Regulament local

de urbanism

Prezentul Regulament Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca este adoptat de către Consilul Local Cluj-Napoca în temeiul art. 36 al (5) lit c din legea 215/2001 în conformitate şi în aplicarea dispoziţiilor legii 350/2001 şi a Regulamentului General de Urbanism aprobat prin HGR nr. 525 / 1996.

ARTICOLUL 1 – Definiţie şi scop

  • Regulamentul Local de Urbanism se constituie în ansamblul general de reglementări, la nivelul unităţii teritorial administrative, având menirea de a realiza aplicarea principiilor directoare în materia urbanismulLc_Aui, a conduce la dezvoltarea complexă, strategică a localităţii, în acord cu potenţialul localităţii şi în interesul general, urmărind utilizarea terenurilor în mod raţional, echilibrat şi în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate.
  • Regulamentul Local de Urbanism pentru întregul municipiu Cluj-Napoca, aferent Planului Urbanistic General Cluj-Napoca, cuprinde şi detaliază prevederile Planului Urbanistic General referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum şi de amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor.
  • Autorităţile publice locale au datoria de a aplica sistematic şi permanent dispoziţiile Regulamentului Local de Urbanism, în scopul asigurării calităţii cadrului construit, amenajat şi plantat, pentru îmbunătătţirea condiţiilor de viaţă şi dezvoltarea echilibrată a localităţii şi pentru respectarea interesului general al tuturor membrilor comunităţii locale.

ARTICOLUL 2 – Domeniu de aplicare

  • Prevederile prezentului Regulament Local de Urbanism stabilesc reguli obligatorii aplicabile prin raportare la întreg teritoriul unităţii teritorial administrative, în întregul său ori în parte, până la nivelul parcelei cadastrale, contribuind la stabilirea condiţiilor şi limitelor de recunoaştere a dreptului de construire.
  • Semnificaţia termenilor utilizaţi în prezentul regulament este cea indicată în cadrul Anexei nr.9.
  • La eliberarea certificatelor de urbanism se vor avea în vedere şi vor fi aplicate prevederile prezentului regulament local de urbanism, asigurându-se impunerea cerinţelor necesare pentru realizarea prezentelor prevederi.
  • Prezentul Regulament Local de Urbanism, aferent Planului Urbanistic General, conţine norme obligatorii pentru autorizarea executării lucrărilor de construire. Autorizaţiile de construire se vor emite cu observarea şi respectarea prevederilor prezentului regulament precum şi, atunci când acesta a fost aprobat, a Planului Urbanistic Zonal şi Regulamentului aferent sau a Planului Urbanistic de Detaliu.
  • La emiterea autorizaţiilor de construire se vor avea în vedere şi se va asigura respectarea, pe lângă prevederile documentaţiilor de urbanism şi regulamentelor locale, a tuturor legilor aplicabile care stabilesc cerinţe, sarcini ori condiţii speciale de utilizare a terenurilor şi/sau un regim special pentru anumite categorii de terenuri ori construcţii. La emiterea autorizaţiilor de construire se vor lua măsurile pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii oamenilor, pentru asigurarea respectării cerinţelor de protecţie a mediului, de protecţie faţă de riscurile naturale de inundaţii ori alunecări de terenuri, pentru protejarea şi conservarea patrimoniului construit, natural ori peisagistic protejat, pentru protejarea vestigiilor arheologice.
  • Autorizaţiile de construire vor fi emise direct în baza prevederilor Planului Urbanistic General în acele zone pentru care prezentul Regulament cuprinde reglementări privind regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor iar un plan urbanistic zonal ori un plan urbanistic de detaliu nu este prevăzut ca obligatoriu prin prezentul Regulament ori prin Planul Urbanistic General
  • Fac excepţie de la prevederile alin (5) acele zone unde administraţia publică locală solicită, în mod justificat, prin certificatul de urbanism, realizarea de Planuri Urbanistice Zonale sau Planuri Urbanistice de Detaliu.
  • Pentru zonele construite protejate, aşa cum acestea sunt evidenţiate în Planul Urbanistic General, vor fi întocmite Planuri Urbanistice Zonale pentru zone construite protejate (PUZCP), în acord cu metodologia de elaborare a documentaţiilor de urbanism pentru astfel de zone, până la întocmirea unor astfel de documentaţii urbanistice fiind aplicabile dispoziţiile speciale cu privire la aceste zone aşa cum sunt acestea instituite prin prezentul regulament în secţiunea ce cuprinde dispoziţiile speciale aplicabile la nivelul unităţii teritoriale de referinţă corespunzătoare.
  • Pentru zonele de urbanizare, delimitate ca atare în Planul Urbanistic General, vor fi întocmite Planuri Urbanistice Zonale şi se vor aplica proceduri de urbanizare, conform prezentului Regulament.
  • Pentru zonele de restructurare, delimitate ca atare în Planul Urbanistic General, pentru schimbarea destinaţiei vor fi întocmite Planuri Urbanistice Zonale şi se vor aplica proceduri de restructurare, confom prezentului Regulament.
  • Pentru operaţiunile de regenerare urbană vor fi întocmite Planuri Urbanistice Zonale, confom prezentului Regulament.

ARTICOLUL 3 – Prevederi generale

  • Planul Urbanistic General şi prezentul Regulament local stabilesc zonele afectate de utilităţi publice, zonele protejate şi de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice repertoriate, zonele care au un regim special de protecţie prevăzut în legislaţie, zonele de risc natural, zonele cu interdicţie temporară ori definitivă de construire şi zone în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare urbană.
  • Pentru zonele aminitite anterior şi pentru terenurile care au un regim special imprimat de natura lor, astfel cum sunt zonele constând în suprafeţe împădurite, zone verzi de agrement, zone care conţin resurse identificate ale subsolului, la eliberarea autorizaţiilor de construire se vor analiza îndeplinirea tuturor cerinţelor legale speciale alături de îndeplinirea cerinţelor prevăzute în prezentul Regulament de urbanism şi în documentaţiile urbanistice în ansamblul lor.

ARTICOLUL 4 – Intravilanul şi terenuri agricole din intravilan

  • Prin Planul Urbanistic General se stabileşte intravilanul municipiului. Introducerea de noi terenuri agricole în intravilanul localităţii se va face numai în cazuri temeinic fundamentate şi în considerarea interesului public, pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale aprobate şi condiţionat de asigurarea realizării prealabile a infrastructurii, asigurarea accesului la reţelele edilitare şi, atunci când este cazul, de asigurarea obiectivelor de utilitate publică.
  • Terenul intravilan, potrivit Planului Urbanistic General, nu necesită scoaterea din circuitul agricol. Autorizarea executării construcţiilor pe terenurile agricole din intravilan este permisă numai pentru terenurile delimitate în vederea operaţiunilor de urbanizare în prezentul Plan Urbanistic General, cu condiţia aplicării integrale, în prealabil, a procedurii de urbanizare.
  • În zonele de urbanizare prevăzute prin Planul Urbanistic General în care există amenajări şi lucrări de îmbunătăţiri funciare, Planurile Urbanistice Zonale se vor aproba cu condţia obţinerii în prealalbil a avizului Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare R.A. – U.A. Cluj-Napoca.

ARTICOLUL 5 – Păduri

  • Terenurile delimitate în prezentul Plan Urbanistic General ca având utilizarea Pădure îşi vor păstra utilizarea, fiind interzisă modificarea ei prin Planuri Urbanistice Zonale.
  • Terenurile delimitate în prezentul Plan Urbanistic General ca având utilizarea împăduriri, de orice fel, îşi vor păstra destinaţia, fiind interzisă autorizarea construcţiilor pe aceste terenuri.
  • Prin excepţie de la prevederile aliniatului (2) pot fi autorizate acele construcţii sau lucrări destinate exclusiv stabilizării versanţilor, lucrări hidrotehnice pentru captarea, colectarea sau drenarea apelor sau lucrări forestiere.

ARTICOLUL 6 – Zone cu valoare peisagistică şi zone naturale protejate

  • Ariile naturale protejate, aflate pe teritoriul administrativ al municipiului Cluj-Napoca, la data aprobării prezentului Regulament sunt prezentate în Anexa nr. 7 la prezentul regulament şi delimitate pe planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă” aferentă PUG.
    (a) Pe baza studiilor de fundamentare şi şi a O.U.G 57/2007, cu observarea şi a OUG 195/2005 aprobată prin legea 265/2006 cu modificările ulterioare, prin Planul Urbanistic General se propun ca arii naturale protejate suprafeţele prezentate în Anexa nr. 7 la prezentul regulament şi delimitate pe planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă”.
  • Pentru ariile naturale protejate care dispun de un plan de management, autorizarea intervenţiilor de orice fel se va face cu respectarea prevederilor acestui plan, privind modurile de ocupare şi utilizare a terenurilor.
  • Pentru ariile naturale protejate care, la data apropbării prezentului Regulament, nu dispun de un plan de management, se instituie interdicţie temporară de construire, pînă la întocmirea şi aprobarea planului de management.
  • Pentru terenurile propuse prin Planul Urbanistic General ca arii naturale protejate, până la finalizarea procedurii de instituire a regimului de protectie, se instituie interdicţie temporară de construire, , ca măsură de protectie şi conservare cu caracter provizoriu, stabilite în conformitate cu OUG 57/2007, Art. 12.
  • Pe baza studiilor de fundamentare PUG, cf. Legii 107/1996 şi a OUG 57/2007, Art. 14 se instituie fâşii de protecţie în lungul cursurilor de apă, cu rol de protejare a vegetaţiei malurilor şi a lucrărilor de pe malurile râurilor şi a lacurilor, de asigurare a accesului la albiile minore, de coridor ecologic şi de legătură pietonală. Aceste zone au destinaţie de zone verzi şi sunt reglementate ca zona Ve.
  • Se interzice canalizarea pârâurilor sau a râului Someş (acoperirea cursului apei pentru alte utilizări decît poduri sau pasarele, sau pe lungimi mai mari decît ampriza căii de transport care traversează albia).

ARTICOLUL 7 – Zone construite protejate

  • Lista monumentelor clasate la data elaborării prezentului regulament:
    cf. LMI 2010, judeţul Cluj – poziţiile de la nr. 1 (CJ-I-s-B-06921) până la 33 (CJ-I-s-B-06929), de la nr. 692 (CJ-II-a-A-07240) până la 984 (CJ-II-m-B-07507), de la nr. 1328 (CJ-III-m-A-07813) până la 1335 (CJ-III-m-B-07820), de la nr. 1341 (CJ-IV-m-B-07826) pana la 1369 (CJ-IV-m-B-07855).
  • Pe baza concluziilor şi recomandărilor Studiului de Fundamentare „Zone protejate de patrimoniu construit”, cf. Legii 350/2001 cu modificările ulterioare şi cf. Ordinului MTCT nr. 562/2003 este delimitată şi insituită Zona Construită Protejată. Aceasta este subîmpărţită în Unităţi Teritoriale de Referinţă.
  • Pentru Zona Construită Protejată se vor întocmi Planuri Urbanistice Zonale pentru zone construite protejate (PUZCP), conform legii. Aceste documentaţii vor respecta Metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate, aprobată prin Ordinul MTCT nr. 562/2003.
  • Suprafaţa minimă pentru care se va întocmi PUZCP este Unitatea Teritorială de Referinţă. Se admite elaborarea etapizată a PUZCP, caz în care teritoriul abordat va fi determinat prin consultarea CTATU şi a DJCCPCN.
  • Până la aprobarea Planurilor Urbanistice Zonale pentru zone construite protejate, autorizarea lucrărilor de construire se va face conform prezentului regulament, cu avizul DJCPN.
  • Aprobarea documentaţiilor de urbanism de tip Plan Urbanistic Zonal în interiorul Zonei Construite Protejate, anterior aprobării unui Plan Urbanistic Zonal pentru zone construite protejate (PUZCP) este interzisă.
  • Pe baza concluziilor şi recomandărilor Studiului de fundamentare „Zone protejate de patrimoniu construit”, clădirile din interiorul Zonei Construite Protejate au fost clasate în categorii valorice şi marcate ca atare în planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă”. Pentru clădirile valoroase, prezentate în Anexa nr. 5 la prezentul regulament se instituie următoarele reglementări:
    • 1 – clădiri monument istoric, clasate ca atare în Lista Monumentelor Istorice republicată în anul 2010 – intervenţiile asupra acestora se vor realiza în regim specific
    • 1A – clădiri echivalente ca valoare monumentelor istorice, ce ar putea fi clasate ca monument istoric – intervenţiile asupra acestora se vor realiza în regim specific monumentelor istorice
    • 2 – clădiri cu valoare artistică ambientală – pentru această categorie e interzisă desfiinţarea totală sau parţială, modificarea expresiei arhitecturale, alterarea elementelor arhitecturale caracteristice
    • 3 – clădiri neutre pentru care e acceptabilă restructurarea totală sau parţială
  • Anexa nr. 5 la prezentul regulament cuprinde lista imobilelor din categoriile 1, 1A şi 2. Pentru clădirile din interiorul Zonei Construite Protejate neincluse în aceată listă este permisă restructurarea totală sau parţială, cu respectarea legii.
  • În interiorul zonelor de protecţie arheologică, marcate ca atare în planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă” se va obţine în mod obligatoriu avizul DJCCPCN Cluj, prin care se va impune, după caz, funcţie de locaţia, tipul şi suprafaţa lucrărilor de construire propuse evaluarea, supravegherea sau cercetarea arheologică preventivă. Prezenta reglementare se aplică pe întreaga suprafaţă a UAT Cluj-Napoca.
  • Se recomandă ca organizarea, desfăşurarea şi jurizarea concursurilor de soluţii pentru amplasamente situate în zone de protecţie a monumentelor istorice sau în interiorul zonelor construite protejate să se facă în colaborare cu DJCCPCN.

ARTICOLUL 8 – Zone expuse la riscuri naturale

  • Pe baza studiului preliminar „Geologie-Geomorfologie Harta risc geomorfologic”, zonele cu risc de producere a alunecărilor de teren sunt delimitate în planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă”, împărţite după patru clase de probabilitate.
  • Pentru zonele cu risc de producere a alunecărilor de teren, se stabilesc următoarele reglementări, funcţie de clasa de probabilitate:
    • pentru teritoriile clasificate ca prezentând o probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren, documentaţiile geotehnice vor respecta toate prevederile normativului NP 074-2007 şi, în plus, vor include studii de stabilitate generală;
    • pentru teritoriile clasificate ca prezentând o probabilitate mare şi foarte mare de producere a alunecărilor de teren, în cadrul PUZ se va realiza în mod obligatoriu o expertiză geotehnică întocmită de persoane calificate (experţi). Aceasta va preciza teritoriul relevant, necesar pentru investigaţiile geotehnice, teritoriu ce poate depăşi limitele administrative ale zonei (PUZ, limite de proprietate etc). Concluziile expertizei pot determina limitarea numărului de nivele supra / subterane, distanţa între clădiri, conformarea şi dispunerea acestora, amenajarea pe verticală a amplasamentului, măsuri de drenare şi de impermeabilizare a terenului, condiţii minimale pentru realizarea acceselor / drumurilor, colectarea şi conducerea apelor de suprafaţă, modificarea POT şi CUT etc. Studiile geotehnice pentru imobile vor ţine cont de concluziile expertizei geotehnice aferente zonei şi vor fi asumate de către persoana care a efectuat expertiza geotehnică pe amplasament. Expertizele şi studiile geotehnice vor respecta toate prevederile normativului NP 074-2007;
    • pentru teritoriile ce prezentă o probabilitate mare şi foarte mare de producere a alunecărilor de teren este obligatorie monitorizarea geotehnică în perioada premergătoare execuţiei lucrărilor (perioada întocmirii documentaţiilor, a obţinerii avizelor şi autorizaţiilor etc), în timpul execuţiei şi pe perioada de existentă a clădirilor, aceste date urmând a fi gestionate de personal calificat şi anexate Cărţii construcţiei. De asemenea datele măsurătorilor efectuate vor fi furnizate Primăriei şi stocate într-o bază de date privind evoluţia fenomenelor de instabilitate la nivelul municipiului. La cererea persoanei care întocmeşte Expertiza geotehnică, Primăria va furniza datele existente pe arealul solicitat. Monitorizarea versanţilor se va realiza prin măsurători topografice şi înclinometrice. Programul de urmărire şi poziţionarea forajelor echipate înclinometric va fi asumată de persoana care a întocmit Experiza geotehnică.

ARTICOLUL 9 – Zone cu riscuri tehnologice şi zone de protecţie cu regim special

  1. În sensul prezentului Regulament, riscurile tehnologice sunt cele determinate de procesele industriale sau agricole care prezintă pericol de incendii, explozii, radiaţii, surpări de teren ori de poluare a aerului, apei sau solului.
  2. Zonele care prezintă riscuri tehnologice, zonele de protecţie aferente, precum şi zonele de protecţie sanitară sunt marcate pe planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă”, aferentă PUG. Delimitările zonelor de risc, precum şi măsurile care decurg din existenţa acestora se vor preciza prin intermediul Hărţilor de risc. (cf. L350/2001, art.51)
  3. Pe teritoriul administrativ al Municipiului Cluj -Napoca au fost identificate zone care prezintă diferite forme de poluare la nivelul solului sau subsolului, în urma activităţilor cu caracter industrial. Siturile sunt enumerate în Anexa Nr. 8 la prezentul Regulament iar poziţia acestora a fost marcată în planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă”.
  4. Autorizarea executării construcţiilor în zonele expuse la riscuri tehnologice se va face cu aplicarea restricţiilor specifice, conform cadrului normativ în vigoare.
  5. Autorizarea executării construcţiilor în interiorul zonelor de protecţie sanitară aferente cimitirelor, surselor de apă potabilă, depozitelor de deşeuri urbane, marcate ca atare în planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă” se va face cu aplicarea restricţiilor specifice, conform cadrului normativ în vigoare.
  6. Autorizarea executării construcţiilor în interiorul zonelor de protecţie a infrastructurii feroviare, marcate ca atare în planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă” se va face cu aplicarea restricţiilor specifice, conform cadrului normativ în vigoare.
  7. Autorizarea executării construcţiilor în interiorul zonelor grevate de servituţi aeronautice, marcate ca atare în planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă” se va face cu aplicarea restricţiilor şi a procedurilor specifice, conform cadrului normativ în vigoare.
  8. Autorizarea executării construcţiilor în interiorul zonelor de protecţie a reţelelor magistrale de gaz metan, marcate ca atare în planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă” se va face cu aplicarea restricţiilor specifice, conform cadrului normativ în vigoare.
  9. Autorizarea executării construcţiilor în interiorul zonelor de protecţie a reţelelor electrice de înaltă tensiune, marcate ca atare în planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă” se va face cu aplicarea restricţiilor specifice, conform cadrului normativ în vigoare.

ARTICOLUL 10 – Parcelarea

  1.  Parcelarea reprezintă divizarea unui lot de teren în două sau mai multe loturi.
  2. In cazurile parcelărilor se vor avea în vedere cerinţele legale privitoare la cazurile în care este necesară eliberarea Certificatului de Urbanism. De asemenea, în cazul loturilor provenite din dezmembrarea unei parcele construite se va verifica la eliberarea autorizaţiei de construire încadrarea indicilor urbanistici, a procentului de ocupare a terenului şi a coeficientului de utilizare a terenului, în valorile maxim admise, atât pe lotul dezmembrat, dar şi prin raportare la suprafaţa parcelei înaintea dezmembrării şi suprafeţele totale construite însumate cu suprafeţele propuse spre construire.
  3. Dacă reglementările la nivelul unităţilor teritoriale de referinţă, a zonelor şi subzonelor funcţionale din prezentul regulament nu prevăd altfel, se consideră construibile numai parcelele care respectă cumulativ următoarele condiţii:
    1. au front la stradă.
    2. front la stradă de minimum 5 m pentru clădiri înşiruite, minimum 12 m pentru clădiri cuplate şi minimum 15 m pentru clădiri izolate.
    3. adâncime mai mare sau cel puţin egală cu lăţimea parcelei.
    4. suprafaţa parcelei de minimum 150 mp pentru clădiri înşiruite, minimum 300 mp pentru clădiri cuplate şi de minimum 360 mp pentru clădiri amplasate izolat.
    5. unghiul format de frontul parcelei la stradă cu fiecare din limitele laterale ale parcelei să fie de 90 de grade. Fac excepţie parcelele de colţ, în situaţiile în care unghiul dintre străzi este altul decât 90 de grade şi situaţiile eistente în zonele constituite.
  4. Dacă o parcelă nu îndeplineşte condiţiile de construibilitate de la alin. (3), aceasta se poate considera construbilă numai dacă respectă cumulativ următoarele condiţii:
    1. parcela e rezultată dintr-o operaţiune cadastrală anterioară aprobării prezentului regulament.
    2. parcela nu se află într-o zonă de urbanizare sau nu are destinaţia teren agricol, conform PUG.
    3. pentru parcelă se va întocmi şi aproba conform legii, un Plan Urbanistic de Detaliu.
  5. Sunt considerate parcele construibile numai parcelele cu posibilitate dovedită de branşare la reţeaua de distribuţie a apei, la reţeaua de canalizare, la reţeaua de distribuţie a energiei electrice. Autoritatea publică este în drept ca în cazul în care pentru branşare este prevăzută o extindere a reţelei publice de distribuţie să solicite, anterior autorizării construcţiei, realizarea efectivă a extinderii.
  6. Reparcelare în sensul prezentului regulament reprezintă operaţiunile care au ca rezultat o altă împărţire a mai multor loturi de teren învecinat, loturile rezultante având destinaţii şi / sau forme diferite decât erau acestea la momentul iniţial. Reparcelarea se realizează prin alipirea şi dezlipirea mai multor parcele de teren învecinate, indiferent dacă acestea sunt construite sau nu. Ea are drept scop realizarea unei mai bune împărţiri a terenului în loturi construibile şi asigurarea suprafeţelor necesare echipamentelor de folosinţă comună şi obiectivelor de utilitate publică.
  7. Operaţiunile de reparcelare sunt componente obligatorii ale operaţiunilor de urbanizare prevăzute la Articolul 4 şi se vor face numai pe bază de planuri urbanistice zonale aprobate conform legii, respectând prevederile Planului Urbanistic General şi ale prezentului Regulament.

ARTICOLUL 11 – Asigurarea compatibilităţii funcţiunilor şi conformării volumetrice

  1. Utilizările admise, utilizările admise cu condiţionări şi utilizările interzise sunt precizate şi detaliate în cadrul reglementărilor privind zonele şi subzonele funcţionale precum şi unităţile teritoriale de referinţă cuprinse în prezentul Regulament.
  2. Acordul vecinilor, prevăzut la punctul 2.5.6. al secţiunii „Piese scrise” a cap.A „Documentaţia tehnică pentru autorizarea lucrărilor de construire – DTAC” din Anexa nr. 1 a Legii 50/1991 e necesar:
    1. pentru construcţiile noi, amplasate adiacent construcţiilor existente sau în imediata lor vecinătate – şi numai dacă sunt necesare măsuri de intervenţie pentru protejarea acestora
    2. pentru lucrări de construcţii necesare în vederea schimbării destinaţiei în clădiri existente – şi numai dacă funcţiunea propusă nu face parte din cadrul celor reglementate în cadrul secţiunii „2. – Utilizare funcţională” – punctele 1 şi 2 a RLU aferent fiecărei UTR, sau dacă nu sunt respectate condiţionările impuse la punctul „2 – Utilizări admise cu condiţionări”. Prin RLU aferent fiecărei UTR se asigură compatibilitatea funcţiunilor admise, iar condiţionările au drept scop tocmai eliminarea situaţiilor de disconfort sau stânjenire rezultate din alăturarea unor activităţi diferite – în ceea ce priveşte accesul, intimitatea spaţiului rezidenţial, factori poluanţi de diferite naturi (zgomot, emisii de mirosuri sau pulberi, vibraţii, aglomerare de persoane şi marfuri etc)
    3. în cazul amplasării de construcţii cu altă destinaţie decât cea a clădirilor învecinate – şi numai dacă destinaţia propusă sau condiţiile de desfăşurare a activităţilor diferă de cele reglementate în cadrul secţiunii „2. – Utilizare funcţională” – punctele 1 şi 2 a RLU aferent fiecărei UTR. RLU determină caracterul şi funcţionalitatea fiecărei zone prin mixajul de activităţi a căror compatibilitate e asigurată atât prin specificul acestora cât şi prin condiţionările impuse
    4. atunci când, în cadrul RLU aferent fiecărei UTR sunt în mod expres evidenţiate activităţi pentru care acest acord e necesar
  3. Pentru parcelele pe care există, la momentul aprobării prezentului regulament, utilizări care nu sunt admise prin prezentul Regulament, nu sunt permise construcţii sau amenajări care au ca rezultat creşterea suprafeţei utile destinate acestor utilizări.
  4. Orice derogare de la prevederile prezentului Regulament privind utilizarea terenului se face conform legii. Pentru reglementările cu caracter definitiv specificat în cadrul prezentului regulament nu se admit derogări prin intermediul PUZ sau PUD. (Legea 350/2001 art.32,46).
  5. Procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului şi regimul de înălţime caracterizează construcţia. Fiecare dintre aceste valori trebuie să fie cel mult egală cu valoarea maximă stabilită prin prezentul regulament. Nu este necesar ca valorile stabilite prin prezentul regulament să conducă în mod obligatoriu la posibilitatea ca orice construcţie să atingă în mod simultan valorile maxime permise. Constrângerea dată de către cei doi indici urbanistici împreună cu regimul de înălţime este una rezultantă prin restricţionarea simultană şi comună conform valorilor maxim admise.
  6. Calculul indicilor urbanistici va respecta următoarele reguli:
    1. Coeficient de utilizare a terenului (CUT) – raportul dintre suprafaţa construită desfăşurată (suprafaţa desfăşurată a tuturor planşeelor) şi suprafaţa parcelei. Nu se iau în calculul suprafeţei construite desfăşurate: suprafaţa subsolurilor cu înălţimea liberă de până la 1,80 m, suprafaţa subsolurilor cu destinaţie strictă pentru gararea autovehiculelor, spaţiile tehnice sau spaţiile destinate protecţiei civile, suprafaţa balcoanelor, logiilor, teraselor deschise şi neacoperite, teraselor şi copertinelor necirculabile, precum şi a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incintă, scările exterioare, trotuarele de protecţie; (Legea 350/2001)
    2. Procent de ocupare a terenului (POT) – raportul dintre suprafaţa construită (amprenta la sol a clădirii) şi suprafaţa parcelei. Suprafaţa construită este suprafaţa construită la nivelul solului, cu excepţia teraselor descoperite ale parterului care depăşesc planul faţadei, a platformelor, scărilor de acces. Proiecţia la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat şi a logiilor închise ale etajelor se include în suprafaţa construită. (Legea 350/2001)
    3. În înţelesul prezentului Regulament, pe terenurile în pantă, nivelurile clădirilor/corpurilor de clădire la care, cel puţin pe o latură a acestora, pardoseala este situată sub nivelul terenului (carosabilului) înconjurător cu mai mult de jumătate din înălţimea liberă, sunt considerate subsoluri şi vor fi luate ca atare la calculul indicelui CUT.
    4. Excepţii de calcul ale indicatorilor urbanistici POT şi CUT:
      • dacă o construcţie nouă este edificată pe un teren care conţine o clădire care nu este destinată demolării, indicatorii urbanistici (POT şi CUT) se calculează adăugându-se suprafaţa planşeelor existente la cele ale construcţiilor noi;
      • dacă o construcţie este edificată pe o parte de teren dezmembrată dintr-un teren deja construit, indicii urbanistici se calculează în raport cu ansamblul terenului iniţial, adăugându-se suprafaţa planşeelor existente la cele ale noii construcţii (Legea 350/2001).

ARTICOLUL 12 – Înălţimea construcţiilor

  1. Autorizarea executării construcţiilor se face cu respectarea regimului maxim de înălţime, respectiv a înălţimii maxime admise, stabilite în cadrul reglementărilor privind unităţile teritoriale de referinţă cuprinse în prezentul Regulament. În situaţiile în care se prevăd atât un regim maxim de înălţime, cât şi o înălţime maxim admisă, aceste condiţii trebuie îndeplinite cumulativ.
  2. În condiţiile în care caracteristice geotehnice o permit, este admisă realizarea de subsoluri. Numărul subsolurilor va fi determinat în funcţie de necesităţile tehnice şi funcţionale.
  3. Este permisă realizarea de demisoluri, cu excepţia cazurilor în care prezentul Regulament o interzice.
  4. În sensul prezentului regulament, înţelesul termenilor subsol, demisol şi mansardă este acela cuprins în glosarul anexat.
  5. În cadrul reglementărilor prezentului regulament, înălţimea construcţiilor se măsoară de la cota terenului natural, înainte de executarea lucrărilor de construire, în punctul aflat la mijlocul liniei paralele cu aliniamentul şi care marchează retragerea de la aliniament, cf. prezentului regulament.
  6. În cazul clădirilor amplasate pe terenuri în pantă, înălţimea acestora se va măsura considerând ca reper punctul aflat pe perimetrul clădirii în care cota terenului natural este cea mai ridicată.
  7. Pentru clădirile existente la momentul aprobării prezentului regulament care depăşesc regimul de înălţime şi / sau înălţimea maximă admisă prin prezentul regulament nu se pot autoriza lucrări care duc la creşterea regimului de înălţime sau a înălţimii.

ARTICOLUL 13 – Asigurarea echipării edilitare şi evacuarea deşeurilor

  1. Autorizarea executării construcţiilor care, prin dimensiunile şi destinaţia lor, presupun cheltuieli de echipare edilitară ce depăşesc posibilităţile financiare şi tehnice ale investitorilor interesaţi sau ale furnizorilor de utilităţi este interzisă.
  2. Autorizarea executării construcţiilor va putea fi condiţionată de stabilirea, în prealabil, prin contract, a obligaţiei efectuării, în parte sau total, a lucrărilor de echipare edilitară aferente, de către investitorii interesaţi.
  3. În intravilanul municipiului Cluj-Napoca nu se admit soluţii de alimentare cu apă şi canalizare în sistem individual cu excepţia Unităţilor Teritoriale de Referinţă pentru care prezentul Regulament permite în mod expres realizarea acestor soluţii.
  4. În sensul prezentului articol, prin soluţii de echipare edilitară în sistem individual se înţelege asigurarea utilităţilor şi serviciilor edilitare prin construcţii şi instalaţii realizate şi exploatate pentru un imobil sau un grup de imobile.
  5. Autorizarea executării construcţiilor, aletele decât cele aferente infrastructurii edilitare, în zonele de servitute a infrastructurii edilitare, existente sau propuse, este interzisă.
  6. La elaborarea documentaţiilor de urbanism de tip PUZ sau PUD se va ţine seama de condiţiile impuse de operatorul de servicii pentru extensiile, mărirea capacităţii sau înlocuirea reţelelor de apă-canal.
  7. La elaborarea documentaţiilor de urbanism de tip PUZ sau PUD, va fi prevăzută înlocuirea magistralelor de apă sau canalizare care au durata normată de funcţionare depăşită, respectiv alocarea de terenuri cu statut de domeniu public pentru reamplasarea acestora. Necesitatea înlocuirii sau reamplasării magistralelor de apă sau canalizare va fi specificată în Avizul de Oportunitate al documentaţiilor de urbanism, iar localizarea magistralelor asupra cărora se vor lua măsuri va fi precizată prin avizul de amplasament emis de către administratorul reţelei.
  8. Se va urmări limitarea la maxim a aportului de ape pluviale evacuate în reţeaua publică de canalizare, la nivel de parcelă. În acest sens, se recomandă realizarea de soluţii de colectare, stocare, infiltrare locală în sol şi evaporare naturală a apelor pluviale la nivel de parcelă. De asemenea se recomandă limitarea sigilării suprafeţelor exterioare (prin asfaltare, betonare sau alte învelitori impermeabile) la strictul necesar, în vederea asigurării infiltrării apelor pluviale în terenul natural.
  9. Fiecare parcelă va dispune de o platformă sau de un spaţiu interior destinate colectării deşeurilor menajere, dimensionate pentru a permite colectarea selectivă a deşeurilor şi accesibile dintr-un drum public. Platformele vor putea deservi una sau mai multe clădiri, în funcţie de dimensiuni şi de funcţiune.

ARTICOLUL 14 – Racordarea la reţelele publice de echipare edilitară existente

  1. Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilitatea racordării de noi consumatori la reţelele existente de apă, la instalaţiile de canalizare şi de energie electrică.
  2. Se poate deroga de la prevederile alin. (1) cu avizul organelor administraţiei publice competente, dacă beneficiarul se obligă să prelungească reţeaua existentă, în cazul în care aceasta are capacitatea necesară, sau se obligă fie să mărească capacitatea reţelelor publice existente, fie să construiască noi reţele.
  3. În cazul acordării unei derogări pe baza alineatului (2), autorizaţia de construire poate fi emisă în condiţiile legii şi numai după finalizarea şi recepţionarea de către administraţia locală sau de către furnizorii de utilităţi abilitaţi a lucrărilor de extindere / prelungire / realizare a reţelelor edilitare.
  4. Derogarea reglementată la alin. (2) nu este valabilă pentru zonele de urbanizare, unde este obligatorie procedura de urbanizare instituită prin prezentul regulament.

ARTICOLUL 15 – Realizarea de reţele edilitare

  1. Extinderile de reţele sau măririle de capacitate a reţelelor edilitare publice existente se pot realiza / finanţa de către administraţia publică, furnizorul de utilităţi, investitor sau beneficiar, după caz, în condiţiile contractelor încheiate cu Consiliul Local şi cu respectarea parametrilor tehnici stabiliţi prin Planul Urbanistic General.
  2. Lucrările de racordare şi de branşare la reţelele edilitare publice se suportă în întregime de investitor sau de beneficiar.
  3. Reţelele existente de telefonie, comunicaţii şi de date (internet, televiziune) vor fi reamplasate subteran.
  4. Reţelele noi de telefonie, comunicaţii şi de date (internet, televiziune) vor fi amplasate subteran.
  5. Reţelele de distribuţie a gazului metan şi racordurile la acestea vor fi amplasate subteran.
  6. Extinderile de reţele, lucrările de mărire a capacităţii ori noile reţele construite, indiferent de natura ori regimul reţelei, sunt grevate de o servitute publică, fiind recunoscut dreptul general de racordare la aceste reţele, în limita capacităţii lor şi cu respectarea condiţiilor de exploatare, oricărei persoane care poate dovedi un interes. Investitorul care a realizat extinderea ori noua reţea pe cheltuiala sa nu are posibilitatea de a refuza racordarea unor noi utilizatori, în limita capacităţii reţelei, fiind însă recunoscut dreptul său de a obţine o plată proporţională cu costul dovedit al lucrării suportate de el, dacă nu există prevedere contrară, ori lucrarea nu devine proprietate publică / a furnizorului de utilităţi.

ARTICOLUL 16 – Amplasarea faţă de aliniament

  1. Amplasarea clădirilor faţă de aliniament este precizată în cadrul reglementărilor privind zonele şi subzonele funcţionale precum şi unităţile teritoriale de referinţă cuprinse în prezentul regulament.
  2. Orice derogare de la prevederile prezentului regulament privind amplasarea faţă de aliniament se face conform legii şi în condiţiile prezentului regulament privind derogările. Pentru reglementările cu caracter definitiv specificat în cadrul prezentului regulament nu se admit derogări prin intermediul PUZ sau PUD.(legea 350/2001 art.32, 46)
  3. În sensul prezentului regulament, prin aliniament se înţelege limita dintre proprietatea privată şi domeniul public. În situaţiile în care PUG prevede realinieri, aliniamentul se consideră cel rezultat în urma modificării limitei dintre proprietatea privată şi domeniul public.
  4. Regulile de amplasare faţă de aliniament se aplică tuturor nivelurilor supraterane ale clădirilor, inclusiv demisolurilor şi părţilor subsolurilor care depăşesc cota exterioară amenajată a terenului pe aliniament. Sunt admise depăşiri locale ale limitelor de retragere faţă de aliniament, cu respectarea următoarelor condiţii:
    1. terasele / balcoanele deschise vor putea depăşi limita retragerii faţă de aliniament cu maxim 1,20 m
    2. în cazul clădirilor alipite limitelor laterale ale parcelelor, terasele, balcoanele sau bovindourile vor păstra o distanţă minimă de 2 m faţă de limitele laterale ale parcelei (marginile faţadei), iar cota inferioară a elementelor lor constructive se va afla la o înălţime minimă de 3,5 m faţă de cota de călcare exterioară din zona aliniamentului
    3. bovindourile, respectiv balcoanele închise nu vor fi dispuse la ultimul nivel de sub cornişă şi vor ocupa, cumulat, maximum o treime din lungimea frontului clădirii.
  5. Se vor respecta realinierile stabilite prin PUG şi figurate pe planşa de reglementări.

ARTICOLUL 17 – Amplasarea în interiorul parcelei

  1. Condiţiile de amplasare a clădirilor unele faţă de altele în interiorul aceleiaşi parcele este precizată în cadrul reglementărilor privind zonele şi subzonele funcţionale precum şi unităţile teritoriale de referinţă cuprinse în prezentul regulament.
  2. Orice derogare de la prevederile prezentului regulament privind amplasarea clădirilor unele faţă de altele în interiorul aceleiaşi parcele se stabileşte pe bază de Planuri Urbanistice de Detaliu, dacă prevederile privind zona sau subzona funcţională sau unitatea teritorială de referinţă nu dispun altfel.

ARTICOLUL 18 – Parcaje şi garaje

  1. Autorizarea executării construcţiilor care, prin destinaţie, necesită spaţii de parcare, se emite numai dacă se asigură realizarea acestora în interiorul parcelei pentru care se solicită autorizaţia de construire, conform cerinţelor prezentului Regulament.
  2. Numărul minim al locurilor de parcare care trebuie asigurate în condiţiile alin. (1) se stabileşte în funcţie de destinaţia şi de capacitatea construcţiei, conform specificaţiilor din cadrul reglementărilor zonelor şi subzonelor funcţionale precum şi a unităţilor teritoriale de referinţă cuprinse în prezentul regulament şi conform Anexei 2 la prezentul Regulament.
  3. Autorizarea executării construcţiilor destinate parcării autovehiculelor (parcaje multietajate, subterane sau supraterane sau a parcajelor colective multietajate aferente zonelor rezidenţiale) se face pe baza documentaţiilor de urbanism de tip Plan Urbanistic Zonal sau Plan Urbanistic de Detaliu, aprobate conform legii.
  4. Se vor asigura spaţii destinate depozitării bicicletelor, conform Anexei 2 la prezentul regulament.
  5. Excepţiile de la prevederile al. (1) şi al. (2) sunt specificate în cadrul punctului 9 – Staţionarea autovehiculelor, aferent reglementărilor dedicate fiecărei Unităţi Teritoriale de Referinţă în parte, cuprinse în prezentul Regulament.

ARTICOLUL 19 – Spaţii verzi

  1. Autorizaţia de construire va conţine obligaţia menţinerii sau creării de spaţii plantate, în funcţie de destinaţia şi de capacitatea construcţiei, conform specificaţiilor din cadrul reglementărilor la nivelul unităţilor teritoriale de referinţă cuprinse în prezentul Regulament.
  2. Vegetaţia înaltă matură va fi protejată şi păstrată pe toată suprafaţa municipiului, conform condiţiilor prevăzute la nivelul zonelor şi subzonelor funcţionale precum şi a unităţilor teritoriale de referinţă. În acest sens, documentaţiile de urbanism (PUZ şi PUD) vor consemna în cadrul planşei „Situaţia existentă, difuncţionalităţi” poziţia exactă şi esenţa pentru arborii maturi existenţi în zona de studiu. Proiectele pentru autorizarea lucrărilor de construire (DTAC) vor cuprinde în planul de situaţie poziţia exactă, esenţa şi circumferinţa trunchiului pentru arborii maturi existenţi pe parcelă, inclusiv a celor propuşi pentru tăiere, precum şi poziţia exactă şi esenţa pentru arborii propuşi spre plantare prin proiect. Prin arbori maturi se înţelege, în sensul prezentului regulament, arborii a căror trunchi, măsurat la 1 m deasupra solului, are o circumferinţă egală sau mai mare decât 50 cm.
  3. Intervenţiile asupra vegetaţiei din zonele de protecţie a monumentelor şi din zonele construite protejate se vor face numai cu acordul DJCCPCN Cluj.
  4. La realizarea străzilor noi, precum şi la reabilitarea străzilor pe care nu există plantaţii sau acestea sunt degradate, se vor planta arbori, conform specificaţiilor din cadrul reglementărilor la nivelul Unităţilor Teritoriale de Referinţă cuprinse în prezentul Regulament, cu respectarea următoarelor condiţii:
    1. poziţiile, sistemul de plantare şi esenţa arborilor vor fi stabilite prin documentaţiile tehnice
    2. arborii vor avea un număr minim de trei replantări în pepinieră
    3. arborii vor avea înălţimea minimă de 2,50 m
    4. arborii vor avea circumferinţa minimă a trunchiului de 14 cm (măsurată la un metru deasupra solului)
    5. distanţa minimă între axa trunchiului şi poziţia reţelelor edilitare va fi de 1,5 m
  5. Pentru realizarea spaţiilor verzi publice se recomandă înscrierea acestora în cadrul Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi in localităţi, program aprobat prin Legea 343/2007.

ARTICOLUL 20 – Aspectul exterior al construcţiilor

  1. Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei – aşa cum este el descris în Secţiunea 1 a fiecărei UTR – şi peisajului urban. (HG 525/1996, Art. 32)
  2. Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă. (HG 525/1996, Art. 32).
  3. Se vor respecta reglementările la nivelul Unităţilor Teritoriale de Referinţă privitoare la elemente arhitecturale, volumetrie, materiale, cromatică, decoraţiuni.
  4. Pentru asigurarea calităţii aspectului exterior al construcţiilor, autoritatea publică locală are dreptul să condiţioneze autorizarea lucrărilor prin obţinerea unui aviz al Arhitectului Sef fundamentat de Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism sau din partea unei secţiuni specializate pe aspecte de estetică arhitecturală şi urbană.
  5. Se recomandă întocmirea şi aprobarea unui regulament privind cromatica clădirilor şi amenajărilor la nivelul întregului municipiu, pe baza unor paletare stabilite în urma unor studii de specialitate.

ARTICOLUL 21 – Împrejmuiri

  1. Dacă reglementările privind unităţile teritoriale de referinţă nu prevăd altfel, împrejmuirile orientate spre spaţiul public vor avea un soclu opac cu înălţimea maximă de 80 cm şi o parte transparentă, realizată din grilaj metalic sau într-un sistem similar care pemite vizibilitatea în ambele direcţii şi care permite pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de 2,2 m. Împrejmurile vor putea fi dublate de garduri vii.
  2. Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide fără a afecta spaţiul public.
  3. Tratamentul arhitectural al împrejmuirilor va fi corelat cu cel al clădirilor aflate pe parcelă.

ARTICOLUL 22 – Accese carosabile

  1. Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinaţiei construcţiei.
  2. Numărul şi caracteristicile acceselor prevăzute la alin. (1) se vor conforma specificaţiilor din cadrul reglementărilor la nivelul Unităţilor Teritoriale de Referinţă cuprinse în prezentul Regulament.
  3. Orice acces nou la drumurile publice se va realiza conform avizului şi autorizaţiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.

ARTICOLUL 23 – Accese pietonale şi piste pentru biciclişti

  1. Autorizarea executării construcţiilor şi a amenajărilor de orice fel este permisă numai dacă se asigură accese pietonale, potrivit importanţei şi destinaţiei construcţiei.
  2. În sensul prezentului articol, prin accese pietonale se înţelege căile de acces pentru pietoni, dintr-un drum public, care pot fi: trotuare, alei, străzi pietonale, pieţe pietonale, precum şi orice cale de acces public pe terenuri proprietate publică sau, după caz, pe terenuri proprietate privată grevate de servitutea de trecere publică, potrivit legii sau obiceiului.
  3. Accesele pietonale vor fi conformate astfel încât să permită circulaţia persoanelor cu handicap şi care folosesc mijloace specifice de deplasare.
  4. La reabilitarea străzilor se vor introduce piste pentru biciclişti cu sens dublu având lăţimea de 1 m (se recomandă 1,5 m) pentru fiecare sens, exclusiv zonele laterale de protecţie. Se recomandă separarea fizică a pistelor pentru biciclişti faţă de partea carosabilă, prin vegetaţie, borne, rigole, borduri etc.
  5. Pe străzile cu rol de deservire locală traseele pentru biciclişti vor fi comune cu cele pentru vehicule.

ARTICOLUL 24 – Orientarea faţă de punctele cardinale

  1. Autorizarea executării construcţiilor se face, atunci când este posibil, cu respectarea condiţiilor şi a recomandărilor de orientare faţă de punctele cardinale, conform anexei nr. 3 la Regulamentul General de Urbanism.
  2. Fac excepţie de la prevederile aliniatului (1) construcţiile amplasate în interiorul Zonelor Construite Protejate, a căror orientare este în primul rând determinată de specificităţi culturale şi istorice de amplasare şi de configurare.

ARTICOLUL 25 – Lucrări de utilitate publică

  1. Emiterea Autorizației de construire pentru alte lucrări decât cele de utilitate publică, pe terenurile afectate de o servitute de utilitate publică, conform Planşei 3.2 Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă, este interzisă.
  2. Prin excepție de la alin. (1), pentru imobilele existente grevate de o servitute de utilitate publică, până la aplicarea acesteia, pot fi autorizate lucrări care nu conduc la amplificarea volumului construcțiilor, cum ar fi: lucrări de întreținere curentă, modificări interioare sau schimbări de destinație, lucrări cu caracter provizoriu: panouri de afișaj, firme și reclame.
  3. Suprafețele de teren grevate de servituți de utilitate publică vor fi dezmembrate din parcelele inițiale și înscrise în CF cu destinația de teren rezervat pentru servitute de utilitate publică.
  4. Emiterea Autorizației de construire pentru parcelele rezultate în urma dezmembrărilor terenului afectat de servitutea de utilitate publică și înscris în CF cu această destinație va fi făcută cu respectarea art. 27 din Regulamentul P.U.G.
  5. La cererea proprietarilor, suprafaţa afectată de servitutea de utilitate publică va putea trece cu titlu gratuit în proprietate publică, caz în care suprafaţa de referinţă pentru calculul POT și CUT va fi suprafaţa totală a parcelei iniţiale + jumătate din suprafaţa trecută în proprietate publică. Prevederea e aplicabilă numai în Unitățile Teritoriale de Referință pentru care acest fapt e menționat în mod expres în R.L.U. aferent acestora.”

ARTICOLUL 26 – Construcţii cu funcţiuni generatoare de riscuri tehnologice

  1. Autorizarea executării construcţiilor care, prin natura şi destinaţia lor, pot genera riscuri tehnologice se face numai pe baza unui studiu de impact elaborat şi aprobat conform prevederilor legale.
  2. Lista categoriilor de construcţii generatoare de riscuri tehnologice este cea aprobată prin Ordinul nr.1.587 din 25 iulie 1997.

ARTICOLUL 27 – Amplasarea faţă de drumuri publice

  1. În zona drumurilor publice din extravilan se pot autoriza, cu avizul conform al organelor de specialitate ale administraţiei publice:
    1. construcţii şi instalaţii aferente drumurilor publice, de deservire, de întreţinere şi de exploatare
    2. parcaje, garaje şi staţii de alimentare cu carburanţi şi resurse de energie (inclusiv funcţiunile lor complementare: magazine, restaurante etc.)
    3. conducte de alimentare cu apă şi de canalizare, sisteme de transport gaze, ţiţei sau alte produse petroliere, reţele termice, electrice, de telecomunicaţii şi infrastructuri ori alte instalaţii sau construcţii de acest gen
  2. În sensul prezentului regulament, prin zona drumului public se înţelege ampriza, fâşiile de siguranţă şi fâşiile de protecţie.
  3. Autorizarea executării construcţiilor cu diferite funcţiuni, altele decât cele enumerate la alin.(1), este permisă, cu respectarea zonelor de protecţie a drumurilor delimitate conform legii.
  4. Autorizarea construcţiilor în zonele rezervate pentru lărgirea amprizei străzilor (realiniere), străpungeri de străzi şi realizarea de străzi noi, prevăzute de Planul Urbanistic General şi marcate ca atare pe planşa Reglementări Urbanistice, este interzisă.
  5. În cazul măsurilor de lărgire a amprizei străzilor prevăzute de Planul Urbanistic General şi marcate pe planşa Reglementări Urbanistice, poziţia noului aliniament precum şi retragerea minimă a construcţiilor faţă de acesta se vor preciza în Certificatul de Urbanism.
  6. Străzile noi, străpungerile de străzi, lărgirile străzilor existente vor respecta amprizele şi profilele stabilite prin PUG, înscrise în planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă”, conform Anexei nr. 6 la prezentul Regulament.

ARTICOLUL 28 – Amplasarea faţă de căi ferate

  1. La data adoptării prezentului act zona de protecţie şi zona de siguranţă a căilor ferate este reglementată de OUG 12/1998.
  2. Se interzice amplasarea de construcţii în zona de siguranţă a infrastructurii feroviare altele decât cele necesare instalaţiilor de semnalizare şi de siguranţa circulaţiei, a celorlalte instalaţii de conducere operativă a circulaţiei trenurilor, precum şi a instalaţiilor şi lucrărilor de protecţie a mediului.
  3. În zona de protecţie a infrastructurilor feroviare se pot amplasa, numai cu avizul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii:
    1.  construcţii şi instalaţii aferente exploatării şi întreţinerii liniilor de cale ferată
    2. construcţii şi instalaţii pentru exploatarea materialului rulant şi a mijloacelor de restabilire a circulaţiei
    3. instalaţii fixe pentru tracţiune electrică
    4. instalaţii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicaţii, transmisiuni de date şi construcţiile aferente acestora
  4. Construcţiile care se amplasează în zona de protecţie a infrastructurii feroviare situată în intravilan se autorizează numai cu avizarea prealabilă de către Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. – S.A. şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
  5. Zona de protecţie este marcată pe planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă” (zonele de protecţie sunt marcate provizoriu, până la delimitarea concretă a acestora de către autorităţile abilitate, ca fâşii cu lăţimea de 100 m de fiecare parte a axului căii ferate)
  6. Lucrările de investiţii ale agenţilor economici şi ale instituţiilor publice, care afectează zona de protecţie a infrastructurii feroviare, se vor autoriza numai cu avizul Companiei Naţionale de Căi Ferate C.F.R. – S.A. şi al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, şi anume:
    1. căi ferate industriale
    2. lucrări hidrotehnice
    3. traversarea căii ferate de către drumuri prin pasaje denivelate
    4. subtraversarea liniilor de cale ferată de reţele de telecomunicaţii, energie electrică, conducte sub presiune de apă, gaze, produse petroliere, termotehnologice şi canale libere
  7. În zona de protecţie a infrastructurii transporturilor feroviare se interzic:
    1. amplasarea oricăror construcţii, depozite de materiale sau înfiinţarea de plantaţii care împiedică vizibilitatea liniei şi a semnalelor feroviare
    2. efectuarea oricăror lucrări care, prin natura lor, ar provoca alunecări de teren, surpări sau ar afecta stabilitatea solului prin tăierea copacilor, extragerea de materiale de construcţii sau care modifică echilibrul pânzei freatice subterane
    3. depozitarea necorespunzătoare de materiale, substanţe sau deşeuri care contravin normelor de protecţie a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii căilor ferate române, a zonei de protecţie a infrastructurii Căilor Ferate Române, precum şi a condiţiilor de desfăşurare normală a traficului
  8. Amenajările şi instalaţiile de manipulare, de transvazare sau de depozitare a materialelor, substanţelor sau deşeurilor prevăzute la alin. (6) se pot realiza pe bază de studii privind implicaţiile asupra activităţii feroviare şi de mediu executate de unităţi de proiectare autorizate, pe baza avizului Companiei Naţionale de Căi Ferate C.F.R. S.A. şi cu autorizaţia Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.
  9. Cedarea, transferul, ocuparea temporară sau definitivă a terenului din patrimoniul Companiei Naţionale de Căi Ferate C.F.R. – S.A., pentru lucrările de interes public, atât în intravilan cât şi în extravilan, se fac numai cu avizul Companiei Naţionale de Căi Ferate C.F.R. – S.A. şi al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

ARTICOLUL 29 – Amplasarea faţă de aeroporturi

  1. Zonele grevate de servituţi aeronautice aferente Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca şi Aeroclubului de la Sânnicoară sunt marcate ca atare în planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă” şi reglementate conform Codului Aerian, RACR – SACZ şi RACR – CADT.
  2. Pentru siguranţa zborului este obligatorie evaluarea şi avizarea de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) a documentaţiilor tehnice aferente tuturor obiectelor (clădiri, structuri, stâlpi/piloni, coşuri de fum, macarale, arbori, etc.) care depăşesc limita de înălţime reglementată pentru zonele de referinţă considerate la alineatul (1), precum şi a tuturor obiectivelor (instalaţii, amenajări, activităţi, etc.) amplasate în zonele cu servituţi aeronautice civile şi care, prin prezenţă sau funcţionare, pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană sau pot afecta performanţele operaţionale ale mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice. Aceste obiective sunt:
    1.  Zona I: – suprafaţa trapezoidală înclinată:
      – clădiri (locuinţe, depozite, hoteluri etc.) care, prin înălţime, depăşesc suprafeţele de siguranţă/protecţie marcate în PUG;
      – construcţii/structuri (piloni, coşuri de fum, sonde etc.), care depăşesc înălţimea de referinţă;
      – construcţii sau structuri metalice de mari dimensiuni (pereţi şi/sau învelitori metalice, împrejmuiri metalice, panouri publicitare metalice etc.);
      – construcţii sau amenajări care pot obtura lămpile dispozitivului luminos de
      apropiere;
      – pasaje rutiere supraînălţate;
      – unităţi de morărit, silozuri etc.;
      – gropi de gunoi, instalaţii de reciclare a deşeurilor, etc;
      – staţii radio (radiodifuziune, TV etc.);
      – staţii de comunicaţii (radiorelee, telefonie celulară, translatori etc.);
      – activităţi/surse producătoare de perturbaţii în funcţionarea mijloacelor de navigaţie aeriană (acţionări electrice de forţă, sudură electrică etc.);
      – activităţi/surse potenţiale de incendiu, explozie, etc. (staţii de alimentare şi/sau depozite de combustibili, aplicaţii pirotehnice etc.);
      – utilizarea de dispozitive cu fascicul laser sau de surse de lumină orientate în sus (sisteme de iluminat, firme/reclame luminoase etc.);
      – lansare de focuri de artificii, înălţare de baloane sau aeromodele etc.;
      – deschidere, dezvoltare sau modernizare de heliporturi, terenuri de aviaţie generală sau de lucru aerian permanente;
      – trasee pentru autostrăzi/şosele naţionale, căi ferate, linii electrice aeriene magistrale, conducte pentru gaze naturale, conducte pentru combustibili lichizi, reţele de radiorelee, etc.;
      – instalare sau modernizare mijloace de navigaţie aeriană (echipamente/sisteme de radionavigaţie, comunicaţii, supraveghere);
      – alte obiective care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.
    2.  Zona II: – suprafaţă conică din care se exclude Zona I:
      – clădiri (locuinţe, depozite, hoteluri, etc.) care prin înălţime, depăşesc suprafeţele de siguranţă/protecţie marcate în PUG;
      – construcţii sau structuri metalice de mari dimensiuni (pereţi şi/sau învelitori metalice, împrejmuiri metalice, panouri publicitare metalice etc.);
      – construcţii/structuri izolate (piloni, coşuri de fum, sonde, etc.) care depăşesc înălţimea de referinţă sau care nu depăşesc această înălţime, dar constituie obstacole locale semnificative;
      – pasaje rutiere supraînălţate;
      – unităţi de morărit, silozuri etc.;
      – gropi de gunoi, instalaţii de reciclare a deşeurilor etc.;
      – staţii radio (radiodifuziune, TV etc.);
      – staţii de comunicaţii (radiorelee, telefonie celulară, translatori etc.);
      – activităţi/surse producătoare de perturbaţii în funcţionarea mijloacelor de navigaţie aeriană (acţionari electrice de forţă, sudură electrică etc.);
      – activităţi/surse potenţiale de incendiu, explozie, etc. (staţii de alimentare şi/sau depozite de combustibili, aplicaţii pirotehnice etc.);
      – utilizarea de dispozitive cu fascicul laser sau de surse de lumină orientate în sus (sisteme de iluminat, firme/reclame luminoase etc.);
      – lansare de focuri de artificii, înălţare de baloane sau aeromodele etc.;
      – deschidere, dezvoltare sau modernizare de heliporturi, terenuri de aviaţie generală sau de lucru aerian permanente;
      – trasee pentru autostrăzi/şosele naţionale, căi ferate, linii electrice aeriene magistrale, conducte pentru gaze naturale, conducte pentru combustibili lichizi, reţele de radiorelee etc.;
      – instalare sau modernizare mijloace de navigaţie aeriană (echipamente/sisteme de radionavigaţie, comunicaţii, supraveghere);
      – alte obiective care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.
    3. Zona III: – suprafaţa orizontală care începe de la extremitatea Zonei II şi din care se exclude Zona I:
      – staţii radio (radiodifuziune, TV etc.);
      – staţii de comunicaţii (radiorelee, telefonie celulară, translatori etc.);
      – construcţii/structuri izolate (piloni, coşuri de fum, sonde, etc.), care depăşesc înălţimea de referinţă (conform para. 2.3 a (3)) sau care nu depăşesc această înălţime, dar constituie obstacole locale semnificative;
      – unităţi de morărit, silozuri etc.;
      – gropi de gunoi, instalaţii de reciclare a deşeurilor etc.;
      – deschidere, dezvoltare sau modernizare de heliporturi, terenuri de aviaţie generală sau de lucru aerian permanente;
      – instalare sau modernizare mijloace de navigaţie aeriană (echipamente/sisteme de radionavigaţie, comunicaţii, supraveghere);
      – trasee pentru autostrăzi/şosele naţionale, căi ferate, linii electrice aeriene magistrale, conducte pentru gaze naturale, conducte pentru combustibili lichizi, reţele de radiorelee etc.;
      – alte obiective care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.
    4. Zona IV: – extindere: de la extremitatea Zonei III până la limita CTR/TMA:
      – staţii radio (radiodifuziune, TV etc.);
      – staţii de comunicaţii (radiorelee, telefonie celulară, translatori etc.);
      – construcţii/structuri izolate (piloni, coşuri de fum, sonde etc.), care depăşesc înălţimea de referinţă de 45 m inclusiv (conform paragraf. 2.3 a (4)) sau care nu depăşesc această înălţime, dar constituie obstacole locale semnificative;
      – deschidere, dezvoltare sau modernizare de heliporturi, terenuri de aviaţie generală sau de lucru aerian permanente;
      – instalare sau modernizare mijloace de navigaţie aeriană (echipamente/sisteme de radionavigaţie, comunicaţii, supraveghere);
      – trasee pentru autostrăzi/şosele naţionale, căi ferate, linii electrice aeriene magistrale, conducte pentru gaze naturale, conducte pentru combustibili lichizi, reţele de radiorelee etc.;
      – alte obiective care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.
    5. Zona de protecţie a a mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice.
  3. În exteriorul zonelor cu servituţi aeronautice civile este necesar avizul AACR la documentaţiile tehnice aferente oricărui obiect/obstacol (stâlp, pilon, coş de fum, etc.) cu înălţimea egală sau mai mare de 45 m faţă de cota terenului amplasamentului.
  4. Suplimentar cerinţei de la para. 2.6, în exteriorul zonelor cu servituţi aeronautice civile este necesar avizul AACR la documentaţiile tehnice, inclusiv studii de fezabilitate, proiecte de execuţie/instalare, etc, pentru obiective cum sunt:
    1. construcţii/structuri izolate (piloni, coşuri de fum, sonde, etc.), care nu depăşesc limita de înălţime reglementată, dar constituie obstacole locale semnificative;
    2. deschidere, dezvoltare sau modernizare de heliporturi, terenuri de aviaţie generală sau de lucru aerian permanente;
    3. instalare sau modernizare mijloace de navigaţie aeriană (echipamente/sisteme de radionavigaţie, comunicaţii, supraveghere);
    4. trasee pentru autostrăzi/şosele naţionale, căi ferate, linii electrice aeriene magistrale, conducte pentru gaze naturale, conducte pentru combustibili lichizi, reţele de radiorelee, etc.;
    5. alte obiective care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.
  5. Nivelul de referinţă al aeroportului este + 316,57 m.
  6. Se recomandă ca pentru zborurile comerciale, decolarea aeronavelor să se realizeze exclusiv pe direcţia vest-est, iar aterizarea acestora, pe direcţia est-vest, fără survolarea teritoriului intravilan a municipiului Cluj-Napoca.
  7. Este acceptabilă decolarea / aterizarea aeronavelor pe direcţiile contrare şi survolarea oraşului doar în situaţiile în care considerente de siguranţa navigaţiei aeriene o impun.

ARTICOLUL 30 Intrarea în vigoare

  1. Prezentul Regulament produce efecte şi devine obligatoriu potrivit art. 49 legea 215/2001 prin aprobarea de către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca.
  2. Prezentul abrogă şi înlocuieşte Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca – 1999.

ARTICOLUL 31 Reglementarea situaţiilor tranzitorii

  1. Odată cu aprobarea prezentului PUG nu vor mai fi aprobate noi Planuri Urbanistice Zonale cu Regulamentele aferente ori Planuri Urbanistice de Detaliu decât cu observarea prevederilor prezentului Regulament şi a Planului Urbanistic General.
  2. Suprafeţele marcate în planşa de 3.2 „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă” cu specificaţia (UTR) / PUZ reprezintă teritorii pentru care, anterior intrării în vigoare a prezentului PUG, au fost aprobate Planuri Urbanistice Zonale.
  3. Planurile Urbanistice Zonale şi Planurile Urbanistice de Detaliu aprobate anterior intrării în vigoare a prezentului Plan Urbanistic General, îşi păstrează valabilitatea pentru o perioadă de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentului PUG, indiferent dacă pentru aceste documentaţii – PUZ sau PUD – prin Hotarare a Consiliului Local s-a stabilit sau nu o perioadă de valabilitate. Dupa expirarea termenului de 18 luni, pentru suprafeţele în cauză se aplică exclusiv prevederile prezentului PUG.
  4. In intervalul de 18 luni în care documentaţiile de urbanism – PUZ si PUD – menţionate la al.(3) îşi păstrează valabilitatea, se vor putea depune cererile pentru emiterea Autorizaţiilor de Construire şi documentaţiile tehnice aferente, bazate pe reglementările acestor documentaţii de urbanism. După expirarea acestei perioade, Autorizaţiile de Construire se vor emite pe baza prevederilor prezentului Plan Urbanistic General.
  5. Servituţile de utilitate publică instituite prin prezentul Plan Urbanistic General se vor aplica de la data intrării în vigoare a acestuia. În cazul în care Planurile Urbanistice Zonale aflate în perioada de valabilitate conform alineatelor (3) şi (4) sunt grevate de servituţi de utilitate publică instituite prin prezentul PUG, autorizarea construcţiilor va fi condiţionată de revizuirea locală a PUZ, în vederea aplicării acestor servituţi. În acest sens, pe baza consultărilor în cadrul Comisiei Tehnice de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, se va emite un Aviz al Arhitectului Şef.
  6. Certificatele de Urbanism emise anterior intrării în vigoare a prezentului Regulament produc efecte pe toată perioada de valabilitate a acestora. Pentru Certificatele de Urbanism eliberate cu scopul întocmirii de Planuri Urbanistice Zonale se aplică prevederile al.(1).

ARTICOLUL 31

  1.  Revizuirea limitelor Unităţilor Teritoriale de Referinţă
    In cazul unei parcele încadrate în două sau mai multe Unităţi Teritoriale de Referinţă, se poate iniția un Plan urbanistic Zonal pentru corecții și stabilirea limitei unității teritoriale de referință.
  2. Reglementare UTR/PUZ Lomb.

Prin P.U.G nu se introduc reglementări noi pentru teritoriul cuprins în UTR U/ P.U.Z Lomb, ci se preiau reglementările stabilite prin P.U.Z aprobat anterior. Astfel, la eliberarea certificatelor de urbanism pentru construire în zonele reglementate prin PUZ-urile aprobate prin H.C.L nr.366/2010, H.C.L nr.115/2012, H.C.L nr.24/2013, H.C.L nr.167/2014 si H.C.L nr.464/2014 se vor avea în vedere şi vor fi aplicate prevederile regulamentelor acelor P.U.Z-uri. Pentru construirea în afara zonelor reglementate prin PUZ-urile mai sus menționate, este necesară aplicarea procedurii de urbanizare, descrisă de Regulamentul local de urbanism pentru zonele de urbanizare, autorizarea executării construcțiilor fiind permisă numai dupa finalizarea procedurii de urbanizare.

Ați găsit informațiile căutate?

Ce anume nu ați găsit?

Cum luăm legătura cu dvs. ?






Cum am putea îmbunătăți pagina sau site-ul?