
Tratamentul arhitectural al împrejmuirilor va fi corelat cu cel al clădirilor aflate pe parcelă.

SECŢIUNEA 4. POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
Art. 15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)
Pentru imobile de locuit ce cuprind la parter alte funcţiuni:
cu maximum (S)+P+3, (S)+P+2+M(R)
P.O.T. maxim = 40%
Pentru nivelele cu destinaţie de locuire AC maximă = 35% x St (suprafaţa terenului) cu (S)+P+4, (S)+P+3+R şi mai mult
P.O.T. maxim = 30%
Pentru nivelele cu destinaţie de locuire AC maximă = 20% x St (suprafaţa terenului)

Pentru imobilele de locuit:
cu maximum (S)+P+3, (S)+P+2+M(R)
P.O.T. maxim = 35%
cu (S)+P+4, (S)+P+3+R şi mai mult
P.O.T. maxim = 20%

Pentru alte funcţiuni (dotări)
P.O.T. maxim va fi cel reglementat prin RGU sau norme specifice pentru programul arhitectural respectiv, fără a depăşi
P.O.T. maxim = 60%
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic.
P.O.T. maxim - S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice sau de interes public constituite în clădiri dedicate, situate înafara zonei centrale – a se vedea Regulamentul aferent UTR Is
P.O.T. maxim - S_Et – Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea Regulamentul aferent UTR Et
P.O.T. maxim - S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – conform P.U.Z. de regenerare urbană

Art. 16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)
Pentru imobile de locuit ce cuprind la parter alte funcţiuni:
C.U.T. maxim = 1,1
Pentru imobilele de locuit:
C.U.T. maxim = 1
Pentru alte funcţiuni (dotări)
C.U.T. maxim va fi cel reglementat prin RGU sau norme specifice pentru programul arhitectural respectiv, fără a depăşi
C.U.T. maxim = 1,2
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii, al supraetajării clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic.
C.U.T. maxim - S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice sau de interes public constituite în clădiri dedicate, situate înafara zonei centrale – a se vedea Regulamentul aferent UTR Is
C.U.T. maxim - S_Et – Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea Regulamentul aferent UTR Et
C.U.T. maxim - S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – conform PUZ de regenerare urbană

2. REGIMUL ECONOMIC:
UTR=ULi/c partial
Destinatia zonei : Zonă de urbanizare Locuinţe cu regim redus de înălţime – individuale şi colective mici

CARACTERUL ZONEI
Caracterul actual
Terenuri cu destinaţie agricolă – păşuni, fânaţe, arabil – sau libere situate în intravilanul municipiului.
Caracterul propus
Zonă cu funcţiune rezidenţială de densitate mică (locuinţe unifamiliale de divese tipuri – izolate, cuplate, înşiruite, covor – şi locuinţe colective mici, grupate tipologic în teritoriu), cu o structură urbană coerentă, rezultat al aplicării procedurii de urbanizare.

Subzone:
ULi/c_a - Subzona aferentă locuinţelor individuale
ULi/c_b – Subzona aferentă locuinţelor colective mici

CONDIŢIONĂRI PRIMARE
În toate cazurile se va aplica o procedură de urbanizare.
Teritoriul pe care se va aplica procedura de urbanizare a terenurilor este Unitatea Teritorială de Referinţă.
Etapele procedurii implică:
(1) obţinerea Avizului CTATU privind oportunitatea urbanizării, prin care se vor specifica detaliat programul urbanistic, servituţile de utilitate publică, alte condiţionări specifice teritoriului în cauză; (2) obţinerea Avizului de Oportunitate (Avizul Arhitectului Şef) pe baza cererii formulate de către asociaţia de proprietari constituită în prealabil (sau de către toţi deţinătorii de terenuri din zonă);
(3) elaborarea de către proprietari / dezvoltatori a documentaţiilor de urbanism - ilustrare urbanistică (masterplan) şi PUZ - ce vor trata teme ca: integrarea în contextul urban, accesibilitatea, zonarea, organizarea spaţial-funcţională, traficul, infrastructura edilitară, sistemul de spaţii publice, servituţile de utilitate publică ce grevează teritoriul respectiv, reparcelarea terenurilor, parametrii tehnico-economici (pentru care se recomandă elaborarea unui studiu de fezabilitate) etc;
Zonarea, între altele, implică:
• delimitarea subzonelor aferente celor două categorii de locuire. Subzona locuinţelor colective mici se va dispune de regulă adiacent principalelor spaţii publice sau în vecinătatea punctelor de interes - străzi de rang superior, spaţii verzi, dotări etc. Ponderea între cele două subzone se va stabili prin PUZ;
• gruparea în teritoriu a diferitelor tipuri de locuinţe individuale în cadrul subzonei locuinţelor individuale.
Reparcelarea terenurilor cuprinde următorii paşi:
• constituirea asociaţiei temporare a proprietarilor terenurilor cu scopul iniţierii şi derulării acţiunii de reparcelare (opţional);
• reactualizarea bazei topografice şi cadastrale;
• unificarea (comasarea) virtuală a terenurilor;
• remodelarea parcelarului în conformitate cu structura urbană propusă, în mod obligatoriu conformă prezentului RLU. Suprafeţele de teren aferente obiectivelor de utilitate publică se vor constitui prin diminuarea proporţională proprietăţilor iniţiale. În cadrul suprafeţelor destinate obiecivelor de utilitate publică se vor identifica două categorii de terenuri – cele aferente tramei stradale şi infrastructurii edilitare de interes local (în general ocupând 20 – 25% din suprafaţa totală) şi cele aferente celorlalte categorii de obiective de interes public (trama stradală majoră, învăţământ, sănătate, locuinţe sociale, spaţii verzi ce vor include terenuri de sport, locuri de joacă pentru copii etc), în cotă fixă de 10% din suprafaţa totală. Această din urmă categorie poate fi ulterior relocată (parţial) de către administraţia publică locală prin diferite proceduri (schimburi de teren etc.), în scopul asigurării reţelelor coerente de spaţii şi servicii publice în zonă şi oraş, cu condiţia amplasării în noile locaţii doar a unor obiective de utilitate publică. PUZ se va conforma strict reglementărilor PUG şi RLU.
(4) aprobarea P.U.Z.;
(5) elaborarea de către proprietari / dezvoltatori a proiectelor tehnice necesare pentru echiparea completă edilitar-urbanistică a teritoriului ce a fost definit ca o etapă în procesul de urbanizare prin P.U.Z:
 reţele, rezervoare şi staţii de pompare pentru apa potabilă, reţele de canalizare şi gestiunea apelor meteorice, reţele electrice şi puncte de transformare, iluminat public, comunicaţii, gaz metan şi a racordurilor acestora la infrastructura urbană majoră;
 străzi şi alte tipuri de spaţii publice (spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii etc), pentru primele aplicându-se profile transversale în conformitate cu reglementările PUG şi normele tehnice specifice.
(6) autorizarea lucrărilor de echipare completă edilitar-urbanistică;
(7) realizarea de către proprietari / dezvoltatori a lucrărilor de echipare completă edilitar-urbanistică şi recepţia acestora;
(8) întabularea noii structuri parcelare, inclusiv a suprafeţelor ce intră în proprietate publică.

Prin P.U.Z. de urbanizare se vor organiza şi reglementa în mod obligatoriu subzonele: S_UVa – Subzona verde – scuar, grădină, parc cu acces public nelimitat prevăzute în PUG. Acolo unde acestea nu au fost localizate în P.U.G., se vor amplasa în cadrul P.U.Z, de regulă adiacent altor zone verzi, precum cele de tip Ve.
S_UIs – Subzona de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate – în conformitate cu programul urbanistic stabilit prin Avizul de Oportunitate. Regulamentul de urbanism va fi cel aferent UTR UIs.
În ambele cazuri, pentru terenurile necesare se va utiliza o parte din suprafeţele rezervate prin procesul de reparcelare unor categorii de obiective de utilitate publică.
Prin PUZ de urbanizare se pot introduce şi zubzone de tipul:
S_UEt - Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial – Regulamentul de urbanism va fi cel aferent U.T.R. UEt.

Prin PUZ de urbanizare se poate reglementa o etapizare a procesului de urbanizare, cu condiţia conservării coerenţei dezvoltării.
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai după finalizarea procedurii de urbanizare, descrise mai sus. Această reglementare are caracter definitiv şi nu poate fi modificată prin P.U.Z. sau P.U.D.
Prin exceptie, în situaţia construirii pe o parcelă în cadrul unui front preexistent, în care clădirile de pe parcelele adiacente au acelaşi regim de înălţime cu cel solicitat, se poate permite întocmirea documentaţiei tehnice pentru autorizaţia de construire, fără elaborarea unei documentaţii de urbanism, cu respectarea prevederilor regulamentului aferent UTR în care e incadrată parcela.

ULi/c / PUZ
Pentru aceste teritorii se vor aplica prevederile ARTICOLULUI 31 “Reglementarea situaţiilor tranzitorii”. Din momentul intrării în vigoare a prevederilor prezentului Regulament pentru aceste teritorii, emiterea autorizaţiilor de construire va fi condiţionată de aplicarea Procedurii de Urbanizare a Terenurilor.
Clădirile existente, înscrise în CF „cu acte” şi cele autorizate până la momentul intrării în vigoare a prezentului Regulament, cu parcelele aferente acestora, vor fi integrate în P.U.Z. de urbanizare ca elemente existente. Acestea nu fac obiectul procedurii de urbanizare a terenurilor. Intervențiile asupra acestora, se pot autoriza direct, fără documentație de urbanism, cu respectarea reglementarilor urbanistice specifice UTR-ului în care sunt încadrate.

SECŢIUNEA 2. UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
Se va aplica lista utilizărilor / activităţilor corespunzătoare fiecărei categorii de funcţiuni, conform Anexei 1 la prezentul Regulament.

Art.1. UTILIZĂRI ADMISE
ULi/c_a - Subzona aferentă locuinţelor individuale
Locuinţe individuale (unifamiliale) de tip izolat, cuplat, înşiruit, covor. Diferitele tipologii vor fi grupate în teritoriu prin PUZ de urbanizare.
ULi/c_b – Subzona aferentă locuinţelor colective mici
Locuinţe colective mici, cuprinzând maximum 6 unităţi locative pe o parcelă.
Alternativ, pe o parcelă se poate amplasa un grup de locuinţe colective mici incluzând fiecare maximum 6 unităţi locative, grupate în jurul unui spaţiu verde comun, caz în care pentru fiecare ansamblu se va elabora un P.U.D.

Art. 2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
ULi/c_a - Subzona aferentă locuinţelor individuale - sunt admise locuinţe semicolective (familiale), cu maximum două unităţi locative (apartamente) pe parcelă.
ULi/c_b – Subzona aferentă locuinţelor colective mici - pe terenurile în pantă se pot amplasa locuinţe semicolective în cascadă având maximum două unităţi locative pe nivel şi un număr de maximum patru niveluri.

În cadrul ambelor subzone sunt admise:
Instalaţii exterioare (de climatizare, de încălzire, pompe de căldură etc.) cu condiţia ca în funcţionare acestea să producă un nivel de zgomot care să fie inaudibil la nivelul ferestrelor vecinilor.
Servicii cu acces public, conform Anexei 1 la prezentul regulament, prestate în special de proprietari, cu următoarele condiţii:
(a) să se adreseze preponderent locuitorilor zonei;
(b) activitatea (inclusiv depozitarea) să se desfăşoare numai în interiorul clădirii;
(c) să nu producă poluare fonică, chimică sau vizuală, să nu afecteze intimitatea locuirii pe parcelele vecine;
(d) pentru activităţi ce nu se conformează prevederii anterioare se va obţine acordul vecinilor de parcelă;
(e) pentru activităţi de alimentaţie publică se va obţine acordul vecinilor pe o rază de 50 m de la limita parcelei, pe toate direcţiile.
În cazul locuinţelor colective acestea se vor amplasa exclusiv la parterul clădirilor, în partea dinspre stradă, cu acces separat faţă de locuinţe, direct din exterior.
Servicii profesionale sau manufacturiere, conform Anexei 1 la prezentul Regulament, prestate de proprietari/ocupanţi, cu următoarele condiţii:
(a) să se desfăşoare în paralel cu funcţiunea de locuire;
(b) să nu producă poluare fonică, chimică sau vizuală;
(c) activitatea (inclusiv depozitarea) să se desfăşoare numai în interiorul clădirii.
În cazul locuinţelor colective acestea se vor amplasa exclusiv la parterul clădirilor, în partea dinspre stradă, cu acces separat faţă de locuinţe, direct din exterior.

Art.3. UTILIZĂRI INTERZISE
Sunt interzise orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2.
Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente.

3. REGIMUL TEHNIC:
UTR=ULi/c partial
REGLEMENTĂRI PENTRU SPATIUL PUBLIC
Amenajarea şi utilizarea spaţiului public se va face cu respectarea reglementărilor cuprinse în Anexa 4 şi a reglementărilor de mai jos.
Sistemul de spaţii publice - trama stradală, aleile pietonale, pieţele, spaţiile verzi, locurile de joacă pentru copii etc. - va fi complet reglementat prin şi P.U.Z. şi în continuare, se vor elabora proiectele tehnice detaliate, ca parte a procedurii de urbanizare.
Pentru trama stradală se vor aplica profile transversale unitare, specific rezidenţiale (conf. Anexei 6 a prezentului Regulament), ce vor determina caracterul spaţiului public şi al zonei.
Profilele transversale vor cuprinde în mod obligatoriu plantaţii de arbori în aliniament, locuri de staţionare în lung, trotuare de minimum 1,50 m lăţime, trasee pentru biciclişti comune cu cele pentru vehicule cu excepţia străzilor colectoare pe care acestea vor fi separate.
Cablurile electrice şi de comunicaţii se vor introduce în subteran, ca şi toate celelalte reţele edilitare.
Pentru străzile de interes local se recomandă limitarea vitezei de deplasare a autovehiculelor la 30 km/h.
În cadrul spaţiilor verzi/libere publice se vor organiza locuri de joacă pentru copii şi spaţii de odihnă.
Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice din întregul ansamblu

SECŢIUNEA 3. CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR
Art.4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI
Prin operaţiunea de reparcelare toate parcelele cu destinaţie rezidenţială rezultate vor îndeplini cumulativ următoarele condiţii:
(a) vor avea front la stradă;
(b) lungimea frontului la stradă va fi mai mare sau egală cu 5 m pentru locuinţele înşiruite, mai mare sau egală cu 12 m pentru locuinţele cuplate sau covor, mai mare sau egală cu 15 m pentru locuinţele izolate, mai mare sau egală cu 22 m pentru locuinţele colective mici şi în cascadă. Pentru ansambluri, frontul la stradă va fi de minimum 40 m.
(c) adâncimea va fi mai mare decât frontul la stradă;
(d) suprafaţa va fi mai mare sau egală cu: 100 mp/locuinţă pentru locuinţele colective mici, 120 mp/locuinţă pentru locuinţele în cascadă, 150 mp pentru locuinţele înşiruite şi covor, 300 mp pentru locuinţele cuplate, 360 mp pentru locuinţele izolate.

Art.5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
Alinierea clădirilor e obligatorie. Retragerea de la aliniament va fi de minim 3 m, P.U.Z. urmând a stabili dimensiunea acesteia pentru fiecare situaţie în parte.
Pentru parcelele de colţ, retragerea se va realiza faţă de ambele aliniamente, inclusiv în cazul clădirilor înşiruite sau covor.
Garajele se vor retrage cu minimum 6 m de la aliniament, pentru a permite parcarea în faţă a unui autoturism.
Toate construcţiile de pe parcelă se vor amplasa în interiorul fâşiei de teren adiacente aliniamentului cu adâncimea de 25 m, cu excepţia ediculelor cu caracter provizoriu ce contribuie la organizarea grădinii (filigorii / pavilioane, depozite pentru unelte de grădină etc), a căror suprafaţă însumată va fi de maximum 15 mp.

Art. 6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
(a) în cazul construirii pe limita / limitele laterală / laterale de proprietate (locuinţe cuplate, înşiruite, covor), P.U.Z. va stabili adâncimea calcanului. Se recomandă construirea de ziduri comune pe limita de proprietate. Prima / ultima clădire dintr-un şir se va retrage de la limita laterală de proprietate;
(b) în cazul construirii în retragere faţă de limita / limitele laterale de proprietate (locuinţele colective mici, locuinţe izolate, cuplate, capetele de şiruri ale locuinţelor înşiruite sau covor), clădirile se vor retrage de la aceasta / acestea în mod obligatoriu cu o distanţă minimă de 3 m. În cazul locuinţelor în cascadă, clădirile se vor retrage de la acestea în mod obligatoriu cu o distanţă minimă de 4,5 m;
(c) clădirile se vor retrage de la limita posterioară a parcelei cu o distanţă minimă egală cu înălţimea clădirii, dar cu nu mai puţin decât 6 m, cu excepţia celor de tip covor, ce se vor alipi limitei posterioare de proprietate;
(d) în cazul locuinţelor individuale, garajele, inclusiv cele incluse în corpul principal de clădire, se vor putea alipi limitelor laterale ale parcelei, cu condiţia ca înălţimea calcanului rezultat să nu depăşească 2,8 m;
(e) garajele se vor retrage cu cel puţin 6 m faţă de limita posterioară a parcelei.

Art. 7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
Distanţa minimă dintre două clădiri aflate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu înălţimea clădirii mai înalte, măsurată la cornişă sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 6 m.

ULi/c_b – Subzona aferentă locuinţelor colective mici – În cazul în care pe o parcelă se amplasează un grup de locuinţe colective mici, clădirile se pot învecina pe maximum două laturi, celelalte două laturi fiind în mod obligatoriu orientate spre spaţiul public sau spaţiul verde interior („curtea comună”). Distanţa minimă dintre acestea va fi egală cu înălţimea clădirii mai înalte, măsurată la cornişă sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 6 m. În acelaşi timp, „curtea comună” a ansamblului, delimitată de clădiri / limite de proprietate va avea pe ambele direcţii o dimensiune minimă egală cu de două ori înălţimea clădirii adiacente celei mai înalte.

Art. 8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile publice, în mod direct. De regulă, pe o parcelă se pot prevedea un singur acces pietonal şi un singur acces carosabil. Accesul carosabil va avea lăţimea de maximum 3 m.
Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autorizaţiei de construire, eliberate de administratorul acestora.
Pentru căile pietonale şi carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea pavimentelor permeabile.
ULi/c_b – Subzona aferentă locuinţelor colective mici - este interzis accesul sau staţionarea / parcarea autovehiculelor în curţi, în porţiunea cuprinsă între clădire şi limita posterioară de proprietate sau în „curtea comună”.
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile publice, în mod direct. Pe o parcelă se pot prevedea un singur acces pietonal şi un singur acces carosabil. Accesul carosabil va avea lăţimea de maximum 3 m.
Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autorizaţiei de construire, eliberate de administratorul acestora.
Pentru căile pietonale şi carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea pavimentelor permeabile.

ULi/c_b – Subzona aferentă locuinţelor colective mici - este interzis accesul sau staţionarea / parcarea autovehiculelor în curţi, în porţiunea cuprinsă între clădire şi limita posterioară de proprietate sau în „curtea comună”.

Art.9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
ULi/c_a - Subzona aferentă locuinţelor individuale
Staţionarea autovehiculelor se va organiza de regulă în interiorul parcelei.
ULi/c_b – Subzona aferentă locuinţelor colective mici
Staţionarea autovehiculelor se va organiza de regulă în interiorul parcelei, în garaje subterane.
În cazul amplasării parcajelor la sol, distanţa de la clădirile de locuit / limitele parcelelor până la cel mai apropiat parcaj va fi de minimum 5 m.
Se interzice organizarea de locuri de parcare cu acces direct din spaţiul public, accesibile prin traversarea trotuarului.
Alternativ, parcajele / garajele pot fi organizate în comun (pachete de parcaje/garaje, garaje colective) pe terenuri aflate în coproprietatea locatarilor, la distanţe de maximum 150 m de cea mai îndepărtată locuinţă deservită. În acest caz distanţa de la clădirile de locuit / limitele parcelelor până la cel mai apropiat parcaj va fi de minimum 5 m.
Necesarul de parcaje:
Locuinţe individuale (unifamiliale) izolate sau cuplate, inclusiv în cazul în care ocupanţii desfăşoară activităţi liberale sau manufacturiere:
(a) minimum un loc de parcare pentru clădiri cu AU mai mică de 100 mp;
(b) minimum două locuri de parcare pentru clădiri cu AU mai mare de 100 mp.
Locuinţe individuale (unifamiliale) înşiruite şi covor, sau semicolective:
- un loc de parcare pentru fiecare unitate locativă
Locuinţe colective mici:
- un loc de parcare pentru fiecare unitate locativă
Servicii aferente funcţiunii de locuire (servicii de proximitate):
- două locuri de parcare.
Alte activităţi:
- conform Anexei 2

Art.10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
ULi/c_a - Subzona aferentă locuinţelor individuale
Regimul de înălţime maxim admis este de două niveluri supraterane. Suplimentar faţă de acestea, este admisă o mansardă sau un nivel retras, conform definiţiilor din glosarul anexat. Totalizat, regimul de înălţime nu poate depăşi una dintre următoarele configuraţii: (S)+P+1+M, (S)+P+1+R, D+P+M, D+P+R (S – subsol, D – demisol, P – parter, M – mansardă, R – nivel retras). Înălţimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la cornişa superioară sau la aticul ultimului nivel neretras, în punctul cel mai înalt, nu va depăşi 8 m.
Înălţimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la coama acoperişului sau la aticul nivelului retras, în punctul cel mai înalt, nu va depăşi 12 m.
Prin excepţie, pentru clădirile de locuit de tip covor, regimul de înălţime nu poate depăşi una dintre următoarele configuraţii: D+P, (S)+P+R (nivel parţial), (S)+P+M, respectiv două niveluri supraterane.

ULi/c_b – Subzona aferentă locuinţelor colective mici
Regimul de înălţime maxim admis este de trei niveluri supraterane (parter şi două etaje, parter, etaj şi mansardă). Suplimentar faţă de acestea, este admis un demisol, ce va fi destinat în exclusivitate garajelor şi altor funcţiuni conexe, nu locuirii. Totalizat, regimul de înălţime nu poate depăşi una dintre următoarele configuraţii: (S)+P+1+M, (S)+P+2, D+P+1+M, D+P+2 (S – subsol, D – demisol, P – parter, M – mansardă, R – nivel retras).
Înălţimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la aticul ultimului nivel sau la coama acoperişului, în punctul cel mai înalt, nu va depăşi 12 m.
Pentru clădirile de locuit de tip cascadă regimul de înălţime maxim admis este de cinci niveluri supraterane (demisol, parter şi trei niveluri / etaje), cu condiţia ca în nici un punct al construcţiei să nu se suprapună pe verticală mai mult de trei niveluri. Demisolul va fi destinat în exclusivitate garajelor şi altor funcţiuni conexe, nu locuirii.
Înălţimea maximă admisă a clădirilor de tip cascadă, măsurată la cornişa superioară sau la aticul ultimului nivel, în punctul cel mai înalt, nu va depăşi 15 m, iar cea măsurată la coama acoperişului, în punctul cel mai înalt, nu va depăşi 18 m. Înălţimea se măsoară de la baza faţadei din aval.

Art.11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului urban.
Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.
Arhitectura clădirilor va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului (locuire). Se interzice realizarea de pastişe arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice.
Volumetria va fi echilibrată, specifică programului de locuit.
Acoperişurile cu şarpantă vor avea forme simple, în două sau patru ape, cu pante egale şi constante ce nu vor depăşi 60º, sau cu terasă. Cornişele vor fi de tip urban.
Raportul plin-gol va fi cel specific programului.
Materialele de finisaj vor fi cele specifice programului – ţiglă ceramică sau tablă lisă fălţuită pentru acoperişe înclinate, tencuieli pentru faţade, placaje din piatră sau tencuieli pentru socluri şi alte elemente arhitecturale. Pentru tâmplării (uşi şi ferestre) se recomandă lemnul.
Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale, specifice. Se interzice folosirea culorilor saturate, stridente, la toate elementele construcţiei.
Serviciile profesionale ale ocupanţilor vor putea fi marcate prin plăci metalice gravate cu dimensiunea maximă de 30x50 cm. Acestea vor fi amplasate numai la limita sau în afara domeniului public.

Art.12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR
Autorizarea executării construcţiilor este admisă numai după finalizarea procesului de echipare completă edilitar-urbanistică a teritoriului ce ce a fost definit ca o etapă în procesul de urbanizare a terenurilor prin P.U.Z.
Toate construcţiile se vor racorda la reţelele edilitare edificate, disponibile şi funcţionale.
Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine.
Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în împerjmuire.
Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc).
Fiecare parcelă va dispune de o platformă sau de un spaţiu interior parcelei (eventual integrat în împrejmuire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public.

Art.13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 40% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Prin excepţie, la locuinţele covor, spaţiile verzi vor ocupa minimum 25% din suprafaţa unei parcele. Suprafeţele având o îmbrăcăminte de orice tip sunt cuprinse în categoria spaţiilor libere.
Pe fâşia de teren cuprinsă între stradă / spaţiu public şi clădirile retrase de la alinimanent (grădina de faţadă), minim 60% din suprafeţe vor fi organizate ca spaţii verzi.
Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.

Art. 14. ÎMPREJMUIRI
Spre spaţiul public aliniamentul va fi închis pe toată lungimea sa prin împrejmuire. P.U.Z. poate stabili neînchiderea aliniamentelor cu împrejmuiri. În acest caz măsura se va aplica în mod obligatoriu unitar.
Împrejmuirile orientate spre spaţiul public vor avea un soclu opac cu înălţimea maximă de 80 cm şi o parte transparentă, realizată din grilaj metalic sau într-un sistem similar care pemite vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de 2,2 m. Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii.
Împrejmuirile spre parcelele vecine vor avea maximum 2,20 m înălţime şi vor fi de tip transparent sau opac.
Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide spre interiorul parcelei. Tratamentul arhitectural al împrejmuirilor va fi corelat cu cel al clădirilor aflate pe parcelă.
SECŢIUNEA 4. POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
Art. 15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)
P.O.T. maxim = 35%
pentru toate utilizările admise, cu excepţia locuinţelor covor pentru care
P.O.T. maxim = 60%

Art. 16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)
C.U.T. Maxim = 0,9.

4. REGIM DE ACTUALIZARE /MODIFICARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM SI A REGLEMENTARILOR LOCALE AFERENTE :
4.1 In baza H.C.L. nr. 579/2018 se modifica parțial și completeaza Regulamentul Local de Urbanism aferent documentației “Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Cluj – Napoca” aprobat cu HCL nr. 493/22.12.2014.
NOTA:
Se solicita “montare gard de protectie din panouri metalice la 30cm in fata imprejmuirii existente sudice si montarea unei porti metalice glisante la str. Padurii pentru protectia persoanelor vărstnice cu handicap aflate in grija Asociatiei”

4.2 Conform documentatiei prezentate, (memoriu si plan de situatie) imprejmuirea propusa si poarta de acces se incadreaza in UTR=Liu.

Imprejmuirea se va realiza strict pe proprietate fara afectarea proprietatilor vecine, a domeniului public sau privat si vor respecta prevederile art.14 Imprejmuiri din RLU.

Se vor respecta prevederile RLU art. 8 Circulatii si accese conf caruia “ o parcela va dispune de un singur acces carosabil” Lucrarile mentionate mai sus nu vor afecta drumul de servitute, poarta si imprejmuirea nu vor bloca accesul auto si pietonal de pe drumul de servitute.

4.3 Conform art. 44 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii aprobate cu Ordinul 839/2009, anterior obtinerii autorizatiei de construire se vor alipi parcelele pentru a se putea identifica intreg imobilul printr-un singur numar cadastral.
4.4 Documentatiile pentru obtinerea autorizatiei de construire se vor prezenta conform continutului cadru din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, republ.