Certificat de urbanism 1959/2025

S teren =1403 mp, S construita la sol corp C1=221mp
PUZ_HCL_648_2022
B. REGLEMENTĂRI PENTRU SPAȚIUL PUBLIC
.
Amenajarea şi utilizarea spaţiului public se va face cu respectarea reglementărilor cuprinse în Anexa 4
şi a reglementărilor de mai jos.
Procesul de reabilitare şi modernizare a spaţiului public se va desfăşura numai pe bază de
proiecte complexe de specialitate ce vor viza ameliorarea imaginii urbane în concordanţă cu caracterul
istoric al acestuia, dezvoltarea cu prioritate a deplasărilor pietonale şi a spaţiilor destinate acestora, a
modalităţilor de deplasare velo, reglementarea circulaţiei autovehiculelor şi a parc ării, organizarea
mobilierului urban şi a vegetaţiei. Acestea vor obține Avizul Arhitectului șef şi al Comisiei Regionale a
Monumentelor Istorice.
Profilele transversale vor cuprinde în mod obligatoriu plantaţii de arbori în aliniament, locuri de
staţiona re în lung, trotuare de minimum 1,50 m lăţime, trasee pentru biciclişti comune cu cele pentru
vehicule, cu excepţia străzilor colectoare pe care se vor amenaja piste separate.
Se recomandă limitarea vitezei de deplasare a autovehiculelor la 30 km/h, cu ex cepţia străzilor
colectoare.
Pentru lucrările de reabilitare sau amenajare a spaţiilor verzi / libere publice se vor elabora
proiecte de specialitate, în cadrul cărora se vor organiza, de regulă, între altele, locuri de joacă pentru
copii, spaţii pentru sport şi odihnă.
Cablurile electrice şi de comunicaţii se vor introduce în subteran, ca şi toate celelalte reţele
edilitare.
Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice
din întregul ansamblu.
SECŢIUNEA 3. CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR
.
Amplasarea, orientarea şi configurarea clădirilor de locuit s e va înscrie în tipologia specifică zonei.
Extinderea, mansardarea sau supraetajarea clădirilor existente este posibilă doar cu respectarea
condiţiilor de amplasare şi configurare reglementate în cadrul prezentei secţiuni. Clădirile sau părţile de
c lădiri existente ce nu se încadrează în prevederile prezentului regulament nu vor putea fi amplificate,
RLU aferent P.U.Z ci doar menţinute în parametrii actuali.ci doar menţinute în parametrii actuali.
4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI
Parcelarul este protejat. Se interzic operaţiunil e de modificare a parcelarului (unificare sau divizare a
parcelelor), cu excepţia cazurilor în care se revine la o situaţie iniţială sau anterioară considerată
favorabilă ţesutului urban.
În toate cazurile se va lua în considerare parcela în înţeles urban, indiferent de forma în care
proprietatea asupra acesteia e divizată între deţinători.
Se consideră construibile parcelele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
 să aibă front la stradă;
 adâncimea să fie mai mare decât frontul la stradă;
Prin excepţie, în cazul parcelelor în înţeles urban existente ce nu îndeplinesc condiţiile
enumerate mai sus, se va elabora un P.U.D., prin care se va evidenţia modalitatea de conformare la
prevederile prezentului regulament privind utilizarea funcţională , amplasarea, echiparea şi configurarea
clădirilor, staţionarea autovehiculelor, posibilităţile maxime de ocupare şi utilizare a terenurilor
5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
Î
n situaţiile în care există alinieri unitare (aceeaşi retragere faţă de aliniament pe cel puţin patru parcele
alăturate şi învecinate pe acelaşi front cu parcela în cauză), clădirile se vor retrage cu aceeaşi distanţă
faţă de aliniament ca şi clădirile alăturate;
În situaţiile cu alinieri variabile, clădirile se vor retrag
e cu cel putin 3 m de la aliniament, cu
respectarea obiceiului locului.
Pentru parcelele de colţ, retragerea se va realiza faţă de ambele aliniamente;
Garajele se vor retrage cu minimum 6 m de la aliniament, pentru a permite parcarea în faţă a unu i
autoturism.
6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
Pentru parcelele cu front la stradă de lungime cuprinsă între 12 şi 15 m:
(b) în cazul existenţei unui calcan vecin, clădirile se vor alipi de acesta. Noul calcan n u va depăşi
lungimea celui existent. Nu vor fi luate în considerare calcanele construcţiilor anexe şi/sau
provizorii de pe parcelele vecine. Se admite construirea unui calcan numai în scopul acoperirii
unui calcan existent. Clădirile se vor retrage în mod obligatoriu de la latura opusă celei ce
include un calcan existent cu o distanţă minimă de 3 m. În cazul existenţei calcanelor pe ambele
laturi ale parcelei, se va închide frontul.
(c) în cazul în care pe limitele laterale de proprietate nu există calcane, clădirile se vor retrage de la
acestea în mod obligatoriu cu o distanţă minimă de 3 m. Alternativ, în situaţia în care se poate
identifica în zonă o „regulă locală” de amplasare a clădirilor pe parcelă, implicând o retragere
mai mică de la limita laterală de proprietate, aceasta se poate aplica numai pe una din laturi, în
acest caz înălţimea clădirii, pe această parte, măsurată la cornişa superioară sau la atic în
punctul cel mai înalt nu va depăşi 4,50 m.
Pentru parcelele cu front la stradă de lungime mai mare de 15 m:
(a) în cazul existenţei unui calcan vecin, clădirile se pot alipi de acesta. Noul calcan nu va depăşi
lungimea celui existent. Nu vor fi luate în considerare calcanele construcţiilor anexe şi/sau
provizorii de pe parcelele vecine. Se admite cons truirea unui calcan numai în scopul acoperirii
unui calcan existent. Clădirile se vor retrage în mod obligatoriu de la latura opusă celei ce
include un calcan existent cu o distanţă minimă de 3 m
(b) clădirile se vor retrage în mod obligatoriu de la limitele l aterale în situaţiile în care pe acestea
nu există calcane, cu o distanţă minimă de 3 m. Alternativ, în situaţia în care se poate identifica
în zonă o „regulă locală” de amplasare a clădirilor pe parcelă, implicând o retragere mai mică
de la limita lateral ă de proprietate (dar nu mai puţin de 2 m), aceasta se poate aplica numai pe
una din laturi, cu condiţia ca imobilul învecinat să nu aibă încăperile principale orientate spre
limita în cauză. In acest caz înălţimea clădirii, pe această parte, măsurată la c ornişa superioară
sau la atic în punctul cel mai înalt nu va depăşi 4,50 m.
Pentru toate situaţiile
(a) clădirile se vor retrage de la limita posterioară a parcelei cu o distanţă minimă egală cu
înălţimea clădirii, dar nu mai puţin decât 6 m.
(b) garajele, inclus iv cele incluse în corpul principal de clădire, se vor putea alipi limitelor laterale
ale parcelei, cu condiţia ca înălţimea calcanului rezultat să nu depăşească 2,8 m.
(c) garajele se vor retrage cu cel puţin 6 m faţă de limitele posterioare ale parcelei.
(d) toate construcţiile de pe parcela în înţeles urban se vor amplasa în fâşia adiacentă aliniamentului
cu adâncimea de 25 m, cu excepţia ediculelor cu caracter provizoriu ce contribuie la organizarea
grădinii (filigorii / pavilioane, depozite pentru unelte de grădină etc), a căror suprafaţă însumată
va fi de maximum 15 mp.
7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
De regulă, pe o parcelă se va afla / construi o singură clădire.
În cazuri cu totul speciale, atipice, pe baza unui P.U.D. avizat de Comisia Regională a
Monumentelor Istorice, se poate admite construirea mai multor clădiri pe aceeaşi parcelă.
În acest caz, distanţa minimă dintre două clădiri aflate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu jumătate
din înălţimea clădirii mai înalte, măsurată la cornişă sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin
decât 3 m.
În cazul în care încăperi principale (camere de zi, dormitoare) sunt orientate spre spaţiul dintre
cele două clădiri, distanţa minimă va fi de 6 m.
8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există acces direct la drumurile publice.
Prin excepţie, pentru situaţii existente la data intrării în vigoare a PUG, se admite construirea parcelelor
cu acces prin servitute la drumurile publ ice. Pe o parcelă se pot prevedea un singur acces pietonal şi un
singur acces carosabil. Accesul carosabil va avea lăţimea de maximum 3 m.
Orice acces la drumurile publice se va realiza conform avizului eliberat de administratorul
acestora.
Pentru căile pietonale şi carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea învelitorilor
permeabile tradiţionale pentru zonă.
9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
Staţionarea autovehiculelor se va organiza în interiorul parcelei.
Necesarul de parcaje:
Locuinţe individuale (unifamiliale) sau semicolective (familiale), inclusiv în cazul în care
ocupanţii desfăşoară activităţi liberale sau manufacturiere:
(a) minimum un loc de parcare pentru clădiri cu AU mai mică de 100 mp
(b) minimum două locuri de parcare pentru clădiri cu AU mai mare de 100 mp
Servicii cu acces public (servicii de proximitate):
(a) minimum două locuri de parcare
Prin excepţie, în situaţiile în care, din motive demonstrabile, în interiorul parcelei nu pot fi realizate în condiţii rezonabile parcaje sau numărul de parcaje necesar, pentru lucrări de restructurare
parţială (schimbări de destinaţie, demolări parţiale, extinderi, mansardări, adiţionare de noi corpuri de
clădire etc), se poate accepta parcarea pe domeniul public, pe bază de abonament. In a ceste cazuri se va
elabora un PUD.
Instituţii de educaţie / învăţământ creşe, grădiniţe, şcoli publice şi private parcaje pentru
personal:
(a)minimum un loc de parcare la 5 persoane, dar nu mai puţin de două
10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
Regimul de înălţime maxim admis este de trei niveluri supraterane (parter + etaj + mansardă / nivel
retras) sau (demisol + parter + mansardă / nivel retras). Retragerea ultimului nivel admis va fi mai mare
sau egală cu 1,80 m faţă de planul faţadei spre st radă / spaţiul public.
Totalizat, regimul de înălţime nu poate depăşi una dintre următoarele configuraţii: (S)+P+1+M,
(S) +P+1+R, D+P+M, D+P+R (semnificaţiile prescurtărilor: S subsol, D demisol, P parter, M
mansardă, R nivel retras).
Înălţimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la cornişa superioară sau la aticul ultimului
nivel neretras, în punctul cel mai înalt, nu va depăşi 8 m.
Înălţimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la coama acoperişului sau la aticul nivelului
retras, în punctul cel mai înalt, nu va depăşi 12 m
11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine
funcţiunii acestora, caracterului zonei aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului urban.
Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră
în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi
arhitecturii, este interzisă.
Clădiri noi
Arhitectura clădirilor va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului (locuire).
Se interzice realizarea de pastişe arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice.
Volumetria va fi echilibrată, specifică programului de locuit.
Acoperişurile cu şarpantă vor avea forme simple, în două sau patru ape, cu pante egale şi
constante ce nu vor depăşi 60 o , sau cu terasă. Cornişele vor fi de tip
Raportul plin gol va fi în concordanţă cu caracterul arhitectural impus de profilul f uncţional, dar
şi cu specificul zonei.
Pentru a determina un imagine urbană unitară se vor utiliza de o manieră limitativă materialele
de finisaj specifice zonei ţiglă ceramică sau tablă lisă fălţuită pentru acoperişe înclinate, tencuieli
pentru faţade, placaje din piatră sau tencuieli pentru socluri şi alte elemente arhitecturale, confecţii
metalice din oţel vopsit. Pentru tâmplării (uşi şi ferestre) se recomandă lemnul.
Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale. Se interzice folo sirea culorilor
saturate, stridente, la toate elementele construcţiei.
Clădiri existente
Intervenţiile asupra clădirilor monument istoric sau cu valoare ambientală se vor realiza în
regim specific, numai pe bază de proiecte detaliate fundamentate pe studi i istorice şi investigaţii
complexe asupra construcţiilor, avizate şi autorizate conform legii.
Se vor folosi materiale şi tehnici adecvate, de regulă cele tradiţionale.
În cazul intervenţiilor vizând reparaţia, reabilitarea, restaurarea clădirilor existe nte:
Se va conserva expresia arhitecturală şi modenatura faţadelor acestora cu excepţia cazurilor în
care se revine la o situaţie iniţială sau anterioară considerată favorabilă.
Se interzice eliminarea decoraţiilor specifice (ancadramente, cornişe, brâur i, colonete, pilaştri,
etc). Reabilitarea termică nu poate constitui un pretext pentru eludarea acestei reglementări, în unele
cazuri aceasta putând implica tehnologii şi materiale speciale.
Tâmplăriile istorice se vor conseva prin restaurare. În mod exce pţional, când acest lucru nu mai
este posibil, se vor înlocui cu copii cu aspect identic cu originalele, reproducându se toate detaliile şi
decoraţiile. Prin excepţie, la spaţiile comerciale de la parter sunt acceptabile formule moderne, high
tech sticlă , oţel
Învelitorile acoperişelor vor fi din ţiglă ceramică de culoare naturală. În situaţiile în care
învelitoarea e din tablă fălţuită şi structura şarpantei nu are capacitatea portantă pentru a susţine ţigla,
se admite refacerea acesteia cu tablă l isă fălţuită de culoare gri.
Jgheaburile şi burlanele se vor reface din tablă zincată, de zinc sau de cupru în manieră
tradiţională.
În cazul intervenţiilor vizând restructurarea / extinderea corpurilor existente:
Se vor aplica reglementările anterioare
Se vor evidenţia / diferenţia în structura spaţială şi expresia arhitecturală propusă elementele
existente conservate şi cele noi.
12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR
Toate utilităţile se vor asigura prin racordare la reţelele edilitare publice, zona beneficiind de echipare
completă.
Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine.
Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în împerjmuire.
Se interzice dispunerea aeriană a cablur ilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc).
Fiecare parcelă va dispune de o platformă sau de un spaţiu interior parcelei (eventual integrat în
împrejmuire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public.
13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 40% din suprafaţa
totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele având o îmbrăcăminte de
orice tip sunt cuprinse în c ategoria spaţiilor libere.
Pe fâşia de teren cuprinsă între stradă / spaţiu public şi clădirile retrase de la alinimanent
(grădina de faţadă), minim 60% din suprafeţe vor fi organizate ca spaţii
Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu exce pţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un
pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.
14. ÎMPREJMUIRI
Spre spaţiul public aliniamentul va fi obligatoriu închis pe toată lungimea sa prin î
mprejmuire.
Se interzice demolarea împrejmuirilor istorice cu valoare arhitecturală sau ambientală. Acestea
se vor conserva şi restaura.
Împrejmuirile orientate spre spaţiul public vor avea un soclu opac cu înălţimea maximă de 80
cm şi o parte transparentă, realizată din grilaj metalic sau într un sistem similar care pemite vizibilitatea
în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de 2,2 m.
Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii.
Împrejmuiril e spre parcelele vecine vor avea maximum 2,20 m înălţime şi vor fi de tip
transparent sau opac.
Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide spre interiorul parcelei.
Tratamentul arhitectural al împrejmuirilor va fi corelat cu cel al clăd irilor aflate pe parcelă.
SECŢIUNEA 4. POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)
Locuinţe, alte utilizări admise:
P.O.T. maxim = 35%
Instituţii de educaţie / învăţământ
creşe, grădiniţe, şcoli publice şi private:
P.O.T. maxim = 25%.
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii clădirilor existente sau al adăugării de noi
corpuri de clădire, calculul făcându se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles u rbanistic.
16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)
Locuinţe, alte utilizări admise:
C.U.T. maxim = 0,9
Instituţii de educaţie / învăţământ
creşe, grădiniţe, şcoli publice şi private:
C.U.T. maxim = 0,5
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii, mansardării, supraetajării clădirilor
existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându se în mod obligatoriu pe întreaga
parcelă, în înţeles urbanistic. În cazul mansardărilor, suprafaţa nivelului (SN ) mansardei va reprezenta
maximum 60% din suprafaţa nivelului curent (se va lua în calcul numai porţiunea cu h liber ≥ 1,40 m)