ZCP C2 – Zona Centrală situată în afara Incintei Fortificate e parte a zonei centrale a municipiului, suprapusă peste dezvoltările urbane (în general datând din secolul al XIX-lea) din jurul incintei fortificate şi peste redezvoltările realizate în spiritul urbanismului celei de a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea, după vânzarea şi demolarea (parţială) a fortificaţiilor. E o componentă a Ansamblului urban „Centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca” clasat în Lista Monumentelor Istorice cu codul CJ-II-a-A-07244.
Zona se remarcă printr-o structură funcţională complexă şi atractivă, de tip central, caracterizată de mixajul între diversitatea de activităţi de interes general, cu acces public, situate la parter şi locuirea de tip colectiv situată la nivelele superioare ale imobilelor multifuncţionale. Alături de acestea sunt prezente, ocupând imobile monofuncţionale, majoritatea instituţiilor publice şi de interes public importante ale oraşului. Țesutul urban e marcat de suprapunerea peste structura urbană preexistentă a formulelor şi caracterului urbanismului celei de a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea. Datorită conjuncturilor istorice gradul de finisare urbană în spiritul regulii dominante, impuse prin efectul succesivelor Regulamente de Construire e neuniform. Parcelarul e în general neuniform, regăsindu-se parcele cu fronturi înguste spre stradă (în general de 10-18 m) şi adâncimi variabile, ocupate de clădiri aparţinând tipologiei tradiţionale, în formă de „L”, cu ganguri de acces în curţile interioare dar şi parcele cu deschideri importante spre spaţiul public (20 – 50 m), rezultat al restructurării în spiritul formulelor „moderne” ale sfârşitului de secol XIX, ocupate de clădiri cu tipologii specifice acestei epoci. Organizarea urbanistică e de tip închis, cu imobile situate în aliniament. Structura urbană relevă un grad ridicat de diferenţiere, rezultat al evoluţiei istorice.
E o zonă construită protejată datorită valorilor urbanistice şi arhitecturale pe care le înglobează. In cadrul ei se află numeroase clădiri monument istoric clasate sau propuse spre clasare individual prin prezentul PUG în Lista Monumentelor Istorice.
A. CONDIŢIONĂRI PRIMARE
Pentru reglementarea detaliată a ZCP C2 – Zona Centrală situată în afara Incintei Fortificate se va elabora P.U.Z. pentru Zone Construite Protejate (P.U.Z.C.P.) şi RLU aferent, în conformitate cu Metodologia de elaborare şi conţinutul – cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate.
Teritoriul de studiu al P.U.Z.C.P. este ZCP C2 – Zona Centrală situată în afara Incintei Fortificate. Se admite elaborarea etapizată a P.U.Z.C.P, caz în care teritoriul minim abordat va fi determinat prin consultarea CTATU şi a Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice.
Tema de proiectare pentru elaborarea P.U.Z.C.P. ZCP C2 – Zona Centrală situată în afara Incintei Fortificate (integral sau etapizat după cum s-a arătat mai sus) va fi avizată în prealabil de CTATU şi de Comisia Zonală a Monumentelor Istorice.
Până la aprobarea P.U.Z.C.P. autorizarea lucrărilor de construire / desfiinţare se va face pe baza prezentului Regulament, cu avizul Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice.
Nu sunt acceptate derogări de la prezentul regulament. Reglementări diferite privind utilizarea terenului, regimul de construire, amplasarea clădirilor faţă de aliniament, relaţiile faţă de limitele laterale sau posterioare ale parcelei, înălţimea clădirilor, coeficientul de utilizare a terenului, procentul de ocupare a terenului se pot institui numai prin PUZCP aprobat conform legii.
Clădirile din interiorul zonei au fost clasificate în trei categorii şi marcate ca atare în planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă” şi în Anexa 5 a prezentului regulament, în conformitate cu Studiul de Fundamentare privind Delimitarea Zonelor Protejate aferent prezentului PUG:
– 1 – clădiri monument istoric, clasate ca atare în Lista Monumentelor Istorice republicată în anul 2010 – intervenţiile asupra acestora se vor realiza în regim specific;
– 1A – clădiri echivalente ca valoare monumentelor istorice, ce ar putea fi clasate ca monument istoric – intervenţiile asupra acestora se vor realiza în regim specific monumentelor istorice:
– 2 – clădiri cu valoare artistică ambientală – pentru această categorie e interzisă desfiinţarea totală sau parţială, modificarea expresiei arhitecturale, alterarea elementelor arhitecturale caracteristice;
– 3 – clădiri neutre pentru care e acceptabilă restructurarea totală sau parţială.
Intervenţiile vor urmări conservarea coerenţei ansamblului şi ridicarea gradului de finisare urbană, restaurarea, conservarea şi deparazitarea fondului construit valoros. Orice lucrare / intervenţie vizând fondul construit sau amenajat din interiorul zonei protejate va fi supusă autorizării, cu excepţia aceleia de rezugrăvire a faţadelor în aceeaşi culoare şi cu acelaşi material, fără modificarea / afectarea modenaturii acestora, pentru care se va obţine în prealabil avizul Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice. Aceasta poate cere schimbarea culorii, a materialului, sau reabilitarea / refacerea modenaturii faţadei. Intervenţiile se vor realiza pe baza unui studiu care priveşte o parcelă întreagă în înţeles urban. Se pot interzice anumite intervenţii care nu vizează întreg imobilul / corpul de clădire: extinderi, mansardări, modificări diverse, reabilitări – înlocuiri de ferestre, deschideri de goluri, tencuiri şi zugrăviri parţiale etc.
Mansardarea clădirilor monument istoric sau cu valoare ambientală nu este acceptabilă în toate cazurile, fiind condiţionată de structura şi valoarea şarpantei, de vizibilitatea din spaţiul public, de accesibilitatea nivelului podului etc.
Autorizarea lucrărilor de extindere/mansardare a corpurilor de clădire este admisibilă doar în situaţia în care starea structurii de rezistenţă şi a finisajelor, a nivelului de întreţinere a acestora sunt conforme legislaţiei în vigoare – Codul Civil, Ordonanţa nr. 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, Legea 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor.
În caz contrar, autorizarea lucrărilor mai sus menţionate este condiţionată de reabilitarea, în prealabil sau concomitent cu acestea, a imobilului. Reabilitarea va include cel puţin lucrările necesare privind structura de rezistenţă, faţadele (atice şi cornişe, modenatură, tencuieli, zugrăveli, tâmplărie, sistem de evacuare a apelor pluviale), spaţiile comune (ganguri, case de scară, cursive, curţi etc). Reciclarea integrală a fondului construit poate viza numai parcelele / corpurile marcate ca atare în planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă”.
Nu se admit intervenţii care permanentizează corpurile parazitare (reparaţii capitale, extinderi etc).
Intervenţiile asupra domeniului public vor ţine cont de caracterul istoric al acestuia şi vor fi supuse spre avizare Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice şi autorizării.
Amplasamentele si categoriile de mijloace de publicitate permise vor fi cele stabilite prin Regulamentul local de publicitate aprobat de Consiliul Local.
B. SERVITUȚI PENTRU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ AFLATE ÎN ZONĂ, ALTE RESTRICȚII
Se vor aplica în mod obligatoriu servituţile generate de obiectivele de utilitate publică precum şi celelalte restricţii, aşa cum sunt ele evidenţiate în PUG – planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă” şi în RLU – Cap. 2 – Terenuri şi Zone cu Regim Special şi Cap. 3 – Condiţii Generale Privitoare la Construcţii.
Servituţi de utilitate publică:
Pentru trama stradală până la nivel de colectoare se vor aplica servituţile aşa cum sunt ele marcate în PUG (a se vedea planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă”).
În cazul elaborării PUZ, în cadrul acestuia se vor stabili locaţii concrete şi servituţile de utilitate publică aferente pentru trama stradală de interes local, infrastructura edilitară, spaţiile verzi etc, conform programului urbanistic stabilit prin Avizul de Oportunitate (Avizul Arhitectului Şef).
Emiterea Autorizației de construire pentru alte lucrări decât cele de utilitate publică, pe terenurile afectate de o servitute de utilitate publică, este interzisă.
Prin excepție, pentru imobilele existente grevate de o servitute publică, până la aplicarea acesteia, pot fi autorizate lucrări care nu conduc la amplificarea volumului construcțiilor cum ar fi: lucrări de întreținere curentă, modificări interioare sau schimbări de destinație, lucrări cu caracter provizoriu: panouri de afisaj, firme și reclame,lucrări de consolidare.
Suprafețele de teren grevate de servituți de utilitate publică vor fi dezmembrate din parcelele inițiale și înscrise în C.F. cu destinația de teren rezervat pentru servitute de utilitate publică.
C. REGLEMENTĂRI PENTRU SPAȚIUL PUBLIC
Amenajarea şi utilizarea spaţiului public se va face cu respectarea reglementărilor cuprinse în Anexa 4 şi a reglementărilor de mai jos.
Procesul de reabilitare şi modernizare a spaţiului public se va desfăşura numai pe bază de proiecte complexe de specialitate ce vor viza ameliorarea imaginii urbane în concordanţă cu caracterul acestuia, dezvoltarea cu prioritate a deplasărilor pietonale şi a spaţiilor destinate acestora, a modalităţilor de deplasare velo, reglementarea circulaţiei autovehiculelor şi a parcării, organizarea mobilierului urban şi a vegetaţiei. Acestea vor obține Avizul Arhitectului șef şi al Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice.
Pieţele / piaţetele vor fi organizate ca spaţii pietonale, traficul motorizat putând ocupa maximum două laturi.
Spaţiile verzi, de tipul scuarurilor sau grădinilor vor avea acces public nelimitat.
Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice din întregul ansamblu protejat.
Cablurile electrice şi de comunicaţii se vor introduce în subteran, ca şi toate celelalte reţele edilitare.
Structura funcţională mixtă include locuire colectivă, funcţiuni administrative, de administrarea afacerilor, financiar-bancare, terţiare, de cult, culturale, de învăţământ, de sănătate, de loisir public, de turism etc – în conformitate cu lista utilizărilor / activităţilor corespunzătoare fiecărei categorii de funcţiuni, din Anexa 1 la prezentul Regulament. Locuirea va ocupa între 30 şi 70% din suprafaţa construită desfăşurată totală (raportul optim între locuire şi celelalte activităţi ar fi de 1:1). Parterele spre principalele spaţii publice vor avea funcţiuni de interes pentru public
1. UTILIZĂRI ADMISE
Imobile cu funcţiune mixtă cuprinzând:
• activităţi de interes şi cu acces public (administrative, administrarea afacerilor, servicii financiarbancare, comerţ alimentar şi nealimentar, alimentaţie publică, servicii de tip terţiar, servicii aferente locuirii, culturale, de învățământ, de sănătate
• locuinţe colective / semicolective la nivelele superioare şi eventual la parter, cu excepţia frontului spre spaţiul public. Locuinţele vor ocupa minimum 30% din suprafaţa utilă totală.
Imobile monofuncţionale
(a) instituţii publice şi de interes public (administrative – publice, culturale, de învăţământ etc)
(b) administrative (sedii de firmă, administrarea afacerilor, servicii financiar-bancare etc)
(c)turistice (hoteluri, vile turistice etc).
(d) activități, servicii de tip terțiar.
2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
Conversia funcţională în cazul locuinţelor situate la parterul clădirilor existente cu condiţia asigurării accesului direct din spaţiul public. Diferenţa de nivel între stradă şi intrare va fi de maximum o treaptă. Eventuale diferenţe de nivel până la cota parterului pot fi preluate doar în interior. Admisibilitatea deschiderii unui acces pe o faţadă nu e garantată, fiind determinată de configuraţia şi arhitectura clădirii.
Elemente aferente infrastructurii tehnico-edilitare, cu condiţia amplasării acestora în subteran sau în afara spaţiului public.
Instalaţii exterioare (de climatizare, de încălzire, pompe de căldură etc) cu condiţia ca în funcţionare acestea să producă un nivel de zgomot care să fie inaudibil la nivelul ferestrelor vecinilor.
Garaje publice sub şi supraterane în clădiri dedicate cu următoarele condiţii:
(a) să nu ocupe frontul spre spaţiul public (să fie amplasate în interiorul parcelei, în spatele unui tract dedicat altor funcţiuni)
(b) accesul autovehiculelor să se realizeze din străzi cu trafic redus şi să fie organizat astfel încât să nu perturbe traficul aoto şi pietonal
Garaje private pe parcelele curente cu următoarele condiţii:
(a) să fie înglobate în corpurile de clădire
(b) să nu aibă acces direct din spaţiul public
3. UTILIZĂRI INTERZISE
Clădiri monofuncţionale destinate comerţului en gros şi en detail.
Reparaţia capitală, restructurarea, amplificarea (mansardarea, etajarea, extinderea în plan) în orice scop a clădirilor provizorii sau parazitare, identificate ca atare prin P.U.Z.C.P sau studiul istoric.
Comerţ şi alimentaţie publică practicate prin vitrine / ferestre.
Garaje în clădiri provizorii sau permanente independente amplasate în interiorul parcelelor.
Orice tip de construcţii provizorii, cu excepţia ediculelor parte a amenajării peisagere a curţilor.
Instalaţii / utilaje exterioare, montate pe faţadele imobilelor.
Elemente supraterane independente ale infrastructurii tehnico-edilitare dispuse pe spaţiul public.
Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2.
Lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente.
4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI
Operaţiunile de modificare a parcelarului istoric se realizează cu avizul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice.
5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
Clădirile se vor amplasa in aliniament, în front continuu (închis). Aliniamentul existent se va conserva, cu excepţia situaţiilor în care la limita între două parcele există un decalaj, caz în care se va proceda la o corecţie prin retragerea clădirii mai avansate până la nivelul colţurilor parcelelor adiacente, realizându-se astfel o realiniere locală.
Prin excepţie, în situaţiile în care frontul deschis constituie o specificitate locală, se va conserva acest mod de construire. Asemenea situaţii vor fi reglementate prin P.U.Z.C.P. Până la realizarea acestuia, aceste cazuri se vor reglementa prin P.U.D ce vor avea la bază un studiu istoric dezvoltat pe o suprafaţă relevantă.
6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
Conformarea clădirilor pe parcelă va fi determinată de contextul generat de cadrul construit adiacent. Principiul constă în acoperirea calcanelor existente şi respectiv contrapunerea de curţi în dreptul celor de pe parcelele vecine. Regula se aplică atât pe limitele laterale cât şi pe cele posterioare de proprietate. Nu vor fi luate în considerare corpurile de clădire parazitare, identificate ca atare prin studiul istoric aferent P.U.D.
Clădirile se vor dezvolta între limitele laterale ale parcelelor, pe o adâncime de maximum 15 m de la aliniament. Se admite şi dezvoltarea în adâncime de-a lungul uneia din laturi, după tipologia tradiţională în formă de «L», cu condiţia ca pe parcela învecinată să existe de asemenea un calcan. In situaţiile în care lăţimea frontului la stradă şi contextul o permit, se admite dezvoltarea în adâncime de-a lungul ambelor laturi, aplicându-se tipologii precum «U», «C», «T», «O» etc.
Calcanele vor constitui limite de compartiment de incendiu şi vor fi conformate conform normelor specifice.
Dacă adiacent limitelor laterale sau posterioară ale parcelei imobilul (imobilele) vecin dispune de o curte interioară, pe parcela ce face obiectul reconstrucţiei / restructurării se va conforma de asemenea o curte dispusă strict în fata celei (celor) vecine, cu lungimea cel puţin egală cu aceasta şi cu o retragere faţă de limita de proprietate de cel puţin jumătate din înălţimea la cornişă dar nu mai puţin de 4,50 m. In plus, în dreptul calcanelor sau a curţilor de lumină învecinate se pot amplasa curţi de lumină cu lungimea de minimum 3,5 m şi adâncimea de minimum 2 m, dacă spre acestea nu se deschid spaţii de locuit sau care adăpostesc activităţi ce necesită lumină naturală.
7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
În cazul curţilor interioare neadiacente limitelor laterale de proprietate, închise pe trei sau patru laturi, între faţadele interioare paralele se va asigura o distanţă minimă egală cu jumătate din înălţimea acestora, dar nu mai puţin de 6 m (sunt admise configuraţii în retrageri transversale succesive, cu condiţia îndeplinirii la orice nivel a relaţiei menţionate).
În cazul coexistenţei pe aceeaşi parcelă a două corpuri de clădire, între faţadele paralele ale acestora se va asigura aceeaşi relaţie.
8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute.
Pentru clădirile existente / parţial restructurate se vor conserva accesele actuale.
Pentru clădirile noi se vor prevedea accese pietonale şi carosabile de acces la garaje, conform normelor.
Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autorizaţiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.
Pentru amenajările curţilor cu rol pietonal şi carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea învelitorilor permeabile.
9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform Anexei 2 la prezentul regulament, cu aplicarea unei diminuări cu 50% pentru toate tipurile de activităţi admise, cu excepţia locuirii. Atunci când se prevăd funcţiuni diferite în interiorul aceleiaşi parcele, necesarul de parcaje va fi determinat prin însumarea numărului de parcaje necesar fiecărei funcţiuni în parte.
Parcarea autovehiculelor se va face de regulă în garaje amenajate în cadrul corpurilor de clădire existente sau propuse în cadrul unui proces de restructurare.
Parcajele amenajate la sol vor respecta normele sanitare în vigoare, respectiv vor păstra o distanţă minimă de 5 m faţă de ferestrele camerelor de locuit.
Atunci când se prevăd funcţiuni diferite în interiorul aceleiaşi parcele, necesarul de parcaje va fi determinat prin însumarea numărului de parcaje necesar fiecărei funcţiuni în parte.
Alternativ, se poate asigura staţionarea autovehiculelor în clădiri dedicate, situate la o distanţă de maximum 250 m de imobil, dacă pentru locurile necesare există un drept de folosinţă pe durata existenței construcției.
10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
Clădirile se vor alinia la o cornişă situată la înălţimea de 16,5 m de la nivelul trotuarului. O variaţie de 0,50 m este admisibilă. In plus se vor aplica cumulativ următoarele criterii:
(a) regimul de înălţime va fi (1-3S)+P+3+M; (1-3S)+P+3+1R.
(b)corpurile de clădire situate în interiorul parcelei se vor încadra în înălţimea maximă la cornişă/totală admisă pe strada respectivă, chiar dacă corpul din aliniament are un regim de înălţime diferit.
11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului urban.
Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.
Clădiri noi
Arhitectura acestora va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului (imobile cu funcţiune mixă, imlicând locuirea la nivelele superioare). Se interzice realizarea de pastişe arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice.
Volumetria se va conforma tipologiilor specifice oraşului istoric.
Acoperişurile vor avea şarpante cu forme simple, în două sau patru ape, cu pante egale şi constante ce se vor încadra între 35o şi 60o funcţie de contextul local. Cornişele vor fi de tip urban.
Raportul plin-gol al faţadelor va fi apropiat de cel predominant în zonă. Elementele în relief ale faţadelor (bow window-uri, balcoane etc) se vor integra formal în tipologiile existente.
Materialele de finisaj vor fi cele specifice zonei – ţiglă ceramică, în mod excepţional tablă lisă fălţuită de culoare gri pentru acoperişe, tencuieli lise pentru faţade, placaje din piatră de calcar sau tencuieli pentru socluri şi alte elemente arhitecturale. Pentru tâmplării (uşi şi ferestre) se va folosi exclusiv lemnul, cu excepţia celor aparţinând spaţiilor comerciale de la parter, pentru care sunt acceptabile formule moderne, high tech – sticlă, oţel etc.
Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale, specifice. Se interzice folosirea culorilor saturate, stridente, la toate elementele construcţiei.
Clădiri existente
Intervenţiile asupra acestora se vor realiza în regim de restaurare, numai pe bază de proiecte detaliate fundamentate pe studii istorice şi investigaţii complexe asupra construcţiilor, avizate şi autorizate conform legii.
Se vor folosi materiale şi tehnici adecvate, de regulă cele tradiţionale.
În cazul intervenţiilor vizând reparaţia, reabilitarea, restaurarea corpurilor existente:
Se va conserva expresia arhitecturală şi modenatura faţadelor acestora cu excepţia cazurilor în care se revine la o situaţie iniţială sau anterioară considerată favorabilă.
Se interzice eliminarea decoraţiilor specifice (ancadramente, cornişe, brâuri, colonete, pilaştri, etc). Reabilitarea termică nu poate constitui un pretext pentru eludarea acestei reglementări, în unele cazuri aceasta putând implica tehnologii şi materiale speciale.
Tâmplăriile istorice se vor conseva prin restaurare. In mod excepţional, când acest lucru nu mai este posibil, se vor înlocui cu copii cu aspect identic cu originalele, reproducându-se toate detaliile şi decoraţiile. Prin excepţie, la spaţiile comerciale de la parter sunt acceptabile formule moderne, high tech – sticlă, oţel etc.
Învelitorile acoperişelor vor fi din ţiglă ceramică de culoare naturală. In situaţiile în care învelitoarea e din tablă fălţuită şi structura şarpantei nu are capacitatea portantă pentru a susţine ţigla, se admite refacerea acesteia cu tablă lisă fălţuită de zinc, de cupru sau de culoare gri.
Jgheaburile şi burlanele se vor reface din tablă zincată, de zinc sau de cupru în manieră tradiţională.
În cazul intervenţiilor vizând restructurarea / extinderea corpurilor existente:
Se vor aplica reglementările anterioare
Se vor evidenţia / diferenţia în structura spaţială şi expresia arhitecturală propusă elementele existente conservate şi cele noi.
12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR
Toate clădirile se vor racorda la reţelele edilitare publice, zona beneficiind de echipare completă.
Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine.
Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în clădiri.
Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc).
Fiecare parcelă va dispune de un spaţiu interior parcelei (eventual integrat în clădire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public.
13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 15% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele având o îmbrăcăminte de orice tip sunt cuprinse în categoria spaţiilor libere, pentru care se vor utiliza materiale tradiţionale (în general daleje de piatră de tip permeabil).
Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.
14. ÎMPREJMUIRI
Împrejmuirile de pe limitele laterale şi posterioare ale parceleor vor fi de tip opac, cu înălţimea maximă de 2,20 m, de regulă din zidărie de cărămidă aparentă sau tencuită.
15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)
Pentru parcelele comune:
P.O.T. maxim = 60%
Pentru parcelele de colţ, pentru cele cu deschideri spre spaţiul public pe două laturi opuse (ce taversează cvartalul) şi adâncimea mai mică de 40 m sau pentru cele situate în poziţii particulare (dominante):
P.O.T. maxim = 75%
Pentru parcele ce includ clădiri pentru garaje/parcaje colective cu o capacitate cel puţin dublă faţă de necesarul stabilit la punctul 9:
P.O.T. maxim = 85%
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic.
16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)
Pentru parcelele comune:
C.U.T. maxim = 2.4
Pentru parcelele de colţ, pentru cele cu deschideri spre spaţiul public pe două laturi opuse (ce taversează cvartalul) şi adâncimea mai mică de 40 m sau pentru cele situate în poziţii particulare (dominante):
C.U.T. maxim = 3,0.
Pentru parcele ce includ clădiri pentru garaje/parcaje colective cu o capacitate cel puţin dublă faţă de necesarul stabilit la punctul 9:
C.U.T. maxim = 3,8
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii, mansardării, supraetajării clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic. În cazul mansardărilor, suprafaţa nivelului (SN) mansardei va reprezenta maximum 60% din suprafaţa nivelului curent (se va lua în calcul numai porţiunea cu h liber ≥ 1,40 m).
Prin excepţie, mansardarea clădirilor existente la data intrării în vigoare a prezentului Regulament se poate realiza chiar dacă prin acest fapt se depăşeşte C.U.T. maxim reglementat, cu următoarele condiţii:
(g) mansardarea să fie admisibilă în sensul prezentului regulament;
(h) în cazul imobilelor ce includ locuirea, spaţiile din mansardă vor fi, la rândul lor, exclusiv spaţii de locuit;
(i) mansardarea să se realizeze în geometria / volumetria acoperişului existent.