Cercetătorii Universității Babeș-Bolyai au realizat un studiu cu privire la evoluția economică a municipiului Cluj-Napoca și a Zonei Metropolitane Cluj în deceniul precedent pandemiei de Coronavirus. Analiza a fost întocmită de către Centrul Interdisciplinar pentru Știința Datelor din cadrul Universității Babeș-Bolyai, cu sprijinul Primăriei Cluj-Napoca și este o premieră având în vedere faptul că analizează economia atât la nivel de oraș, cât și de zonă metropolitană.

Potrivit studiului realizat de Centrul Interdisciplinar pentru Știința Datelor Cluj din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, în 2020, Clujul este un exemplu de oraș a cărui economie locală și compoziție a forței de muncă s-a schimbat după criza din 2008-2010. Orașul a devenit unul dintre hub-urile Central și Est Europene care a beneficiat de pe urma noilor forme de globalizare prin externalizarea operațiunilor. În mod particular, Cluj-Napoca excelează în patru domenii transnaționale: tehnologia informației & comunicații, servicii de suport pentru afaceri, inginerie & cercetare & dezvoltare, precum și servicii financiare. Acest tip de dezvoltare a permis ca, din punct de vedere economic, în 2018, orașul Cluj-Napoca să facă parte din cele mai dezvoltate 50 de orașe din Uniunea Europeană în grupa de PIB/locuitor 19.000 – 27.000 PPC (paritatea puterii de cumpărare) care au demonstrat la nivel european un angajament credibil pentru promovarea cunoașterii, culturii și a creativității. Cluj-Napoca ocupă poziția a 16-a în rândul acestor orașe ca mărime a economiei bazate pe cunoaștere și creativitate.

În perioada 2008-2018, volumul economiei atât din Cluj-Napoca, cât și din Zona Metropolitană Cluj s-a dublat. Există un trend ascendent semnificativ pentru toți indicatorii de performanță. În Cluj-Napoca și în Zona Metropolitană Cluj ratele de creștere înregistrate în perioada 2008-2018 au fost identice și au fost de 115% în cazul produsului intern brut, 110% în cazul produsului intern brut per locuitor, 171% pentru veniturile private, respectiv 115% pentru valoarea brută adăugată. În anul 2018, Cluj-Napoca a înregistrat cea mai ridicată valoare a veniturilor realizate în mediul privat din România, exceptând Bucureștiul. Acestea au fost de aproape 61 mld. lei. Veniturile realizate în municipiu reprezintă aproape 25% din suma totală înregistrată în polii de creștere, cu excepția Bucureștiului, în anul 2018.

 

La nivelul Zonei Metropolitane au fost înregistrate 48,2 firme la mia de locuitori, mult peste media națională de 27,7 firme la mia de locuitori. În Cluj-Napoca, densitatea firmelor raportată la populație este identică cu media europeană de 53,3 firme la mia de locuitori. Media anuală a fost de 4,5 mii de firme noi în Zona Metropolitană Cluj. În medie, 77% dintre acestea au fost înregistrate în Cluj-Napoca. Proporția medie de firme nou înființate la firmele existente a fost de 16%, mult peste media europeană de 9%. Aceste tendințe sugerează că regiunea a devenit un mediu favorizant economic, ca ecosistem de afaceri.

Numărul total de salariați în 2018 în Cluj-Napoca a fost de 203,9 mii persoane. Cifrele sunt bazate pe salariații raportați de către toate organizațiile indiferent de forma juridică de organizare și forma de proprietate, publică sau privată. Dintre aceştia, 53,7% lucrau în sectorul de servicii. Sub-sectoarele dominante în mediul privat sunt cele conectate la fluxurile globale de externalizare (outsourcing & offshoring): tehnologia informației & comunicații, servicii de suport pentru afaceri, inginerie, cercetare & dezvoltare. În doar 10 ani numărul salariaților din toate aceste domenii a crescut de patru ori, creșterea cea mai accentuată a avut loc în sectorul tehnologia informației cu 22,6 mii de angajați în 2018. În Cluj-Napoca, Iași și Timișoara cel puțin unul din trei salariați este specialist. Comparativ, Cluj-Napoca concentrează, atât proporțional din propria populație, cât și ca valoare absolută, cei mai mulți manageri și specialiști după București. Şomajul la nivelul municipiului a fost în tot acest timp sub 1% (până în martie 2020, potrivit datelor INSSE).Economia Zonei Metropolitane Cluj-Napoca a crescut din ianuarie 2019, până în ianuarie 2020 cu 5.818 locuri de muncă, adică a avut o creștere a pieței muncii cu 2,3%. Această ritm de expansiune a fost similar cu creșterea anuală din ultima decadă, ceea ce a făcut din Cluj cea mai dinamică economie regională din România.

În Cluj-Napoca sectorul de IT a crescut cu 2% în perioada pandemiei, ceea ce face ca în acest moment să fie cel mai mare sector economic al orașului cu 25.886 de angajați. Acesta a fost un trend consistent în ultimii 10 ani, sectorul fiind într-o expansiune constantă în oraș.

Din cauza pandemiei, până la sfârșitul lunii mai 2020 s-au pierdut 3.437 locuri de muncă, adică a avut loc o scădere de 1,4% a numărului de salariați. La nivelul județului s-au pierdut 4.126 locuri de muncă.

Unul din patru salariați din județul Cluj a avut contractul suspendat în contextul pandemiei. Până în luna iulie în județul Cluj au fost suspendate 77.450 de mii de contracte în termen de urgență. Cele mai multe contracte, 67%, au fost suspendate în Cluj-Napoca. Acest fapt era de așteptat de vreme ce concentrează 71% din forța de muncă a județului. Cea mai mare parte din salariații cu contracte suspendate au fost în șomaj tehnic, indemnizația pentru părinți în contextul pandemiei a fost alocată doar pentru 6% din contractele suspendate.

În acest moment, economia este în curs de revenire. La 28 iulie, în județul Cluj mai sunt suspendate 7.728 contracte în termeni de urgență, iar în Cluj-Napoca 5.756. Ceea ce înseamnă că doar 2,7% din salariați mai au contractele suspendate.

 

Raport de cercetare – dezvoltarea economiei locale în deceniul 2008-2018
Sinteză raport de cercetare – dezvoltarea economiei locale în deceniul 2008-2018