Căsătorii

acte necesare, certificate

Program de depunere/înregistrare:

L-M-M:08:3016:30
J:08:3018:30
V:08:3014:30

Cluj-Napoca, Str. Motilor, nr. 5, Camera nr. 7

Ghiseul nr. 7 – depunere acte

Cluj-Napoca, Str. Motilor, nr. 5, Camera nr. 7

Ghiseul nr. 7 – eliberare certificate

  1. Legea nr. 119/ 1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  2. Hotărârea Guvernului nr. 64/ 2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă;
  3. Codul civil, Legea nr. 287/ 2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  4. Ordonanţa Guvernului nr. 41/ 2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice;
  5. Hotărârea Guvernului nr. 495/ 1997 privind conţinutul, eliberarea şi actualizarea livretului de familie;
  6. Legea nr. 272/ 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare;
  7. Legea nr. 677/ 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările și completările ulterioare;

Timp necesar pentru depunere/înregistrare aproximativ 15-20 minute.

Actul de căsătorie se înregistrează la serviciul public local pentru evidenţa persoanelor sau la primăria unității administrativ-teritoriale în a cărei rază teritorială au reşedinţa sau domiciliul viitorii soţi.
Pentru motive temeinice căsătoria se poate încheia într-o altă localitate din ţară decât cea în care viitorii soţi au domiciliul sau reşedinţa, cu aprobarea primarului localităţii respective.
Pentru căsătoriile care urmează a fi încheiate pe raza teritorială a municipiului Cluj-Napoca, documentele necesare pentru întocmirea actului de căsătorie se depun la sediul Direcţiei de Evidenţă a persoanelor – Serviciul stare civilă- str. Moţilor nr.5, cam 7, ghişeul 7.

  • Este interzisă încheierea unei noi căsătorii de către persoana care este căsătorită.
  • Este interzisă încheierea căsătoriei între rudele în linie dreaptă, precum şi între cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv. Pentru motive temeinice, căsătoria între rudele în linie colaterală de gradul al patrulea poate fi autorizată de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul cel care cere încuviinţarea. Instanţa se va putea pronunţa pe baza unui aviz medical special dat în acest sens.
  • Este interzisă căsătoria  între tutore şi persoana minoră care se află sub tutela sa.
  • Este interzis să se căsătorească alienatul mintal şi debilul mintal.
  • Este interzisă căsătoria dintre persoane de acelaşi sex. Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România. Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.

Restricții de vârstă:

  • Căsătoria se poate încheia dacă viitorii soţi au împlinit vârsta de 18 ani.
  • Pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor săi sau, după caz, a tutorelui şi cu autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliul.
  • În cazul în care unul dintre părinţi refuză să încuviinţeze căsătoria, instanţa de tutelă hotărăşte şi asupra acestei divergenţe, având în vedere interesul superior al copilului.
  • Dacă unul dintre părinţi este decedat sau se află în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa, încuviinţarea celuilalt părinte este suficientă.Dacă nu există nici părinţi, nici tutore care să poată încuviinţa căsătoria, este necesară încuviinţarea persoanei sau a autorităţii care a fost abilitată să exercite drepturile părinteşti.

Declaraţia de căsătorie se face personal, de către viitorii soţi, în scris, la primăria locului de domiciliu sau de reşedinţă al unuia dintre soţi. În municipiul Cluj-Napoca,  rezervarea datei şi a orei se poate face online pe site-ul : https://www.e-primariaclujnapoca.ro/casatorii.
Dacă ambii viitori soţi sunt cetăţeni străini sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, declaraţia de căsătorie se poate face la primăria localităţii în care aceştia se află temporar (făcând dovada aceasta cu permis de şedere sau act de identitate provizoriu).
Căsătoria se încheie în termen de 11-14 zile de la data depunerii declarației de căsătorie, dar fără depăşirea termenului de valabilitate ( de 14 zile) a certificatelor medicale privind starea sănătăţii. Termenul se calculează cuprinzând atât ziua eliberarii certificatelor, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria.
Primarul municipiului poate să încuviinţeze, pentru motive temeinice, încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului de 11 zile, dacă starea de sănătate a unuia dintre soţi impune aceasta, anexându-se documente justificative.
Neatenţia viitorilor soţi prin tratarea cu superficialitate sau indiferență a informaţiilor date de ofițerul de stare civilă, ori de aplicaţia electronică privind programarea căsătoriilor va avea drept consecinţă neîncheierea căsătoriei la data stabilită.


Odată cu declaraţia de căsătorie viitorii soţi prezintă următoarele documente:
a) actul de identitate, în original şi copie (trebuie să aibă termen de valabilitate atât la depunerea declaraţiei de căsătorie, cât şi la încheierea căsătoriei);
b) certificatul de naştere, în original şi copie;
c) certificatul medical privind starea sănătăţii (certificatele medicale prenupţiale sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători) ;
d) acte, în original şi în copii traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul.

Aceste acte pot fi:

  • certificatul de deces al fostului soţ;
  • certificatul de despărţenie sau de divorţ (eliberat în perioada anilor 1951 – 1960);
  • certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei;
  • sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă; pentru divorţurile pronunţate între 8 octombrie 1966 şi 31 iulie 1974, aceasta trebuie să poarte menţiunea că a fost înscrisă pe actul de căsătorie în termen de 60 de zile de la pronunţare;
  • certificat de divorț.

ÎN CAZ DE DECES:

  • dacă decesul a avut loc în România, se depune o copie după certificatul de deces;
  • dacă decesul a avut loc în străinătate se depune certificatul în original cu apostila conform Convenţiei de la Haga din 05 octombrie 1961, sau supralegalizat, după caz, copie legalizată şi traducere autentificată în limba română.

ÎN CAZ DE DIVORŢ:

  • dacă divorţul s-a pronunţat în România, se va depune sentinţa judecătorească definitivă, certificatul de divorț, sau certificatul de naștere ori căsătorie cu mențiunea de divorț.
  • în cazul în care căsătoria anterioară a fost încheiată în străinătate şi nu a fost transcrisă, iar divorţul s-a pronunţat în străinătate se vor depune mai întâi actele pentru înscrierea menţiunii de căsătorie şi divorţ pe actul de naştere. (timpul de soluționare este de 45 de zile pentru statele a căror acte sunt recunoscute de plin drept în Romania).
  • în cazul în care căsătoria a fost transcrisă în România, iar ulterior a intervenit divorţul în străinătate se va solicita mai întâi înscrierea menţiunii de divorţ pe actul de căsătorie (timpul de soluționare este de 45 de zile pentru statele a căror acte sunt recunoscute de plin drept în Romania).

ATENŢIE
Întrucât căsătoria dvs. va putea fi încheiată numai după înscrierea modificărilor intervenite în statutul dvs. civil, iar procedurile de înscriere a acestor menţiuni sunt în funcţie de specificul statului emitent şi necesită timp pentru soluţionare, vă rugăm să solicitaţi informaţii suplimentare de la ofiţerul de stare civilă de la ghişeu.

Când viitorii soţi au locul naşterii în România şi se legitimează cu documente de identitate eliberate de autorităţile altui stat, iar din confruntarea datelor înscrise în certificatul de naştere şi documentul de legitimare rezultă că au intervenit modificări în statutul civil, se procedează mai întâi la înscrierea, pe marginea actului de naştere, a menţiunilor referitoare la modificările intervenite, după care se primeşte declaraţia de căsătorie.

Duplicatul după certificatul de căsătorie se eliberează persoanelor îndreptăţite, odată cu întocmirea unui certificat de căsătorie în registrele de stare civilă sau ulterior pe baza cererii depuse de titular sau alte persoane îndreptăţite de către serviciul public local de evidenţă a persoanelor sau primăria la care s-a întocmit actul sau care-l are in arhivă.

Persoanele care au domiciliul în alte localităţi din România decât cele în care sunt păstrate registrele de stare civilă şi nu se pot deplasa personal pentru a obţine certificatele de stare civilă pot depune cererea la primăria în raza căreia îşi au domiciliul ori reşedinţa, indicând primăria unde se găseşte actul respectiv şi datele de stare civilă, pentru identificarea acestuia.

În municipiul Cluj-Napoca, cererile pentru eliberarea certificatelor de căsătorie – duplicat se depun la sediul Direcţiei de Evidenţă a persoanelor – Serviciul stare civilă- str. Moţilor nr.5, cam 7, ghişeul 9.

Termenul de eliberare a certificatului este de 30 zile.

Cui i se eliberează certificatul de căsătorie – duplicat?
  • certificatul de căsătorie se poate elibera unui dintre soți sau la cerere ambilor soți;

Documente necesare

  • cerere tip;
  • actul de identitate (buletin, carte de identitate, adeverință de identitate provizorie pentru cetățenii români cu domiciliul în țară); pașaportul-pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate sau cetățenii străini ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în țară; cetățenii care nu au acte de identitate vor fi îndrumați mai întâi să solicite eliberarea actului de identitate la Serviciul de evidență a persoanelor de domiciliu sau Serviciul pașapoarte.

În situația în care se solicită noul tip de certificat de stare civilă, este necesar să se predea vechiul certificat în vederea anulării.

În cazul în care au intervenit modificări în statutul civil al titularului actului de pe care se solicită certificat și nu există concordant între actul de identitate și evidențele de stare civilă, mai întâi se vor actualiza mențiunile aferente modificării intervenite.

NOTĂ: În cazul în care nu se prezintă vechiul certificat, pierderea sau deteriorarea se sancționează contravențional cu amendă între 100-200 lei.

Pentru eliberarea pe bază de procură a certificatului de căsătorie duplicat:

  • buletinul de identitate / cartea de identitate al celui mandatat (împuternicit);
  • procura specială.

PROCURA poate fi întocmită la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din țara în care mandantele își are domiciliul, resședința, ori se află temporar.

PROCURA se mai poate întocmi și la un notar din țara respectivă, în acest caz este necesar să fie aplicată Apostila conform Convenției de la Haga din 1961, sau supralegalizată. După caz,

PROCURA va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:

  • Numele, prenumele și domiciliul celui care mandatează;
  • Numele, prenumele și domiciliul celui care este mandatat;
  • obiectul mandatului care trebuie sa fie special (să se arate actul de stare civilă care urmează a fi obținut de mandatar, precizarea unor date suplimentare cu privire la locul și data încheierii actului respectiv).
  • procura în original dacă este dată la notar în străinătate trebuie să conțină apostila conform convenției de la Haga, sau să fie supralegalizată, după caz;
  • traducere în limba română autentificată de un notar public.

În cazul în care au intervenit modificări în statutul civil al celui care mandatează (schimbare de nume, căsătorie, divorț) pronunțate în străinătate, vă rugăm să solicitați informații suplimentare de la compartimentul de specialitate, la tel 0264-596030 intr. 3023, sau e-mail  starecivila@primariaclujnapoca.ro .

Competenţă: Primăria care are în păstrare actul de naştere.

Cererea de înscriere a mențiunilor se poate face în nume propriu, prin împuternicit cu procură specială. În procură este necesar să se facă referire, în mod expres, la faptul că persoana împuternicită îi reprezintă pe solicitanţi atât în vederea depunerii documentelor pentru înscrierea menţiunilor, cât şi a ridicării noilor certificate de la oficiile de stare civilă unde sunt înregistrate actele de stare civilă ale acestora.

Documente necesare:

  • Certificatul ori extrasul de căsătorie eliberat de autorităţile străine, în original cu apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizat, după caz;
  • Copie legalizată a certificatului ori extrasul de căsătorie eliberat de autorităţile străine;
  • În situaţia în care din Certificatul ori extrasul de căsătorie nu reiese numele pe care soţii l-au purtat în timpul căsătoriei, se vor prezenta declaraţii notariale din partea soţului cetăţen român sau a ambilor soţi, din care să rezulte numele (fiecărui soţ) pe care aceştia s-au învoit să-l poarte în timpul căsătoriei (daca este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila conform Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare după caz);
  • Traducere autentificată în limba română în original a certificatului ori extrasului de căsătorie eliberat de autorităţile străine: Traducerea se va face la un notar public din ţară, la misiunea diplomatică ori oficiul consular de carieră al României din ţara de reşedinţă a solicitantului sau la un notar străin, în acest din urmă caz trebuind să fie aplicată apostila conform Convenției de la Haga, sau supralegalizare, după caz;
  • Sentinţa de divorţ (din străinătate) în original, în formă definitivă, cu apostila convenţiei de la Haga, sau supralegalizată, după caz;
  • Copie legalizată după sentinţa de divorţ originală (din străinătate);
  • Traducere autentificată în limba română în original a sentinţei de divorţ ( traducerea va fi facută în aceleaşi condiţii de apostilare ca şi cea a certificatului de căsătorie);
  • În situaţia în care din sentinţa de divorţ nu reiese numele pe care soţii îl vor purta după divorţ, se vor prezenta declaraţii notariale din partea soţului cetăţean român sau a ambilor soţi, din care să rezulte numele fiecăruia, pe care aceştia s-au învoit să-l poarte în urma divorţului (dacă este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila conform Convenţiei de la Haga sau supralegalizare, după caz).

HOTĂRÂRILE PRONUNŢATE ÎNTR-UNUL DIN STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE SAU ŢĂRILE CU CARE ROMÂNIA A ÎNCHEIAT TRATATE, ACORDURI SAU CONVENŢII BILATERALE DE ASISTENŢĂ JURIDICĂ ÎN MATERIE CIVILĂ SAU DE DREPTUL FAMILIEI vor fi recunoscute de plin drept în România, fără a mai fi necesară recunoaşterea acestora de către tribunalul competent şi se vor înscrie în registrele de stare civilă NUMAI CU AVIZUL D.E.P.A.B.D. Bucuresti.

  • Copie a certificatului de naştere;
  • Copie a actului de identitate;
  • Certificatul de deces (din străinătate) în original cu apostila convenţiei de la Haga, sau supralegalizat, după caz;
  • Copie legalizată după certificatul de deces din străinătate;
  • Traducere autentificată în limba română în original a certificatului de deces ( traducerea va fi facută în aceleaşi condiţii de apostilare ca şi cea a certificatului de deces);
  • Copie a certificatului de naştere, românesc;
  • Copie a actului de identitate;
  1. Ţările membre ale UNIUNII EUROPENE: Republica Austria, Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Regatul Finlandei, Republica Franceză, Republica Federală Germania, Republica Elenă, Republica Italiană, Irlanda, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Portugheză, Regatul Spaniei, Regatul Suediei, Polonia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Cipru, Malta, Letonia, Lituania, Estonia, Republica Cehă, România, Bulgaria.
  2. Ţările cu care ROMÂNIA a încheiat TRATATE, ACORDURI ŞI CONVENŢII BILATERALE:Republica Albania, Republica Austria, Belgia, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Republica Cehă, Republica Populară Chineză, Republica Democrată Coreea, Croaţia, Cuba, Republica Franceză, Republica Moldova, Republica Populară Mongolă, Republica Polonă, Federaţia Rusă, Republica Serbia, Slovacia, Slovenia, Republica Ungară, Ucraina.
  3. Actele emise de ţările care NU au semnat Convenţia de la HAGA şi nici TRATAT bilateral cu ROMÂNIA vor trebui SUPRALEGALIZATE (supralegalizarea documentului, vizat de misiunea diplomatica a ROMÂNIEI din acel stat sau de către misiunea diplomatică a statului de origine, din România şi supralegalizarea finală a documentului de către Ministerul Afacerilor Externe al României.)

Rectificări:

Documente necesare:

  • Certificatele de stare civilă ale solicitantului (naștere). După caz, certificatele de naștere și/sau căsătorie ale părinților.
  • Actul de identitate al solicitantului.

Temei legal:

Art. 58 din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată şi art.129, art. 130 din H.G. 64 din 2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă.

Competența:

  • Primăria care are în păstrare actul de stare civilă,
  • Cererea se poate depune și la primăria de domiciliu a solicitantului.

Ortografieri:

Documente necesare:

  • Actul de identitate al solicitantului
  • Certificatele de stare civilă care urmează a fi ortografiate.
  • Declarație autentificată de notar public din partea unui traducător autorizat din care să rezulte că, în toponomia limbii materne, numelui de familie și/sau prenumelui ce urmează a fi ortografiat îi corespunde numele de familie și/sau prenumele așa cum este scris în limba maternă.

Efectele aprobării se extind asupra copiilor minori şi asupra celuilalt soţ, dacă au nume de familie comun, numai dacă acesta din urmă îşi dă consimţământul. Pe baza aprobării, se efectuează menţiune pe marginea actului de stare civilă şi se eliberează un nou certificat, iar cel eliberat anterior se reţine şi se anulează.

Temei legal:

Ordonanţa de Guvern. nr. 41/2003, privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, aprobată prin Legea nr. 323/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 persoana al cărei nume sau prenume a fost înregistrat în actele de stare civilă tradus în altă limbă decât cea maternă ori cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea, prin menţiune pe aceste acte, a numelui de familie ori a prenumelui, retradus sau cu ortografia limbii materne, atât la rubricile care îl privesc pe titular, cât şi la cele privind părinţii.

Competență:

  • Primăria care are în păstrare actul de stare civilă,
  • Cererea se poate depune și la primăria de domiciliu a solicitantului.

Serviciul Stare Civilă eliberează, la cerere, extrase multilingve de pe actele de stare civilă privind căsătoria. Acestea sunt documente care au aceeaşi putere doveditoare ca şi certificatele de stare civilă şi se folosesc de către titulari şi persoanele îndreptăţite în faţa autorităţilor străine din statele părţi la Convenţia nr.16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă semnată la Viena la 8 septembrie 1976, la care România a aderat în anul 2012 ( Legea nr. 65/2012).

Documente necesare eliberării

Pentru solicitarea extrasului multilingv urmează a fi prezentate următoarele acte:

  • cerere (descarcă model);
  • actul de identitate (original) al titularului extrasului sau al persoanei care îl reprezintă;
  • procura specială în cazul persoanelor împuternicite;

Temei legal pentru eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă privind căsătoria

  • Legea nr.65 din 20 aprilie 2012 pentru Aderarea României la Convenţia nr.16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976.
  • H.G. nr.727 din 25 septembrie 2013 privind aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor Convenţiei nr.16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976.
  • Convenţia CIEC nr.16 referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă semnată la Viena la 8 septembrie 1976.

Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă eliberate în condiţiile Convenţiei nr.16 de către autorităţile competente ale statelor părţi sunt recunoscute fără traducere, legalizare sau altă formalitate echivalentă şi se utilizează în aceleaşi condiţii ca şi certificatele de stare civilă pe domeniul teritorial al Convenţiei.

Statele semnatare ale Convenţiei nr.16 sunt următoarele:

Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Capul Verde, Croaţia, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Moldova.

Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă privind naşterea şi/sau căsătoria se eliberează titularilor sau reprezentanţilor legali ai acestora.

Extrasele multilingve se pot elibera şi altor persoane împuternicite prin procură specială.

Cetăţenii români cu domiciliul în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu actul de identitate aflat în termen de valabilitate.

Minorii în vârstă de peste 14 ani, deţinători sau nu ai unui act de identitate, au dreptul să solicite şi să primească extrase multilingve de naştere sau de căsătorie în nume propriu, asistaţi, după caz, de unul dintre părinţi sau de tutore, care semnează cererea.

Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi ai Confederaţiei Elveţiene ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu documente de identitate eliberate de statele ai căror cetăţeni sunt sau cu paşaport, aflate în termen de valabilitate.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate şi străinii ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu paşaport valabil.

Apatrizii ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu permis de şedere temporar sau pe termen lung ori, după caz, cu paşaport aflat în termen de valabilitate, emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor, adoptată la New York la 28 septembrie 1954, la care România a aderat prin Legea nr.362/2005.

La cerere, solicitanţilor li se eliberează mai multe exemplare de extrase multilingve completate în baza aceluiaşi act de stare civilă.

În cazul căsătoriei dintre cetăţeni străini sau aceştia şi cetăţeni români, se vor prezenta, pe lângă actele necesare cetăţeanului român şi următoarele:

  1. Certificatul ori extrasul de naștere în original eliberat de autorităţile străine, care să conţină APOSTILA conform Convenţiei de la Haga, dacă ţara emitentă este semnatară a convenţiei; în cazul în care ţara emitentă nu este semnatară a Convenţiei de la Haga sau a unei convenţii bilaterale cu România, certificatul ori extrasul trebuie să fie SUPRALEGALIZAT, procedură care constă în:

a) vizarea documentului de autoritatea competentă a statului de provenienţă,

b) supralegalizarea de misiunea diplomatică a României din acel stat sau de către misiunea diplomatica a statului de origine, din România şi

c) în ambele cazuri supralegalizarea finală a documentului de către Ministerul Afacerilor Externe al României) (art. 1092  din Noul Cod Civil).

  1. Traducerea în limba română autentificată de un notar public din România, de oficiul consular român sau un notar public din străinătate, caz în care va conţine Apostila conform Convenţiei de la Haga sau supralegalizare, după caz;\
  2. dovadă eliberată de misiunea diplomatică sau oficiul consular ale ţărilor ai căror cetăţeni sunt, din care să rezulte că sunt îndeplinite condiţiile de fond, cerute de legea lor naţională, pentru încheierea căsătoriei.
  3. declaraţie notarială a viitorului soţ din care să rezulte că îndeplineşte condiţiile conform legii române necesare încheierii căsătoriei în România.
  4. paşaport original si copie xerox: în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României; atât paşaportul, cât şi viza trebuie să fie valabile atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei;

– însoţit de permisul de şedere temporară sau permanentă, după caz, valabile atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei;

– însoţit de cartea de rezidenţă pentru membrii de familie sau, după caz, cartea de rezidenţă permanentă pentru membrii de familie, valabile atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei.

Notă:
Cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă juridică în materie civilă sau de drept al familiei fac dovada îndeplinirii condiţiilor de fond cerute de legea lor naţională pentru încheierea căsătoriei cu documente justificative eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie.

Cetăţenii statelor care nu au misiune diplomatică acreditată în România vor prezenta declaraţie notarială din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile conform legii  naționale necesare încheierii căsătoriei în România.

În cazul încheierii căsătoriei între persoane care nu cunosc limba română sau între surdo-muţi, la oficierea căsătoriei aceştia asigură interpret autorizat.


IMPORTANT: Lipsa dovezii constituie atât o condiţie de fond, cât şi un impediment la încheierea căsătoriei, care poate atrage după sine nulitatea/neîncheierea căsătoriei.

SITUAŢII SPECIALE


ARABIA SAUDITĂ (circulara INEP nr. nr. 36531 din 20.02.2007)
Departamentul Consular din Ministerul Afacerilor Externe Saudit a transmis, prin intermediul Ambasadei României la Riad, următoarele precizări cu privire la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un cetăţean al Arabiei Saudite pentru a se căsători cu un cetăţean străin:

  1. Cetăţenii saudiţi care vor să se căsătorească în România trebuie să se adreseze, în primul rând, forurilor de resort din Regat pentru aprobarea căsătoriei;
  2. În cazul obţinerii aprobării, aceasta se transmite Ambasadei Regatului Arabiei Saudite din ţara unde urmează a se încheia căsătoria, ambasada urmând a elibera o dovadă privind aprobarea căsătoriei.
  3. Menţionăm că neîndeplinirea acestor condiţii face ca respectiva căsătorie să nu fie recunoscută în Arabia Saudită, iar din punct de vedere al legii române, atrage după sine anularea căsătoriei.


NORVEGIA (circulara INEP nr. N 1078653 din 2004)
Ambasada Regală a Norvegiei la Bucureşti informează prin prezenta asupra schimbărilor survenite în legislaţia norvegiană referitor la înregistrarea documentelor de stare civilă şi că documentul “EKTESKAPSATTEST” a fost înlocuit cu un document eliberat de Centrul Naţional de înregistrare şi este o confirmare a informaţiei înregistrate oficial. Acest document, legalizat cu APOSTILLE de o prefectură din Norvegia sau de Ministerul Regal al Afacerilor Externe ale Norvegiei întruneşte condiţiile prevăzute de legea norvegiană şi cetăţeanul norvegian care este în posesia unui document care poartă denumirea „CENTRAL NATIONAL REGISTER – confirmation of registered information” se poate căsători în România.
Orice altă dispoziţie legală anterioară emisă de către Ambasadă este, prin urmare, anulată.

REPUBLICA CHILE (Îndrumarea nr. 12/2014)
Pentru încheierea unei căsătorii în România, cetățenilor chilieni li se eliberează de către Ambasada Republicii Chile la București, în conformitate cu legea națională, următoarele documente:

  •  Declarație pe proprie răspundere a cetățeanului chilian că este necăsătorit și întrunește condițiile  de fond în vederea încheierii căsătoriei
  • Copia certificatului de căsătorie cu dovada divorțului, în cazul în care starea civilă a cetățeanului chilian  este ”divorțat”.


ELVEŢIA (circulara INEP nr. 214726 din 01.06.2005)
În cazul încheierii unei căsătorii în România dintre un cetăţean român şi un cetăţean elveţian, acesta din urmă va prezenta numai un document eliberat de autorităţile din Elveţia sub forma unui „Certificat de capacitate matrimonială”, document care trebuie să aibă Apostila conform Convenţiei de la Haga din data de 05.10.1961, pentru a fi valabil.

GERMANIA (circulara INEP nr. 38338 din 11.09.2007)
Cetăţenii germani care doresc să încheie căsătorii pe teritoriul României vor face dovada că sunt îndeplinite condiţiile de fond, cerute de legea lor naţională, pentru încheierea căsătoriei în România, numai cu Certificatul de capacitate de căsătorie eliberat de către oficiul de stare civilă competent din Germania, în original, pe care a fost aplicată Apostila conform Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 05.10.1961, la care România a aderat prin O.G. nr.66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările şi completările ulterioare împreună cu traducerea acestuia în limba română, legalizată de notarul public.

INDIA ( Îndrumarea nr.1/2016)
Potrivit legislației indiene, oficiile consulare și misiunile diplomatice nu sunt autorizate în vederea eliberării certificatului de celibat, aceasta revenind numai instanțelor de judecată din India.
Cetățeanul indian care dorește încheierea unei căsătorii în România va solicita eliberarea unui astfel de document prin obținerea unei hotărâri emisă de către instanțele de judecată din India, apostilată de către Ministerul Afacerilor Externe în India.


MOLDOVA (circulara INEP nr. 283715 din 23.07.2008)
Cetăţenii moldoveni care doresc să încheie căsătorii pe teritoriul României vor face dovada că sunt îndeplinite condiţiile de fond, cerute de legea lor naţională, pentru încheierea căsătoriei în România doar prin eliberarea certificatului de stare civilă de către organele de stare civilă ale Ministerului Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova, sau eliberarea certificatelor de stare civilă de către funcţionarii consulari ai misiunii diplomatice şi consulare ai Republicii Moldova, în colaborare cu instituţia menţionată.

UCRAINA (circulara INEP nr. 282763 din 12.05.2008)
Conform ordinului Ministrului Justiţiei al Ucrainei nr. 1154/5 din data de 22.11.2007, au fost  modificate regulile privind înregistrarea actelor de stare civilă în Ucraina, în special în ceea ce priveşte confirmarea stării civile de către cetăţenii Ucrainei în vederea căsătoriei în străinătate.
În temeiul regulilor menţionate, cetăţenii Ucrainei, care locuiesc în străinătate, în vederea înregistrării unei căsătorii şi a confirmării stării lor civile fac o declaraţie pe proprie răspundere, legalizată de către reprezentantul diplomatic, oficiul consular al Ucrainei sau notar, prin care se confirmă că persoana în cauză nu este căsătorită.
Totodată, conform art. 13 din Tratatul între Ucraina şi România privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în cauze civile din data de 30 ianuarie 2002, ratificat de România prin Legea nr. 3 din 28 februarie 2005, ce a intrat în vigoare la data de 30 octombrie 2006, declaraţiile sus-menţionate trebuie recunoscute de către organele competente ale României, fără a mai fi necesară supralegalizarea acestora.
Astfel, cetăţenii ucraineni care doresc să se căsătorească în România vor prezenta declaraţiile sus-menţionate, legalizate de către reprezentantul diplomatic, oficiul consular al Ucrainei sau notar, şi nu li se va mai solicita dovada eliberată ori autentificată de către Ambasada Ucrainei la Bucureşti.

ISRAEL (circulara INEP nr. 175835 din 29.10.2004)
Cetăţenii israelieni care doresc să încheie căsătorii pe teritoriul României vor face dovada că sunt îndeplinite condiţiile de fond, cerute de legea lor naţională, pentru încheierea căsătoriei, cu următoarele documente:

  1. Extras de înregistrare de stare civilă, eliberat de Ministerul de Interne; Extras din evidenţele populaţiei, eliberat de Ministerul de Interne.
  2. Documentul va fi prezentat în original, la care se vor anexa copia xerox şi traducerea legalizată a acestuia şi se va avea în vedere ca data emiterii să fie recentă( maximum 3 luni de la emitere).
    În cazul în care, în extras, la rubrica ”stare civilă”, este trecut „divorţat” sau „văduv”, se vor solicita, după caz, hotărârea de divorţ sau certificatul de deces, în original, la care se vor anexa copia xerox şi traducerea legalizată a documentului.
  3. Declaraţie notarială pe proprie răspundere, din care să rezulte că, la data depunerii documentelor la oficiul stării civile, nu există încheiată o nouă căsătorie.

KUWAIT (circulara INEP nr.282542 din 31.07.2006)
Ambasada Statului Kuwait a informat MAE, pentru a se aduce la cunoştinţă tuturor instituţiilor însărcinate cu autorizarea sau legalizarea căsătoriei dintre cetăţenii kuwaitieni şi cetăţenii români, că numai Ambasada Statului Kuwait la Bucureşti trebuie să elibereze aprobare în acest sens (pentru dovada identităţii).


SPANIA
În Spania, starea de separat nu permite încheierea unei noi căsătorii, întrucât sentinţa judecătorească de separare nu desface căsătoria anterioară. Pentru a putea încheia o nouă căsătorie, procedura trebuie dusă până la capăt, adică până la obţinerea sentinţei de divorţ.


OLANDA (circulara INEP nr. 583106 din 13.11.2009)
Cetăţenii olandezi care se stabilesc în altă ţară sunt scoşi din evidenţele stării civile din Olanda drept pentru care după data la care au fost scoşi din evidenţă aceştia nu mai pot primi un atestat al stării lor civile de la autorităţile olandeze, ei fiind îndrumaţi spre autorităţile în care s-au stabilit. În contextul acestor recomandări cetăţenii olandezi care doresc să se căsătorească în România şi fac dovada şederii pe teritoriul României cu un document emis de către Oficiul Român pentru Imigrări, vor depune la dosarul de căsătorie declaraţie notarială din care să rezulte că nu mai au o altă căsătorie încheiată şi nedesfăcută.

În municipiul Cluj-Napoca, cererile pentru transcrierea certificatelor şi extraselor de căsătorie se depun la sediul Direcţiei de Evidenţă a persoanelor – Serviciul stare civilă – str. Moţilor nr. 5, cam 7 la:

  • ghișeul 7

Program de depunere/înregistrare:

Luni, Marţi, Miercuri: 08.30 – 16.30

Joi: 08.30 – 18.30

Vineri: 08.30 – 14.30

  • ghișeul 10 – extrase și certificate ale persoanelor care au dobândit/redobândit cețenia română.

Program de depunere/înregistrare:

Luni și Marţi : 08.30 – 16.00

Competenţa teritorială cererile de transcriere se depun la primăria de la domiciliul comun al soţilor, iar dacă soţii au domicilii diferite în ţară, la oricare dintre cele două primării pe raza cărora aceştia îşi au domiciliul; Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate se adresează primarului de la ultimul domiciliu avut în ţară, ori dacă nu au avut niciodată domiciliu în România, Primarului Sectorului 1 al municipiului Bucureşti.

  1. Cererea de transcriere se face în nume propriu, prin împuternicit cu procură specială autentificată (dacă este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.);
  2. Certificatul sau extrasul de căsătorie eliberat de autorităţile din străinătate, în original şi copie.

– Dacă actul provine dintr-un stat cu care ROMÂNIA a încheiat TRATATE/CONVENŢII/ACORDURI de asistenţă judiciară este scutit de apostilare, supralegalizare sau orice altă formalitate;

– Dacă actul provine dintr-un stat semnatar al Convenţiei de la Haga va trebui obligatoriu apostilat;

– Actele care nu se regăsesc într-una din situaţiile prevăzute mai sus se supralegalizează, (autoritățile competente ale statului emitent, misiunea diplomatică a României din țara respectivă și în ultimul rând Ministerul Afacerilor Externe București);

3. Traducerea legalizată a certificatului sau extrasului de căsătorie în original, dacă este făcută în străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.);

  1. Actul de identitate sau paşaportul pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, în original şi copie;
  2. Certificate de naştere în original şi copii;
  3. Declaraţii notariale, din partea ambilor soţi, dacă sunt cetăţeni români, sau numai a soţului cetăţean român, cu privire la numele purtat după căsătorie, în situaţia în care în certificatul/extrasul de căsătorie procurat din străinătate nu se face referire la numele soţilor după căsătorie;
  4. Declaraţie din partea soţului care solicită transcrierea că nu mai există un alt act transcris/înscris sau reconstituit.
  5. Procura specială în original, în cuprinsul căruia să se specifice: “pentru transcriererea certificatului/extrasului de căsătorie şi eliberarea certificatului românesc”. Dacă este dată la un notar din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.);

9. Taxa specială – 12 lei- achitată la poştă, prin virament sau la casieria Direcţiei judeţene de evidenţă a persoanelor Cluj (str. Av.Badescu nr. 7-9), în contul (RO57 TREZ21621G335000XXXX, C.I.F. 17637157) .

În situația în care se prezintă extras multilingv de căsătorie, corespunzător formularului prevăzut de Convenția nr. 16 de la Viena din 8 septembrie 1976, acesta este acceptat fără traducere, legalizare sau fără o formalitate echivalentă.

Traducerea, procura, declaraţia cu privire la numele de familie după căsătorie, declaraţia că nu s-a mai solicitat transcrierea/înscrierea certificatului autentificate de un notar public din străinătate vor fi apostilate sau supralegalizate în conformitate cu cele descrise la pct. 2.

Pentru situaţiile în care, la depunerea cererii de transcriere a certificatului/ extrasului procurat din străinătate, se stabileşte că au intervenit modificări la numele şi/sau prenumele titularului actului, faţă de documentele ce însoţesc cererea de transcriere, se solicită documentele necesare clarificării neconcordanţelor privind numele şi/sau prenumele.

În situaţia în care se stabileşte că în certificatul sau extrasul eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care sunt în neconcordanţă cu cele înscrise în registrele de stare civilă române şi R.N.E.P., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente.

Cererea pentru transcriere se depune şi se soluţionează după clarificarea neconcordanţelor.

Adeverința de celibat sau adeverința din care să rezulte faptul că nu este căsătorit, se eliberează petentului, direct sau prin împuternicit cu procură specială.
Cererea se adresează primăriei care are în păstrarea actul de naștere al petentului sau primăriei de domiciliu/reședință a titularului, dacă acestea sunt diferite de localitatea de naștere.


         Documente necesare:

  • actul de identitate al petentului sau împuternicitului, după caz,
  • procura specială, care să conțină apostila conform Convenției de la Haga, dacă este dată la un notar public din străinătate, în original și traducerea în limba română,  autentificată la un notar public din țară.

Cererile se depun după data împlinirii celor 50 de ani de căsătorie.


Documente necesare

  • cerere tip 
  • copii xerox după actele de identitate ale soților ( însoțite de originale );
  • copie xerox după certificatul de căsătorie (însoțită de original );
Ați găsit informațiile căutate?

Ce anume nu ați găsit?

Cum luăm legătura cu dvs. ?






Cum am putea îmbunătăți pagina sau site-ul?