Viitorul culoar de mobilitate sustenabilă ce va fi realizat de-a lungul râului Someșul Mic în localitățile Gilău, Florești, Cluj-Napoca și Apahida a fost tema celei de-a 44-a dezbateri organizate sub egida Centrului De Inovare și Imaginație Civică (CIIC). Dezbaterea a avut loc joi, 19 octombrie 2023, în format hibrid, fizic și online.
Coridorul de mobilitate urbană durabilă (pietonal și velo) de-a lungul râului Someș reprezintă unul dintre proiectele fanion din Planul de Mobilitate Durabilă 2021-2030, Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană Cluj 2021-2030 și Planul de Acțiune Climatică Cluj-Napoca 2030.
Obiectivul culoarului de mobilitate nemotorizată este de a conecta Municipiul Cluj-Napoca cu zona sa metropolitană și de a construi un portofoliu coerent de servicii ecosistemice la nivelul municipiului Cluj-Napoca și a comunelor Gilău, Florești și Apahida.
O rețea amplă de coridoare verzi, structurată pe coridorul verde-albastru Someș, deservește echilibrat comunele din zona metropolitană și reprezintă pe de-o parte o legătură eficientă cu municipiul Cluj-Napoca, dar și o atracție turistică în sine pentru clujenii în căutarea unor activități și destinații de agrement.
Implementarea proiectului va extinde rețeaua de alei, de promenadă, pistele velo și spațiile verzi, urmărind principiile dezvoltării sustenabile, în care deplasările pe jos sau cu bicicleta au prioritate în fața traficului motorizat și care se desfășoară de-a lungul unui coridor natural atractiv și neafectat de poluare.
Râul Someș va fi transformat într-un element natural valoros care contribuie la dezvoltarea orașului.
„Acest coridor verde-albastru de-a lungul Someșului reprezintă Clujul anilor 2030-2050. Sunt convins că acest proiect va transforma calitativ viața Clujului, care va deveni un loc unde să-ți facă plăcere să trăiești în cele mai bune condiții de calitate a vieții, dar și să te întorci acasă. Aceasta este doar prima dezbatere pe acest proiect, în următoarele luni, înainte de a trece la etapa de studiu de fezabilitate, vom merge și în Gilău, Florești și Apahida. Ne vom asigura că acest culoar va fi ferit de intervenții urbanistice grosolane care să pună în pericol derularea lui și va respecta reconectarea cu natura. Urbanismul viitorului este urbanismul verde, cu soluții de arhitectură verzi, cu materiale verzi. În a doua etapă, proiectul va fi dus mai departe spre axa Jucu, Bonțida, Gherla și Dej. Acest proiect de mobilitate sustenabilă vine să completeze celelalte surse alternative la mobilitatea bazată pe mașină pe care le avem la Cluj: metrou, centura metropolitană cu piste de biciclete, trenul metropolitan”, a declarat primarul Emil Boc.
Punctul de plecare al dezbaterii privind Someșul metropolitan – culoar de mobilitate verde-albastru a fost conceptul preliminar realizat de o echipă multidisciplinară coordonată de proiectantul general NV Construct. Prezentarea conceptului poate fi consultată pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, la secțiunea Comunitate/Cetățeni/Centrul de Inovare și Imaginație Civică, accesând acest link.
„Proiectul de reamanajare a malurilor Someșului a început cu două tronsoane în municipiul Cluj-Napoca, care sunt în prezent în curs de finalizare și care cred că ne arată un exemplu de bune practici, atât la nivel național, cât și european. Prin acest proiect ne propunem amenajarea culoarului verde-albastru al Someșului Mic, între comunele Gilău, Florești și Apahida, cu posibilitatea unei viitoare extinderi a amenajărilor spre Jucu, spre Bonțida, spre Gherla și spre Dej. Proiectul va pune în valoare peisajul metropolitan clujean din lungul râului Someșul Mic și va conecta diferite spații publice pe teritoriul localităților Gilău, Florești, Cluj-Napoca și Apahida”, a explicat Ovidiu Cîmpean, președintele Board-ului CIIC și secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
În data de 19 octombrie, Centrul de Inovare și Imaginație Civică a împlinit 6 ani de la lansare, timp în care au fost dezbătute și implementate zeci de proiecte, Fiecare clujean poate veni cu o idee sau inițiativă valoroasă. Aceasta este ideea centrală a Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC), locul în care reprezentanți ai administrației publice locale, cetățeni și specialiști din mediul economic și universitar dezbat transformările și provocările urbane. Prin CIIC dorim să încurajăm participarea, implicarea cetățenilor în ceea ce înseamnă dezvoltarea Clujului și să utilizăm cât mai bine resursele creative ale comunității.
„Centrul de Inovare și Imaginație Civică este locul unde se creează orașul sub ochii noștri. Aici, în acest Centru, am creionat proiecte precum parcul Între Lacuri, parcul Est, parcul Feroviarilor, parcul Armătura, parcul 14 Iulie, Piața Lucian Blaga sau strada Regele Ferdinand. Aici este laboratorul în care experți sau simpli cetățeni ne putem spune un punct de vedere, în care fiecare voce este ascultată, fiecare părere contează, după care este treaba specialiștilor să integreze într-o viziune urbanistică coerentă și a factorilor de decizie să implementeze și să asigure finanțarea. Ultimii ani ne-au demonstrat faptul că dialogul este important și că acesta trebuie să fie permanent. Chiar dacă suntem diferiți, împeună am găsit cele mai bune formule pentru comunitatea noastră”, a arătat primarul Emil Boc.
La rândul său, Ovidiu Cîmpean a subliniat importanța dialogului participativ și a explicat care este direcția și viziunea pe care o vor urma proiectele municipalității, ce are la bază reconectarea fiecărui clujean cu natura: „Ca urmare a dialogului continuu sub sloganul CIIC Imaginăm viitorul orașului, am observat că în ultimii ani a crescut calitatea proiectelor implementate. Le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în acești 6 ani, alături de administrație, pentru a da comunității proiecte valoroase. În perioada următoare, vom continua să urmărim valoriile și principiile de la nivel european. Un exemplu este conceptul New European Bauhaus, care prevede implementarea de proiecte sustenabile, frumoase și care să fie realizate împreună, un angajament pe mai multe niveluri ale societății: administrație publică, mediu privat, experți, scoietate civilă, dar și o abordare transdisciplinară. De asemenea, vom urmări să respectăm legea europeană privind refacerea naturii, care are obiective precum: refacerea habitatelor degradate sau 10% acoperire coronament în toate orașele europene până în 2050”.
