ELABORARE PROIECT PENTRU MODIFICARE SOLUȚIE AUTORIZATĂ CU A.C. nr. 1012/18.10.2022 SI INFORMARE
judetul CLUJ, municipiul CLUJ-NAPOCA, Str General Traian Moșoiu, nr. 51
346886
-
346886
25834
11.01.2024
null
În conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
SE CERTIFICĂ
1. REGIM JURIDIC
A. Imobil situat în intravilanul municipiului Cluj - Napoca, în interiorul perimetrului de protecţie a valorilor istorice şi arhitectural-urbanistice.
Imobil in proprietate privata
B. SERVITUTI PENTRU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ AFLATE ÎN ZONĂ, ALTE RESTRICTII
Servituţi de utilitate publică: nu e cazul
Alte restrictii : nu e cazul
Imobilul nu este situat in lista monumentelor istorice sau ale naturii dar este situat in zona de protectie a acestora.
Imobil in proprietate privata
B. SERVITUTI PENTRU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ AFLATE ÎN ZONĂ, ALTE RESTRICTII
Servituţi de utilitate publică: nu e cazul
Alte restrictii : nu e cazul
Imobilul nu este situat in lista monumentelor istorice sau ale naturii dar este situat in zona de protectie a acestora.
2. REGIM ECONOMIC
Folosință actuală: teren categoria de folosință curți-construcții si A.C. nr. 1012 din 18.10.2022 pentru construire "Spital multifunctional Gavris cu regim de inaltime S+P+3E"
Destinația: ZCP_M2, Zonă construită protejată - Zonă mixtă cu regim de construire închis, adiacentă arterelor de importanţă locală , HCL nr. 71 din 05/03/2019 - (*conex HCL nr. 535/2019), Restructurare urbană - construire spital,
Încadrat în zona de impozitare ”A” conform H.C.L. 1064/19.12.2018.
Alte prevederi mentionate prin HCL pentru zona in care este situat amplasamentul:
– La emiterea autorizatiei de construire se vor respecta următoarele elemente referitoare la organizarea de santier: împrejmuirea corespunzătoare a organizărilor de santier, amenajarea rampei de spălare, amenajarea unui drum pietruit de la rampa de spălare la iesirea din santier, amenajarea unui drum pietruit de acces de la drumul modernizat spre organizarea de santier, amenajarea unui sistem de colectare a apelor pluviale, asigurarea curateniei in incinta si in apropierea acesteia, protejarea cu plasa de protectie a imobilelor la care se executa lucrari.
– La receptia lucrărilor se va prezenta dovada efectuarii transporturilor de deseuri rezultate din demolare/ construire.
PUZ_HCL_71_2019
SZCP_Is* – Subzona de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate situate în afara zonei centrale
SECŢIUNEA 1. CARACTERUL ZONEI
Clădiri dedicate, situate în afara zonei centrale a municipiului,aparţinând instituţiilor publice
sau de interes public, care şi-au păstrat în general funcţiunea iniţială sau au dobândit în timp una
compatibilă. Se remarcă prin prezenţa semnificativă în peisajul urban datorită modului distinct de
ocupare a terenului sau caracterului şi valorii arhitecturale.
Sunt incluse în zona construită protejată datorită valorilor urbanistice şi a celor arhitecturale
pe care le înglobează. Unele dintre acestea sunt clasate individual în Lista Monumentelor Istorice.
A. CONDIŢIONĂRI PRIMARE
Autorizarea lucrărilor de restaurare / reabilitare se va face pe baza prezentului regulament,
cu avizul Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice. Nu sunt acceptate derogări de la prezentul
regulament. Reglementări diferite privind utilizarea terenului, regimul de construire, amplasarea
clădirilor faţă de aliniament, relaţiile faţă de limitele laterale sau posterioare ale ansablului /
parcelei, înălţimea clădirilor, coeficientul de utilizare a terenului, procentul de ocupare a terenului
etc se pot institui numai prin PUZCP aprobat conform legii.
Orice lucrare / intervenţie vizând fondul construit sau amenajat din interiorul ansamblului /
parcelei va fi supusă autorizării, cu excepţia aceleia de rezugrăvire a faţadelor în aceeaşi culoare şi
cu acelaşi material, fără modificarea / afectarea modenaturii acestora, pentru care se va obţine în
prealabil avizul Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice. Aceasta poate cere schimbarea
culorii, a materialului, sau reabilitarea / refacerea modenaturii faţadei. Intervenţiile se vor realiza pe
baza unui studiu care priveşte o parcelă întreagă în înţeles urban. Se pot interzice anumite
intervenţii care nu vizează întreg imobilul / corpul de clădire: extinderi, mansardări, modificări
diverse, reabilitari - înlocuiri de ferestre, deschideri de goluri, tencuiri şi zugrăviri parţiale etc.
Mansardarea clădirilor monument istoric sau cu valoare ambientală nu este acceptabilă în
toate cazurile, fiind condiţionată de criterii precum structura şi valoarea şarpantei, vizibilitatea din
spaţiul public, accesibilitatea nivelului podului etc. Nu se admit intervenţii care permanentizează
corpurile parazitare (reparaţii capitale, extinderi etc). Intervenţiile asupra domeniului public vor ţine
cont de caracterul istoric al acestuia.
B. SERVITUTI PENTRU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ AFLATE ÎN ZONĂ, ALTE RESTRICTII
Se vor aplica în mod obligatoriu servituţile generate de obiectivele de utilitate publică
precum şi celelalte restricţii, aşa cum sunt ele evidenţiate în PUG - planşa 3.2. „Reglementări
Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă” şi în RLU – Cap. 2 – Terenuri şi Zone cu RegimSpecial şi Cap. 3 - Condiţii Generale Privitoare la Construcţii.
Servituţi de utilitate publică: Pentru trama stradală până la nivel de colectoare se vor
aplica servituţile de utilitate publică aşa cum sunt ele marcate în PUG (a se vedea planşa 3.2.
„Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă”)
Emiterea Autorizației de construire pentru alte lucrări decât cele de utilitate publică, pe
terenurile afectate de o servitute de utilitate publică, este interzisă. Prin excepție, pentru imobilele
existente grevate de o servitute publică, până la aplicarea acesteia, pot fi autorizate lucrări care nu
conduc la amplificarea volumului construcțiilor cum ar fi: lucrări de întreținere curentă, modificări
interioare sau schimbări de destinație, lucrări cu caracter provizoriu: panouri de afisaj, firme și
reclame, lucrări de consolidare. Suprafețele de teren grevate de servituți de utilitate publică vor fi
dezmembrate din parcelele inițiale și înscrise în C.F. cu destinația de teren rezervat pentru
servitute de utilitate publică.
SECŢIUNEA 2. UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
1. UTILIZĂRI ADMISE
Instituţii şi servicii publice sau de interes public – funcţiuni administrative, funcţiuni de
cultură, funcţiuni de învăţămînt şi cercetare, funcţiuni de sănătate şi asistenţă socială, funcţiuni de
cult.
Se conservă de regulă actualele utilizări, ce pot fi dezvoltate, reorganizate sau modernizate,
în conformitate cu necesităţile actuale, în condiţiile asigurării compatibilităţii cu structurile istorice
care le găzduiesc.
2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
Locuinţe de serviciu permanente sau temporare, în condiţiile stabilite de Legea 114/1996,
cu condiţia ca acestea să fie destinate exclusiv angajaţilor, acordate în condiţiile contractului de
muncă, potrivit prevederilor legale.
Clădiri de cazare - (semi)hoteliere, de apartamente, cămine, internate - ale instituţiilor de
învăţământ / cercetare cu condiţia ca proprietatea şi administrarea să aparţină acestora.
Pot fi luate în considerare conversii funcţionale, cu condiţia ca noile folosinţe să facă parte
de asemenea din categoria instituţiilor şi serviciilor publice sau de interes public şi să fie
compatibile cu clădirile existente.
Garaje / parcaje pentru personal şi vizitatori amplasate subteran sau suprateran, în părţi /
corpuri de clădiri, cu următoarele condiţii:
(a) să nu ocupe frontul spre spaţiul public (să fie amplasate în interiorul parcelei, în spatele
unui tract dedicat funcţiunii de bază)
(b) accesul autovehiculelor să se realizeze din străzi cu circulaţie redusă şi să fie organizat
astfel încât să nu perturbe traficul.
Elemente aferente infrastructurii tehnico-edilitare, cu condiţia amplasării acestora în
subteran sau în afara spaţiului public.
3. UTILIZĂRI INTERZISE
Conversia funcţională a ansamblurilor / imobilelor pentru orice altă utilizare, în afara celor
din categoria instituţiilor publice sau de interes public.
Garaje în clădiri provizorii sau permanente independente amplasate în interiorul parcelelor.
Elemente supraterane independente ale infrastructurii tehnico-edilitare dispuse pe spaţiul
public.
Construcți provizorii;
Instalaţii / utilaje exterioare, montate pe faţadele imobilelor.
Reparaţia capitală, restructurarea, amplificarea (mansardarea, etajarea, extinderea în plan)
în orice scop a clădirilor provizorii sau parazitare.
Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2.
Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze
amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente.
Destinația: ZCP_M2, Zonă construită protejată - Zonă mixtă cu regim de construire închis, adiacentă arterelor de importanţă locală , HCL nr. 71 din 05/03/2019 - (*conex HCL nr. 535/2019), Restructurare urbană - construire spital,
Încadrat în zona de impozitare ”A” conform H.C.L. 1064/19.12.2018.
Alte prevederi mentionate prin HCL pentru zona in care este situat amplasamentul:
– La emiterea autorizatiei de construire se vor respecta următoarele elemente referitoare la organizarea de santier: împrejmuirea corespunzătoare a organizărilor de santier, amenajarea rampei de spălare, amenajarea unui drum pietruit de la rampa de spălare la iesirea din santier, amenajarea unui drum pietruit de acces de la drumul modernizat spre organizarea de santier, amenajarea unui sistem de colectare a apelor pluviale, asigurarea curateniei in incinta si in apropierea acesteia, protejarea cu plasa de protectie a imobilelor la care se executa lucrari.
– La receptia lucrărilor se va prezenta dovada efectuarii transporturilor de deseuri rezultate din demolare/ construire.
PUZ_HCL_71_2019
SZCP_Is* – Subzona de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate situate în afara zonei centrale
SECŢIUNEA 1. CARACTERUL ZONEI
Clădiri dedicate, situate în afara zonei centrale a municipiului,aparţinând instituţiilor publice
sau de interes public, care şi-au păstrat în general funcţiunea iniţială sau au dobândit în timp una
compatibilă. Se remarcă prin prezenţa semnificativă în peisajul urban datorită modului distinct de
ocupare a terenului sau caracterului şi valorii arhitecturale.
Sunt incluse în zona construită protejată datorită valorilor urbanistice şi a celor arhitecturale
pe care le înglobează. Unele dintre acestea sunt clasate individual în Lista Monumentelor Istorice.
A. CONDIŢIONĂRI PRIMARE
Autorizarea lucrărilor de restaurare / reabilitare se va face pe baza prezentului regulament,
cu avizul Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice. Nu sunt acceptate derogări de la prezentul
regulament. Reglementări diferite privind utilizarea terenului, regimul de construire, amplasarea
clădirilor faţă de aliniament, relaţiile faţă de limitele laterale sau posterioare ale ansablului /
parcelei, înălţimea clădirilor, coeficientul de utilizare a terenului, procentul de ocupare a terenului
etc se pot institui numai prin PUZCP aprobat conform legii.
Orice lucrare / intervenţie vizând fondul construit sau amenajat din interiorul ansamblului /
parcelei va fi supusă autorizării, cu excepţia aceleia de rezugrăvire a faţadelor în aceeaşi culoare şi
cu acelaşi material, fără modificarea / afectarea modenaturii acestora, pentru care se va obţine în
prealabil avizul Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice. Aceasta poate cere schimbarea
culorii, a materialului, sau reabilitarea / refacerea modenaturii faţadei. Intervenţiile se vor realiza pe
baza unui studiu care priveşte o parcelă întreagă în înţeles urban. Se pot interzice anumite
intervenţii care nu vizează întreg imobilul / corpul de clădire: extinderi, mansardări, modificări
diverse, reabilitari - înlocuiri de ferestre, deschideri de goluri, tencuiri şi zugrăviri parţiale etc.
Mansardarea clădirilor monument istoric sau cu valoare ambientală nu este acceptabilă în
toate cazurile, fiind condiţionată de criterii precum structura şi valoarea şarpantei, vizibilitatea din
spaţiul public, accesibilitatea nivelului podului etc. Nu se admit intervenţii care permanentizează
corpurile parazitare (reparaţii capitale, extinderi etc). Intervenţiile asupra domeniului public vor ţine
cont de caracterul istoric al acestuia.
B. SERVITUTI PENTRU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ AFLATE ÎN ZONĂ, ALTE RESTRICTII
Se vor aplica în mod obligatoriu servituţile generate de obiectivele de utilitate publică
precum şi celelalte restricţii, aşa cum sunt ele evidenţiate în PUG - planşa 3.2. „Reglementări
Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă” şi în RLU – Cap. 2 – Terenuri şi Zone cu RegimSpecial şi Cap. 3 - Condiţii Generale Privitoare la Construcţii.
Servituţi de utilitate publică: Pentru trama stradală până la nivel de colectoare se vor
aplica servituţile de utilitate publică aşa cum sunt ele marcate în PUG (a se vedea planşa 3.2.
„Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă”)
Emiterea Autorizației de construire pentru alte lucrări decât cele de utilitate publică, pe
terenurile afectate de o servitute de utilitate publică, este interzisă. Prin excepție, pentru imobilele
existente grevate de o servitute publică, până la aplicarea acesteia, pot fi autorizate lucrări care nu
conduc la amplificarea volumului construcțiilor cum ar fi: lucrări de întreținere curentă, modificări
interioare sau schimbări de destinație, lucrări cu caracter provizoriu: panouri de afisaj, firme și
reclame, lucrări de consolidare. Suprafețele de teren grevate de servituți de utilitate publică vor fi
dezmembrate din parcelele inițiale și înscrise în C.F. cu destinația de teren rezervat pentru
servitute de utilitate publică.
SECŢIUNEA 2. UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
1. UTILIZĂRI ADMISE
Instituţii şi servicii publice sau de interes public – funcţiuni administrative, funcţiuni de
cultură, funcţiuni de învăţămînt şi cercetare, funcţiuni de sănătate şi asistenţă socială, funcţiuni de
cult.
Se conservă de regulă actualele utilizări, ce pot fi dezvoltate, reorganizate sau modernizate,
în conformitate cu necesităţile actuale, în condiţiile asigurării compatibilităţii cu structurile istorice
care le găzduiesc.
2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
Locuinţe de serviciu permanente sau temporare, în condiţiile stabilite de Legea 114/1996,
cu condiţia ca acestea să fie destinate exclusiv angajaţilor, acordate în condiţiile contractului de
muncă, potrivit prevederilor legale.
Clădiri de cazare - (semi)hoteliere, de apartamente, cămine, internate - ale instituţiilor de
învăţământ / cercetare cu condiţia ca proprietatea şi administrarea să aparţină acestora.
Pot fi luate în considerare conversii funcţionale, cu condiţia ca noile folosinţe să facă parte
de asemenea din categoria instituţiilor şi serviciilor publice sau de interes public şi să fie
compatibile cu clădirile existente.
Garaje / parcaje pentru personal şi vizitatori amplasate subteran sau suprateran, în părţi /
corpuri de clădiri, cu următoarele condiţii:
(a) să nu ocupe frontul spre spaţiul public (să fie amplasate în interiorul parcelei, în spatele
unui tract dedicat funcţiunii de bază)
(b) accesul autovehiculelor să se realizeze din străzi cu circulaţie redusă şi să fie organizat
astfel încât să nu perturbe traficul.
Elemente aferente infrastructurii tehnico-edilitare, cu condiţia amplasării acestora în
subteran sau în afara spaţiului public.
3. UTILIZĂRI INTERZISE
Conversia funcţională a ansamblurilor / imobilelor pentru orice altă utilizare, în afara celor
din categoria instituţiilor publice sau de interes public.
Garaje în clădiri provizorii sau permanente independente amplasate în interiorul parcelelor.
Elemente supraterane independente ale infrastructurii tehnico-edilitare dispuse pe spaţiul
public.
Construcți provizorii;
Instalaţii / utilaje exterioare, montate pe faţadele imobilelor.
Reparaţia capitală, restructurarea, amplificarea (mansardarea, etajarea, extinderea în plan)
în orice scop a clădirilor provizorii sau parazitare.
Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2.
Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze
amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente.
3. REGIM TEHNIC
S teren = 1257 mp
PUZ_HCL_71_2019
SZCP_Is* – Subzona de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate situate în afara zonei centrale
REGLEMENTĂRI PENTRU SPATIUL PUBLIC
Procesul de reabilitare şi modernizare a spaţiului public se va desfăşura numai pe bază de
proiecte complexe de specialitate ce vor viza ameliorarea imaginii urbane în concordanţă cu
caracterul istoric al acestuia, dezvoltarea cu prioritate a deplasărilor pietonale şi a spaţiilor
destinate acestora, a modalităţilor de deplasare velo, reglementarea circulaţiei autovehiculelor şi a
parcării, organizarea mobilierului urban şi a vegetaţiei. Acestea vor obține Avizul Arhitectului șef şi
al Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice.
Pieţele vor fi organizate ca spaţii pietonale, traficul motorizat putând ocupa maximum două
laturi. Spaţiile verzi, de tipul scuarurilor sau grădinilor vor avea acces public nelimitat.
Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice din
întregul ansamblu protejat.
SECŢIUNEA 3. CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR
.
Având în vedere diversitatea şi specificitatea diferitelor clădiri / ansambluri, în general
elemente excepţionale în ţesutul urban istoric, condiţiile de amplasare, echipare şi configurare ale
acestora se vor face cu respectarea prevederilor prezentului regulament.
4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI
Se conservă structura parcelară existentă. Este în principiu admisibilă comasarea cu
parcele învecinate pentru extinderea instituţiilor şi seviciilor existente, caz în care acestea vor fi
incluse în prezentul UTR / subzonă.
5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
Cladirile propuse se vor amplasa front continuu, inchis pe aliniament astfel incat sa se
integreze armonios in contextul construit .
6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
Conformarea clădirilor pe parcelă va fi determinată de contextul generat de cadrul construit
adiacent. Se permite amplasarea cladirilor pe alipit la una dintre limitele laterale de proprietate cu
conditia retragerii fata de latura opusă cu nu mai puţin de 5.0 m.
Clădirile se vor retrage de la limita posterioară a parcelei cu nu mai puţin de 5.0 m.
7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
Distanţa minimă dintre două clădiri aflate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu jumătate din
înălţimea clădirii mai înalte, dar nu mai puţin decât 4,5 m. În cazul în care încăperi principale sunt
orientate spre spaţiul dintre cele două clădiri, distanţa minimă va fi de 6 m.
8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE
Orice acces la drumurile publice se va realiza conform avizului eliberat de administratorul
acestora. Pentru căile pietonale şi carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea
învelitorilor permeabile.
9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
Atunci când se prevăd funcţiuni diferite în interiorul aceleiaşi parcele, necesarul de parcaje
va fi determinat prin însumarea numărului de parcaje necesar fiecărei funcţiuni în parte. Pentru
clădirile noi, staţionarea autovehiculelor se va realiza numai în garaje colective subterane sau in
curtile cladirilor, in afara fâşiei de teren dintre aliniament şi clădiri, indiferent de adâncimea
acesteia.Necesarul de parcaje:
Funcţiuni de sănătate şi asistenţă socială
- Funcţiuni de sănătate, exclusiv policlinici:
- 1 loc de parcare la 80 mp AU
- parcare pentru biciclete** - 1 loc la 100 mp AU
- Policlinici:
- 1 loc de parcare la 35 mp AU
- parcare pentru biciclete** - 1 loc la 35 mp AU
- Asistenţă socială:
- 1 loc de parcare la 200 mp AU, dar minimum două
- parcare pentru biciclete** - 1 loc la 200 mp AU
Funcţiuni de învăţămînt şi cercetare
- Invăţământ preuniversitar:
- 1 loc de parcare la 200 mp AU, dar minimum două
- parcare pentru biciclete** - 1 loc la 100 - 20 mp AU, funcţie de specificul instituţiei
- Invţăţmânt superior:
- 1 loc de parcare la 40 mp AU -
- parcare pentru biciclete** - 1 loc la 20 mp AU
- Centre de cercetare, inovare, tehnologice, de industrii creative etc:
- 1 loc de parcare la 80 mp SU
- parcare pentru biciclete** - 1 loc la 80 mp AU
- Cămine studenţeşti:
- se va asigura 1 loc de parcare la 80 mp AU
- parcare pentru biciclete** - 1 loc la 35 mp AU
10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
Inălţimea maximă la cornişă nu va depăşi 16 m şi respectiv P+3+M(R).
11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu
contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei (HG 525/1996, Art. 32) aşa cum a fost el descris
în preambul şi peisajului urban. Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare,
volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile
general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă. (HG 525/1996, Art. 32).
Clădiri / corpuri noi
Arhitectura clădirilor va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului. Se
interzice realizarea de pastişe arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice. Volumetria va fi de natură
a determina împreună cu clădirile adiacente un ansamblu coerent şi unitar. Faţadele spre spaţiile
publice vor fi plane.
Se admite realizarea de balcoane, bow-window-uri etc, începând de la înălţimea de 4,00 m
de la cota trotuarului, cu condiţia ca acestea să nu fie dispuse la ultimul nivel de sub cornişă şi să
ocupe, cumulat, maximum o treime din lungimea frontului clădirii. Acoperişurile vor avea şarpante
cu forme simple, în două sau patru ape, cu pante egale şi constante ce se vor încadra între 35o şi
60o funcţie de contextul local.
Nu se admit lucarne, acestea nefiind specifice zonei, pentru luminarea spaţiilor din
mansarde se vor folosi ferestre de acoperiş. Cornişele vor fi de tip urban. In situaţiile în care
coronamentul clădirii nu joacă un rol semnificativ în silueta oraşului sau în imaginea locală, se
admit şi acoperiri de factură modernă. Raportul plin-gol va fi în concordanţă cu caracterul
arhitectural impus de profilul funcţional, dar şi cu specificul zonei. Pentru a determina un imagine
urbană unitară se vor utiliza de o manieră limitativă materialele de finisaj specifice zonei – tencuieli
lise, zidării din cărămidă aparentă pentru faţade, placaje din piatră pentru faţade, socluri şi alte
elemente arhitecturale, confecţii metalice din oţel vopsit. Culorile vor fi pastelate, deschise,
apropiate de cele naturale. Se interzice folosirea culorilor saturate, stridente, la toate elementeleconstrucţiei.
Clădiri existente
Intervenţiile asupra clădirilor monument istoric sau cu valoare ambientală se vor realiza în
regim specific, numai pe bază de proiecte detaliate fundamentate pe studii istorice şi investigaţii
complexe asupra construcţiilor, avizate şi autorizate conform legii. Se vor folosi materiale şi tehnici
adecvate, de regulă cele tradiţionale.
In cazul intervenţiilor vizând reparaţia, reabilitarea, restaurarea corpurilor existente: Se va
conserva expresia arhitecturală şi modenatura faţadelor acestora cu excepţia cazurilor în care se
revine la o situaţie iniţială sau anterioară considerată favorabilă. Se interzice eliminarea decoraţiilor
specifice (ancadramente, cornişe, brâuri, colonete, pilaştri, etc). Reabilitarea termică nu poate
constitui un pretext pentru eludarea acestei reglementări, în unele cazuri aceasta putând implica
tehnologii şi materiale speciale. Tâmplăriile istorice se vor conseva prin restaurare. In mod
excepţional, când acest lucru nu mai este posibil, se vor înlocui cu copii cu aspect identic cu
originalele, reproducându-se toate detaliile şi decoraţiile. Invelitorile acoperişelor vor fi din ţiglă
ceramică de culoare naturală. In situaţiile în care învelitoarea e din tablă fălţuită şi structura
şarpantei nu are capacitatea portantă pentru a susţine ţigla, se admite refacerea acesteia cu tablă
lisă fălţuită de culoare gri. Jgheaburile şi burlanele se vor reface din tablă zincată, de zinc sau de
cupru în manieră tradiţională.
In cazul intervenţiilor vizând restructurarea / extinderea corpurilor existente: Se vor aplica
reglementările anterioare Se vor evidenţia / diferenţia în structura spaţială şi expresia arhitecturală
propusă elementele existente conservate şi cele noi. Pe spaţiul public publicitatea comercială de
orice tip este interzisă. Se admite publicitatea temporară pentru evenimente importante care
privesc comunitatea (campanii electorale, festivaluri, evenimente culturale majore). Firmele
comerciale / necomerciale şi vitrinele vor respecta reglementările cuprinse în Anexa 3 la
regulament PUG Cluj-Napoca.
12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR
Zona e echipată edilitar complet. Toate clădirile se vor racorda la reţelele edilitare publice.
Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine. Firidele de
branşament şi contorizare vor fi integrate în împrejmuiri sau clădiri. Se interzice dispunerea aeriană
a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc). Fiecare imobil va dispune de un spaţiu
interior parcelei (eventual integrat în clădire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din
spaţiul public.
13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 20%
din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele având o
îmbrăcăminte de orice tip sunt cuprinse în categoria spaţiilor libere, pentru care se vor utiliza
materiale tradiţionale (în general daleje de piatră de tip permeabil). Eliminarea arborilor maturi este
interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa
persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.
14. ÎMPREJMUIRI
Imprejmuirile orientate spre spaţiul public vor avea un soclu opac cu înălţimea maximă de
80 cm şi o parte transparentă, realizată din grilaj metalic sau într-un sistem similar care pemite
vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de
2,2 m. Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii. Imprejmuirile spre parcelele vecine vor avea
maximum 2,20 m înălţime şi vor fi de tip opac. Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor
deschide spre interiorul parcelei. Tratamentul arhitectural al împrejmuirilor va fi corelat cu cel al
clădirilor aflate pe parcelă.
SECŢIUNEA 4. POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
POT maxim va fi cel reglementat prin RGU sau norme specifice pentru programul
arhitectural respectiv, fără a depăşi
(a) pentru ansambluri sau parcelele comune: POT maxim = 60%
(b) pentru parcelele de colţ:
POT maxim = 75%
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii clădirilor existente sau al adăugării
de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles
urbanistic.
16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
CUT maxim va fi cel reglementat prin norme specifice pentru programul arhitectural
respectiv, fără a depăşi:
(a) pentru ansambluri sau parcelele comune:
CUT maxim = 2.2
(b) pentru parcelele de colţ:
CUT maxim = 2,8
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii, mansardării, supraetajării clădirilor
existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe
întreaga parcelă, în înţeles urbanistic.
În cazul mansardărilor, suprafaţa nivelului (SN) mansardei va reprezenta maximum 60% din
suprafaţa nivelului curent (se va lua în calcul numai porţiunea cu h liber ≥ 1,40 m).
PUZ_HCL_71_2019
SZCP_Is* – Subzona de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate situate în afara zonei centrale
REGLEMENTĂRI PENTRU SPATIUL PUBLIC
Procesul de reabilitare şi modernizare a spaţiului public se va desfăşura numai pe bază de
proiecte complexe de specialitate ce vor viza ameliorarea imaginii urbane în concordanţă cu
caracterul istoric al acestuia, dezvoltarea cu prioritate a deplasărilor pietonale şi a spaţiilor
destinate acestora, a modalităţilor de deplasare velo, reglementarea circulaţiei autovehiculelor şi a
parcării, organizarea mobilierului urban şi a vegetaţiei. Acestea vor obține Avizul Arhitectului șef şi
al Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice.
Pieţele vor fi organizate ca spaţii pietonale, traficul motorizat putând ocupa maximum două
laturi. Spaţiile verzi, de tipul scuarurilor sau grădinilor vor avea acces public nelimitat.
Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice din
întregul ansamblu protejat.
SECŢIUNEA 3. CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR
.
Având în vedere diversitatea şi specificitatea diferitelor clădiri / ansambluri, în general
elemente excepţionale în ţesutul urban istoric, condiţiile de amplasare, echipare şi configurare ale
acestora se vor face cu respectarea prevederilor prezentului regulament.
4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI
Se conservă structura parcelară existentă. Este în principiu admisibilă comasarea cu
parcele învecinate pentru extinderea instituţiilor şi seviciilor existente, caz în care acestea vor fi
incluse în prezentul UTR / subzonă.
5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
Cladirile propuse se vor amplasa front continuu, inchis pe aliniament astfel incat sa se
integreze armonios in contextul construit .
6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
Conformarea clădirilor pe parcelă va fi determinată de contextul generat de cadrul construit
adiacent. Se permite amplasarea cladirilor pe alipit la una dintre limitele laterale de proprietate cu
conditia retragerii fata de latura opusă cu nu mai puţin de 5.0 m.
Clădirile se vor retrage de la limita posterioară a parcelei cu nu mai puţin de 5.0 m.
7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
Distanţa minimă dintre două clădiri aflate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu jumătate din
înălţimea clădirii mai înalte, dar nu mai puţin decât 4,5 m. În cazul în care încăperi principale sunt
orientate spre spaţiul dintre cele două clădiri, distanţa minimă va fi de 6 m.
8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE
Orice acces la drumurile publice se va realiza conform avizului eliberat de administratorul
acestora. Pentru căile pietonale şi carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea
învelitorilor permeabile.
9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
Atunci când se prevăd funcţiuni diferite în interiorul aceleiaşi parcele, necesarul de parcaje
va fi determinat prin însumarea numărului de parcaje necesar fiecărei funcţiuni în parte. Pentru
clădirile noi, staţionarea autovehiculelor se va realiza numai în garaje colective subterane sau in
curtile cladirilor, in afara fâşiei de teren dintre aliniament şi clădiri, indiferent de adâncimea
acesteia.Necesarul de parcaje:
Funcţiuni de sănătate şi asistenţă socială
- Funcţiuni de sănătate, exclusiv policlinici:
- 1 loc de parcare la 80 mp AU
- parcare pentru biciclete** - 1 loc la 100 mp AU
- Policlinici:
- 1 loc de parcare la 35 mp AU
- parcare pentru biciclete** - 1 loc la 35 mp AU
- Asistenţă socială:
- 1 loc de parcare la 200 mp AU, dar minimum două
- parcare pentru biciclete** - 1 loc la 200 mp AU
Funcţiuni de învăţămînt şi cercetare
- Invăţământ preuniversitar:
- 1 loc de parcare la 200 mp AU, dar minimum două
- parcare pentru biciclete** - 1 loc la 100 - 20 mp AU, funcţie de specificul instituţiei
- Invţăţmânt superior:
- 1 loc de parcare la 40 mp AU -
- parcare pentru biciclete** - 1 loc la 20 mp AU
- Centre de cercetare, inovare, tehnologice, de industrii creative etc:
- 1 loc de parcare la 80 mp SU
- parcare pentru biciclete** - 1 loc la 80 mp AU
- Cămine studenţeşti:
- se va asigura 1 loc de parcare la 80 mp AU
- parcare pentru biciclete** - 1 loc la 35 mp AU
10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
Inălţimea maximă la cornişă nu va depăşi 16 m şi respectiv P+3+M(R).
11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu
contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei (HG 525/1996, Art. 32) aşa cum a fost el descris
în preambul şi peisajului urban. Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare,
volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile
general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă. (HG 525/1996, Art. 32).
Clădiri / corpuri noi
Arhitectura clădirilor va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului. Se
interzice realizarea de pastişe arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice. Volumetria va fi de natură
a determina împreună cu clădirile adiacente un ansamblu coerent şi unitar. Faţadele spre spaţiile
publice vor fi plane.
Se admite realizarea de balcoane, bow-window-uri etc, începând de la înălţimea de 4,00 m
de la cota trotuarului, cu condiţia ca acestea să nu fie dispuse la ultimul nivel de sub cornişă şi să
ocupe, cumulat, maximum o treime din lungimea frontului clădirii. Acoperişurile vor avea şarpante
cu forme simple, în două sau patru ape, cu pante egale şi constante ce se vor încadra între 35o şi
60o funcţie de contextul local.
Nu se admit lucarne, acestea nefiind specifice zonei, pentru luminarea spaţiilor din
mansarde se vor folosi ferestre de acoperiş. Cornişele vor fi de tip urban. In situaţiile în care
coronamentul clădirii nu joacă un rol semnificativ în silueta oraşului sau în imaginea locală, se
admit şi acoperiri de factură modernă. Raportul plin-gol va fi în concordanţă cu caracterul
arhitectural impus de profilul funcţional, dar şi cu specificul zonei. Pentru a determina un imagine
urbană unitară se vor utiliza de o manieră limitativă materialele de finisaj specifice zonei – tencuieli
lise, zidării din cărămidă aparentă pentru faţade, placaje din piatră pentru faţade, socluri şi alte
elemente arhitecturale, confecţii metalice din oţel vopsit. Culorile vor fi pastelate, deschise,
apropiate de cele naturale. Se interzice folosirea culorilor saturate, stridente, la toate elementeleconstrucţiei.
Clădiri existente
Intervenţiile asupra clădirilor monument istoric sau cu valoare ambientală se vor realiza în
regim specific, numai pe bază de proiecte detaliate fundamentate pe studii istorice şi investigaţii
complexe asupra construcţiilor, avizate şi autorizate conform legii. Se vor folosi materiale şi tehnici
adecvate, de regulă cele tradiţionale.
In cazul intervenţiilor vizând reparaţia, reabilitarea, restaurarea corpurilor existente: Se va
conserva expresia arhitecturală şi modenatura faţadelor acestora cu excepţia cazurilor în care se
revine la o situaţie iniţială sau anterioară considerată favorabilă. Se interzice eliminarea decoraţiilor
specifice (ancadramente, cornişe, brâuri, colonete, pilaştri, etc). Reabilitarea termică nu poate
constitui un pretext pentru eludarea acestei reglementări, în unele cazuri aceasta putând implica
tehnologii şi materiale speciale. Tâmplăriile istorice se vor conseva prin restaurare. In mod
excepţional, când acest lucru nu mai este posibil, se vor înlocui cu copii cu aspect identic cu
originalele, reproducându-se toate detaliile şi decoraţiile. Invelitorile acoperişelor vor fi din ţiglă
ceramică de culoare naturală. In situaţiile în care învelitoarea e din tablă fălţuită şi structura
şarpantei nu are capacitatea portantă pentru a susţine ţigla, se admite refacerea acesteia cu tablă
lisă fălţuită de culoare gri. Jgheaburile şi burlanele se vor reface din tablă zincată, de zinc sau de
cupru în manieră tradiţională.
In cazul intervenţiilor vizând restructurarea / extinderea corpurilor existente: Se vor aplica
reglementările anterioare Se vor evidenţia / diferenţia în structura spaţială şi expresia arhitecturală
propusă elementele existente conservate şi cele noi. Pe spaţiul public publicitatea comercială de
orice tip este interzisă. Se admite publicitatea temporară pentru evenimente importante care
privesc comunitatea (campanii electorale, festivaluri, evenimente culturale majore). Firmele
comerciale / necomerciale şi vitrinele vor respecta reglementările cuprinse în Anexa 3 la
regulament PUG Cluj-Napoca.
12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR
Zona e echipată edilitar complet. Toate clădirile se vor racorda la reţelele edilitare publice.
Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine. Firidele de
branşament şi contorizare vor fi integrate în împrejmuiri sau clădiri. Se interzice dispunerea aeriană
a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc). Fiecare imobil va dispune de un spaţiu
interior parcelei (eventual integrat în clădire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din
spaţiul public.
13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 20%
din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele având o
îmbrăcăminte de orice tip sunt cuprinse în categoria spaţiilor libere, pentru care se vor utiliza
materiale tradiţionale (în general daleje de piatră de tip permeabil). Eliminarea arborilor maturi este
interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa
persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.
14. ÎMPREJMUIRI
Imprejmuirile orientate spre spaţiul public vor avea un soclu opac cu înălţimea maximă de
80 cm şi o parte transparentă, realizată din grilaj metalic sau într-un sistem similar care pemite
vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de
2,2 m. Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii. Imprejmuirile spre parcelele vecine vor avea
maximum 2,20 m înălţime şi vor fi de tip opac. Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor
deschide spre interiorul parcelei. Tratamentul arhitectural al împrejmuirilor va fi corelat cu cel al
clădirilor aflate pe parcelă.
SECŢIUNEA 4. POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
POT maxim va fi cel reglementat prin RGU sau norme specifice pentru programul
arhitectural respectiv, fără a depăşi
(a) pentru ansambluri sau parcelele comune: POT maxim = 60%
(b) pentru parcelele de colţ:
POT maxim = 75%
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii clădirilor existente sau al adăugării
de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles
urbanistic.
16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
CUT maxim va fi cel reglementat prin norme specifice pentru programul arhitectural
respectiv, fără a depăşi:
(a) pentru ansambluri sau parcelele comune:
CUT maxim = 2.2
(b) pentru parcelele de colţ:
CUT maxim = 2,8
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii, mansardării, supraetajării clădirilor
existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe
întreaga parcelă, în înţeles urbanistic.
În cazul mansardărilor, suprafaţa nivelului (SN) mansardei va reprezenta maximum 60% din
suprafaţa nivelului curent (se va lua în calcul numai porţiunea cu h liber ≥ 1,40 m).
4. OBLIGAŢII ALE TITULARULUI CERTIFICATULUI DE URBANISM:
AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI CLUJ NAPOCA CALEA DOROBANTILOR, NR.99, BL. 9B (autoritatea competentă pentru protecţia mediului, adresa) (Denumirea şi adresa acesteia se personalizează prin grija autorităţii administraţiei publice emitente.)
În aplicarea Directivei Consiliului 85/337/CEE (Directiva EIA) privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată prin Directiva Consiliului 97/11/CE şi prin Directiva Consiliului şi Parlamentului European 2003/35/CE privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul şi modificarea, cu privire la participarea publicului şi accesul la justiţie, a Directivei 85/337/CEE şi a Directivei 96/61/CE, prin certificatul de urbanism se comunică solicitantului obligaţia de a contacta autoritatea teritorială de mediu pentru ca aceasta să analizeze şi să decidă, după caz, încadrarea/neîncadrarea proiectului investiţiei publice/private în lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului.
În aplicarea prevederilor Directivei Consiliului 85/337/CEE, procedura de emitere a acordului de mediu se desfăşoară după emiterea certificatului de urbanism, anterior depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei publice competente.
În vederea satisfacerii cerinţelor cu privire la procedura de emitere a acordului de mediu, autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte mecanismul asigurării consultării publice, centralizării opţiunilor publicului şi al formulării unui punct de vedere oficial cu privire la realizarea investiţiei în acord cu rezultatele consultării publice.
În aceste condiţii:
După primirea prezentului certificat de urbanism, titularul are obligaţia de a se prezenta la autoritatea competentă pentru protecţia mediului în vederea evaluării iniţiale a investiţiei şi stabilirii necesităţii evaluării efectelor acesteia asupra mediului. în urma evaluării iniţiale a investiţiei se va emite actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului.
În situaţia în care autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte necesitatea evaluării efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente cu privire la menţinerea cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
În situaţia în care, după emiterea certificatului de urbanism ori pe parcursul derulării procedurii de evaluare a efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul renunţă la intenţia de realizare a investiţiei, acesta are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente.
În scopul elaborării documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii — de construire/de desfiinţare — solicitantul se va adresa autorităţii competente pentru protecţia mediului:
AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI CLUJ NAPOCA CALEA DOROBANTILOR, NR.99, BL. 9B (autoritatea competentă pentru protecţia mediului, adresa) (Denumirea şi adresa acesteia se personalizează prin grija autorităţii administraţiei publice emitente.)
În aplicarea Directivei Consiliului 85/337/CEE (Directiva EIA) privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată prin Directiva Consiliului 97/11/CE şi prin Directiva Consiliului şi Parlamentului European 2003/35/CE privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul şi modificarea, cu privire la participarea publicului şi accesul la justiţie, a Directivei 85/337/CEE şi a Directivei 96/61/CE, prin certificatul de urbanism se comunică solicitantului obligaţia de a contacta autoritatea teritorială de mediu pentru ca aceasta să analizeze şi să decidă, după caz, încadrarea/neîncadrarea proiectului investiţiei publice/private în lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului.
În aplicarea prevederilor Directivei Consiliului 85/337/CEE, procedura de emitere a acordului de mediu se desfăşoară după emiterea certificatului de urbanism, anterior depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei publice competente.
În vederea satisfacerii cerinţelor cu privire la procedura de emitere a acordului de mediu, autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte mecanismul asigurării consultării publice, centralizării opţiunilor publicului şi al formulării unui punct de vedere oficial cu privire la realizarea investiţiei în acord cu rezultatele consultării publice.
În aceste condiţii:
După primirea prezentului certificat de urbanism, titularul are obligaţia de a se prezenta la autoritatea competentă pentru protecţia mediului în vederea evaluării iniţiale a investiţiei şi stabilirii necesităţii evaluării efectelor acesteia asupra mediului. în urma evaluării iniţiale a investiţiei se va emite actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului.
În situaţia în care autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte necesitatea evaluării efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente cu privire la menţinerea cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
În situaţia în care, după emiterea certificatului de urbanism ori pe parcursul derulării procedurii de evaluare a efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul renunţă la intenţia de realizare a investiţiei, acesta are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente.
6. CEREREA DE EMITERE A AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINŢARE VA FI ÎNSOȚITĂ DE URMĂTOARELE DOCUMENTE:
- certificatul de urbanism;
- dovada titlului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii, sau, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel (copie legalizată);
- documentaţia tehnică - D.T., după caz:
- D.T.A.C.
- D.T.A.D.
- D.T.O.E.
- avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism:
Avize şi acorduri privind utilităţile urbane şi infrastructura:- alimentare cu apa:
- gaze naturale:
- canalizare:
- telefonizare:
- alimentare cu energie electrică:
- salubritate:
- alimentare cu energie termică:
- transport urban:
Avize şi acorduri privind:- securitatea la incendiu:x
- protecţia civilă:x
- sănătatea populaţiei:x
Avize/acorduri specifice ale administraţiei publice centrale şi/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora:
Studii de specialitate: - actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului;
- dovada privind achitarea taxelor legale.
Documentele de plată ale următoarelor taxe (copie):
Certificatul de urbanism nu ţine loc de autorizaţie de construire/desfiinţare şi nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.
Certificatul de urbanism nu ţine loc de autorizaţie de construire/desfiinţare şi nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.
Termenul de valabilitate:
12
luni
de la data emiterii.EMIL BOC
Daniel Pop
Aurora Rosca
Gabriela Popa
Gabriela Popa
01.02.2024
01.02.2025
19.57 lei
5311823
10.01.2024