In cadrul proiectului de dezvoltare a potentialului turistic pe care il are Cluj-Napoca, municipalitatea a decis introducerea in viitoarele circuite turistice a unui circuit botanic in care turistilor sa le fie prezentate pe langa comorile arhitecturale, culturale si artistice si comorile botanice pe care orasul nostru le detine. Astfel, cu ajutorul profesorilor si a studentilor din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, care au realizat Harta vegetala a orasului, se vor identifica, pastra si prezenta arborii seculari, adevarate comori botanice.
 
In Cluj-Napoca traiesc 250 de astfel de arbori seculari, unii dintre ei putand fi considerati chiar arbori monumentali. Acestia se gasesc in Gradina Botanica, in Parcul central, Cimitirul Central, in Parcul sportiv Iuliu Hatieganu, dar si in alte locuri.
 
Mai mult decat atat, spre deosebire de multe alte zone din tara, Clujul nu are pana in prezent niciun copac declarat “arbore ocrotit monument al naturii”, care sa se bucure de o protectie legala, desi exista 15 arbori propusi pentru acest statut (de catre Comisia Monumentelor naturii a Academiei Romane), iar majoritatea au in jur de 200 de ani.
 
Profilul speciilor existente
Gruia – predomina artarul, castanul dar si arborii fructiferi precum prunul, nucul si corcodusul
Gheorgheni – este profilat pe tei, artar, pin, molid, salcam, pomi fructiferi iar la categoria arbusti avem forsitia, philadelphus, syringa
Manastur – predomina tei, salcam, stejar, castan, artar, corcodus, mar, visin si cires
Centru – platan, tei, plop (curiozitate: exista si arbori de gingobiloba)
Zorilor – predomina artarul, tuia, teiul salcamul si frasinul, castani
Marasti – predomina artarul, salcamul, teiul, frasinul iar fructiferi, prun, visin si cires
Grigorescu – predomina salcamul, artarul, thuja, tei si catalpa
Plopilor – artar
Faget – fag, frasin
Zorilor Sud – tei, artar
Andrei Muresanu – predomina teiul, artarul, salcamul iar pomi fructiferi sunt prunul, visinul, ciresul, caisul si nucul
Intre Lacuri, Bulgaria, Someseni, Dambul Rotund – tei, artar
Iris – tei, salcie, plopi, corcodus
Manastur Gradini – artar, tei, otetar, castani
 
 
 
Registrul Spatiilor Verzi
 
Primaria municipiului Cluj-Napoca a finalizat Registrul Spatiilor Verzi pentru domeniul public si privat al statului, iar rezultatul a fost ca avem un oras cu 25,6 metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor.
 
Avem un total de 8.140.800 mp de spatiu verde pe domeniul public si privat al statului.
 
La realizarea Registrului Spatiilor Verzi au fost luate in considerare spatiile verzi de pe aliniamentele stradale, scuaruri si cimitire, cele din parcuri si din padure, cat si spatiile verzi aferente institutiilor de cult, invatamant sau a bazelor sportive, iar numarul mediu de mp de spatiu verde a fost calculat la o populatie de 318.000 de locuitori, conform Directiei Judetene de Statistica.
Cerinta Uniunii Europene este de 26 mp/locuitor pana in anul 2013.
 
Deocamdata Primaria are doar o evidenta a terenurilor statului, nu si cele de pe terenurile proprietate privata, in ciuda faptului ca beneficiile aduse de prezenta vegetatiei sunt generale si accesibile intregului oras. Astfel exista o statistica tehnica si una reala, a cat de verde este Clujul. 
 
Primaria Cluj-Napoca a realizat Registrul prin personal propriu, fara sa angajeze o firma, asa cum au facut alte orase din tara (Oradea, Timisoara).
 
“Un top al cartierelor in functie de suprafetele de spatiu verde ne ofera cu siguranta o serie de surprize, mai ales in situatiile in care, in perceptia publica, anumite zone se bucura de un renume de zone cu multa verdeata si nu sunt pe primele locuri, iar altele, considerate vitregite demonstreaza in acest inventar ca stau mult mai bine la metri patrati de spatiu verde, decat considera locuitorii cartierului. Aceasta nu inseamna ca, din pacate, anumite zone din anumite cartiere sunt intr-o situatie mai putin fericita, pe care incercam sa o remediem pe cat este posibil”, a precizat primarul Sorin Apostu .
 
1. Gruia – 2.473.236 mp (include si zona Hoia)
2. Gheorgheni – 2.291.811 mp
3. Manastur – 1.167.793 mp
4. Centru – 457.298 mp
5. Zorilor – 435.998 mp