Divorțul administrativ

acte necesare

Potrivit prevederilor art. 164 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. nr. 64/ 2011, ofiţerul de stare civilă poate constata desfacerea căsătoriei, prin divorţ pe cale administrativă, dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie / din afara căsătoriei sau adoptaţi.

Program de depunere/înregistrare:

L-Mie-V:08:3010:30
M:14:0016:00
J:14:0017:00

Cluj-Napoca, Str. Moților, nr. 5, Camera nr. 7, Ghiseul nr. 10

  1. Legea nr. 119/ 1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  2. Hotărârea Guvernului nr. 64/ 2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă;
  3. Codul civil, Legea nr. 287/ 2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  4. Legea nr. 677/ 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;

Potrivit prevederilor art. 164 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. nr. 64/ 2011, ofiţerul de stare civilă poate constata desfacerea căsătoriei, prin divorţ pe cale administrativă, dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie / din afara căsătoriei sau adoptaţi.

Competență teritorială: Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se semnează personal, împreună de către ambii soţi în faţa ofiţerului de stare civilă şi se poate depune la :

a) Primăria care are în păstrare actul de căsătorie,

b) Primăria pe raza căreia îşi au domiciliul comun cei doi soţi.

Fiecare dintre soţi declară pe propria răspundere :

a) nu are copii minori cu celălalt soţ, născuţi din căsătorie sau adoptaţi împreună cu acesta;

b) nu este pus sub interdicţie;

c) nu a mai solicitat altor autorităţi desfacerea căsătoriei;

d) adresa ultimei locuinţe comune să fie în municipiul Cluj-Napoca;

e) numele pe care fiecare urmează să îl poarte după desfacerea căsătoriei.

  • Cerere tip
  • Certificatele de naştere pentru ambii soţi – original şi copie;
  • Certificatul de căsătorie – original si copie;
  • Livret de familie, după caz;
  • Actul de identitate- original şi copie;
  • Taxă divorț – 500 lei (se achită la casieria primăriei).

La expirarea termenului de 30 de zile calendaristice, ofiţerul de stare civilă verifică dacă soţii îşi meţin intenţia de divorţ şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat, solicitând o declaraţie de menţinere a cererii de divorţ.

Dacă soţii nu se prezintă împreună  (în aceeaşi zi) la expirarea termenului de 30 de zile, ofiţerul de stare civilă delegat întocmeşte un referat, aprobat de primar, prin care dosarul de divorţ se clasează.

În aceleaşi condiţii ofiţerul de stare civilă delegat clasează dosarul dacă ambii soţi sau numai unul dintre aceştia înţeleg / înţelege să renunţe la cererea de divorţ, dacă înainte de finalizarea procedurii de divorţ, unul dintre soţi este pus sub interdicţie, dacă intervine naşterea unui copil sau dacă unul dintre soţi a decedat, căsătoria încetând astfel prin deces.

În situaţia în care soţii stăruie să divorţeze, ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor şi eliberează certificatul de divorţ care va fi înmânat foştilor soţi într-un termen de maxim 5 zile lucrătoare.

În situaţia în care ambii soţi sau numai unul dintre aceștia înţeleg / înţelege să renunţe la divorţ, completează o declaraţie de renunţare la cererea de divorţ.

Pentru înregistrarea sentințelor de divorț pronunțate în România, pe actele de căsătorie aflate în arhiva proprie, cererea se depune personal sau prin împuternicit cu procura specială;


       Documente necesare:

  • actul de identitate al solicitantului;
  • cerere tip;
  • sentința civilă de divorț, rămasă definitivă și executorie, în original și copie xerox.

Competența teritorială: primăria care are în păstrare actul de stare civilă (căsătorie).

Cine poate depune cererea:

  • titularul actului;
  • împuternicit cu procură specială*

Documente necesare:

  • documentul de divorț, în original, din străinătate, cu Apostila conform Convenţiei de la Haga/supralegalizare.
  • traducere legalizată:

– la notarul public din România sau de la misiunile diplomatice ale României din străinătate:

– la notar public din străinătate**

  • certificate de stare civilă românești, în original.
  • actul de identitate al solicitantului.
  1. Pentru cetățenii cu domiciliul în străinătate care au pașaportul străin cu alt nume și/sau prenume și dețin actul de schimbare din străinătate există două situaţii:

a) Pașaport românesc expirat sau lipsă pașaport:

Condiție: actul de stare civilă să se afle în arhiva Serviciului de Stare civilă unde se prezintă solicitantul;

Mod de rezolvare : înscrierea mențiunii de schimbare a numelui/prenumelui prin aprobare din partea D.E.P.A.B.D.

Acte necesare:

  • actul de schimbare a numelui/prenumelui (din străinătate) în original care să conţină apostila conform Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz, și copie xerox ( câte una pentru fiecare certificat de naştere si căsătorie, dacă este cazul);
  • traducere autentificată în limba româna în original și copii xerox ( pentru fiecare certificat)
  • în situaţia în care nu se poate face dovada cetăţeniei române, se va prezenta adeverinţa de atestare a statutului de cetăţean român care se obţine, la cerere de la Ministerul Justiţiei, Direcţia cetăţenie.
  • copia xerox a pașaportului străin;
  • copia certificatelor de stare civilă (naștere/căsătorie) ;
  • procură specială,
  • cerere.

b) Pașaport românesc valabil:

Condiție: actul de stare civilă să se afle în arhiva Serviciului de stare civilă unde se prezintă solicitantul;

Mod de rezolvare : înscrierea mențiunii de schimbare a numelui prin aprobare din partea D.E.P.A.B.D.

Acte necesare:

  • cerere;
  • actul de schimbare a numelui/prenumelui (din străinătate – original si copie xerox – pentru fiecare certificat);
  • traducere autentificată în limba română în orginal și copie xerox ( pentru fiecare certificat);
  • copie pașaport românesc;
  • copie pașaport străin;
  • copie certificat de naștere/căsătorie.
  • procură specială.

Nota: În toate cazurile:

– Dacă schimbarea numelui s-a făcut prin hotărâre judecătoriească străină pronunţată în alte state decât cele ale Uniunii Europene şi în cele cu care România are tratate de asistenţă juridică, mai întâi se va face recunoaşterea hotărârii străine de către Tribunalul ultimului loc de domiciliu avut în ţară, după care se solicită înscrierea mențiunii de schimbare a numelui la starea civilă competentă.

– Procura poate fi dată la un notar public din țară, la oficiul consular român din străinătate sau la un notar din străinătate, caz în care procura trebuie să conțină Apostila conform Convenției de la Haga din 1961 sau dacă țară nu este membră a Convenției de la Haga, Supralegalizarea semnăturii de către oficiul consular român din țara respectivă și Ministerul Afacerilor Externe București.

2. Pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate care au pașaportul străin cu alt nume și/sau prenume și nu dețin acte de schimbare a numelui în străinătate

Condiție: ultimul domiciliu din România în municipiul Cluj-Napoca;

Mod de rezolvare: schimbare de nume pe cale administrativă (Ordonanța 41/2003);

Acte necesare:

  • dovada privind ultimul domiciliu din țară prin adeverință de la Serviciul de evidenţă a persoanelor.
  • paşaportul românesc în original şi copie xerox sau, în situaţia în care nu se poate face dovada cetăţeniei române, se va prezenta adeverinţa de atestare a statutului de cetăţean român care se obţine, la cerere, de la Ministerul Justiţiei, Direcţia cetăţenie.

a) Etapa I: Publicarea în Monitorul Oficial;

  • cerere tip vizată de Serviciul de stare civilă;
  • copie după certificatele de stare și actul de identitate (după caz)
  • chitanțele, în original, privind taxa de publicare în Monitorul Oficial și taxa de ziar.
  • procura specială (copie xerox);

b) Etapa II: Întocmirea dosarului de schimbare a numelui și/sau prenumele

  • cerere tip;
  • copii legalizate după certificatele de stare civilă ( în funcție de solicitare);
  • acte doveditoare privind motivul solicitării;
  • declarații notariale cu privire la accept pentru copiii minori dacă solicită schimbarea numelui de familie comun cu al celulailalt soţ sau alte cazuri
  • declaraţie notarială prin care se atestă faptul că nu are datorii faţă de statul român;
  • certificat de cazier judiciar.
  • procură specială.

Competenţă: Primăria care are în păstrare actul de căsătorie pentru care s-a pronunțat divorțul în străinătate.

Acte necesare:

  • cerere;
  • actul de divorț (din străinătate) în original, în forma definitivă, care să conțină apostila conform Convenţiei de la Haga, sau supralegalizate, după caz,
  • copie legalizată de un notar public;
  • traducere autentificată în limba română în original.
  • în situația în care din sentința de divorț nu reiese numele pe care soții îl vor purta dupa divort, se vor prezenta declarații pe proprie răspundere autentificate de notar public, din partea ambilor soți, din care să rezulte numele pe care aceștia doresc să-l poarte în urma divorțului.
  • sentinta de recunoaştere a hotărârii străine pe teritoriul României (definitivă şi irevocabilă).
  • copia certificatelor de stare civilă ( naștere/căsătorie) ;
  • procură specială;

Atenţie! Dacă hotărârea se referă la statutul civil al cetăţenilor statului în care au fost pronunţate sau dacă, fiind pronunţate într-un stat terţ, au fost recunoscute mai întâi în statul de cetăţenie al fiecărei părţi sau au fost pronunţate într-unul din statele membre ale Uniunii Europene ele SUNT RECUNOSCUTE DE PLIN DREPT ÎN ROMÂNIA.

Cererea persoanei interesate se trimite, pentru avizare, la D.E.P.A.B.D. Bucuresti, de către primăria care a primit-o, însoţită de actele menţionate mai sus, după care se înscrie menţiunea corespunzătoare şi se eliberează noile certificate, după caz.

Notă: PROCURA poate fi dată la un notar din străinătate, caz în care procura trebuie să conţină: Apostila conform Convenţiei de la Haga din 1961, sau dacă ţara nu este membră a Convenţiei de la Haga, Supralegalizarea semnăturii de către oficiul consular român din ţara respectivă.

PROCURA poate fi întocmită la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din ţara în care mandantele îşi are domiciliul, reşedinţa, ori se află temporar.

PROCURA va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:

– Numele, prenumele şi domiciliul celui care mandatează;

– Numele, prenumele şi domiciliul celui care este mandatat;

– obiectul mandatului, care trebuie să fie special (persoana împuternicită îi reprezintă pe solicitanţi in vederea depunerii documentelor, pentru înscrierea menţiunii de divorţ pe actul de căsătorie şi/sau de naştere).

Documente necesare:

  • Actul de identitate al solicitantului
  • Certificatele de stare civilă care urmează a fi ortografiate.
  • Declarație autentificată de notar public din partea unui traducător autorizat din care să rezulte că, în toponomia limbii materne, numelui de familie și/sau prenumelui ce urmează a fi ortografiat îi corespunde numele de familie și/sau prenumele așa cum este scris în limba maternă.

Efectele aprobării se extind asupra copiilor minori şi asupra celuilalt soţ, dacă au nume de familie comun, numai dacă acesta din urmă îşi dă consimţământul. Pe baza aprobării, se efectuează menţiune pe marginea actului de stare civilă şi se eliberează un nou certificat, iar cel eliberat anterior se reţine şi se anulează.

Temei legal:

Ordonanţa de Guvern. nr. 41/2003, privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, aprobată prin Legea nr. 323/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 persoana al cărei nume sau prenume a fost înregistrat în actele de stare civilă tradus în altă limbă decât cea maternă ori cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea, prin menţiune pe aceste acte, a numelui de familie ori a prenumelui, retradus sau cu ortografia limbii materne, atât la rubricile care îl privesc pe titular, cât şi la cele privind părinţii.

Competență:

  • Primăria care are în păstrare actul de stare civilă,
  • Cererea se poate depune și la primăria de domiciliu a solicitantului.

Competenţă: Primăria care are în păstrare actul de naştere.

Cererea de înscriere a mențiunilor se poate face în nume propriu, prin împuternicit cu procură specială. În procură este necesar să se facă referire, în mod expres, la faptul că persoana împuternicită îi reprezintă pe solicitanţi atât în vederea depunerii documentelor pentru înscrierea menţiunilor, cât şi a ridicării noilor certificate de la oficiile de stare civilă unde sunt înregistrate actele de stare civilă ale acestora.

Acte necesare:

  • certificatul ori extrasul de căsătorie eliberat de autorităţile străine, în original cu apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizat, după caz;
  • copie legalizată a certificatului ori extrasul de căsătorie eliberat de autorităţile străine;

În situaţia în care din Certificatul ori extrasul de căsătorie nu reiese numele pe care soţii l-au purtat în timpul căsătoriei, se vor prezenta declaraţii notariale din partea soţului cetăţen român sau a ambilor soţi, din care să rezulte numele (fiecărui soţ) pe care aceştia s-au învoit să-l poarte în timpul căsătoriei (dacă este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila conform Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare după caz);

  • traducere autentificată în limba română în original a certificatului ori extrasului de căsătorie eliberat de autorităţile străine: Traducerea se va face la un notar public din ţară, la misiunea diplomatică ori oficiul consular de carieră al României din ţara de reşedinţă a solicitantului sau la un notar străin, în acest din urmă caz trebuind să fie aplicată apostila conform Convenției de la Haga, sau supralegalizare, după caz;
  • sentinţa de divorţ (din străinătate) în original, în formă definitivă, cu apostila convenţiei de la Haga, sau supralegalizată, după caz;
  • copie legalizată după sentinţa de divorţ originală (din străinătate);
  • traducere autentificată în limba română în original a sentinţei de divorţ ( traducerea va fi facută în aceleaşi condiţii de apostilare ca şi cea a certificatului de căsătorie);

În situaţia în care din sentinţa de divorţ nu reiese numele pe care soţii îl vor purta după divorţ, se vor prezenta declaraţii notariale din partea soţului cetăţean român sau a ambilor soţi, din care să rezulte numele fiecăruia, pe care aceştia s-au învoit să-l poarte în urma divorţului (dacă este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila conform Convenţiei de la Haga sau supralegalizare, după caz).

Hotărârile pronunţate într-unul din statele membre ale uniunii europene sau ţările cu care românia a încheiat tratate, acorduri sau convenţii bilaterale de asistenţă juridică în materie civilă sau de dreptul familiei vor fi recunoscute de plin drept în românia, fără a mai fi necesară recunoaşterea acestora de către tribunalul competent şi se vor înscrie în registrele de stare civilă numai cu avizul D.E.P.A.B.D. Bucuresti.

  • copie a certificatului de naştere;
  • copie a actului de identitate;
  • certificatul de deces (din străinătate) în original cu apostila convenţiei de la Haga, sau supralegalizat, după caz;
  • copie legalizată după certificatul de deces din străinătate;
  • traducere autentificată în limba română în original a certificatului de deces ( traducerea va fi facută în aceleaşi condiţii de apostilare ca şi cea a certificatului de deces);
  • copie a certificatului de naştere, românesc;
  • copie a actului de identitate;
  1. Ţările membre ale UNIUNII EUROPENE: Republica Austria, Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Regatul Finlandei, Republica Franceză, Republica Federală Germania, Republica Elenă, Republica Italiană, Irlanda, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Portugheză, Regatul Spaniei, Regatul Suediei, Polonia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Cipru, Malta, Letonia, Lituania, Estonia, Republica Cehă, România, Bulgaria.
  2. Ţările cu care ROMÂNIA a încheiat TRATATE, ACORDURI ŞI CONVENŢII BILATERALE: Republica Albania, Republica Austria, Belgia, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Republica Cehă, Republica Populară Chineză, Republica Democrată Coreea, Croaţia, Cuba, Republica Franceză, Republica Moldova, Republica Populară Mongolă, Republica Polonă, Federaţia Rusă, Republica Serbia, Slovacia, Slovenia, Republica Ungară, Ucraina.
  3. Actele emise de ţările care NU au semnat Convenţia de la HAGA şi nici TRATAT bilateral cu ROMÂNIA vor trebui SUPRALEGALIZATE (supralegalizarea documentului, vizat de misiunea diplomatica a ROMÂNIEI din acel stat sau de către misiunea diplomatică a statului de origine, din România şi supralegalizarea finală a documentului de către Ministerul Afacerilor Externe al României.)
Ați găsit informațiile căutate?

Ce anume nu ați găsit?

Cum luăm legătura cu dvs. ?






Cum am putea îmbunătăți pagina sau site-ul?