Vizitele în teren și validarea locațiilor de intervenție:

Procesul de implicare a comunității în cadrul proiectului URBREATH a început prin analiza și validarea locațiilor în care urmau să fie implementate soluțiile bazate pe natură. În luna ianuarie 2025 au fost organizate vizite în teren în cartierele Iris și Someșeni, în zonele Sahia, Nădășel, Timișului și Bărc III.

La vizite au participat reprezentanți ai Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, URBASOFIA, Direcției Spații Verzi, Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, organizațiilor neguvernamentale, specialiști implicați în dezvoltarea Masterplanului Someș și membri ai comunității locale.

În cadrul vizitelor nu au fost analizate doar caracteristicile tehnice ale terenurilor, ci și modul în care acestea erau deja utilizate de locuitori. Participanții au observat traseele informale create prin folosirea repetată a spațiilor, vegetația existentă, pomii plantați sau îngrijiți de localnici, punctele de întâlnire și legăturile pietonale către Someș.

Discuțiile cu cetățenii și observațiile directe au ajutat echipa să înțeleagă mai bine nevoile comunității privind accesul, recreerea, siguranța, păstrarea vegetației și utilizarea zilnică a spațiilor.

În paralel au fost analizate și constrângerile tehnice, precum liniile electrice de înaltă tensiune, parcările, situația juridică a terenurilor, accesul utilajelor și responsabilitățile viitoare de întreținere.

Ca urmare a procesului de validare, intervenția inițială, gândită ca o amenajare de dimensiuni mai mari de-a lungul coridorului Someșului, a fost reorganizată sub forma unei rețele de patru spații comunitare distincte. Zona Bărc III a fost introdusă în proiect în urma acestor discuții și verificări locale.

Când: procesul principal a început în perioada 31 martie – 2 aprilie 2025 și a continuat timp de aproximativ trei săptămâni, cu sesiuni de lucru și follow-up la finalul lunii aprilie.
Unde: USAMV și cele patru amplasamente din Iris și Someșeni
Cine: studenți USAMV, coordonatori universitari, Primăria Cluj-Napoca, URBASOFIA, specialiști, ONG-uri și reprezentanți ai comunității.

Procesul de co-design URBREATH a început în perioada 31 martie – 2 aprilie 2025 și a continuat pe parcursul a aproximativ trei săptămâni. Activitățile au implicat studenți și cadre didactice de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, reprezentanți ai Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, URBASOFIA, specialiști, organizații neguvernamentale și membri ai comunității.

Studenții au vizitat cele patru locații și au analizat informațiile colectate anterior de la locuitori și de la specialiști. Aceștia au urmărit modul în care spațiile erau folosite, traseele pietonale existente, vegetația care trebuia păstrată, relația cu zonele de locuințe și posibilitățile de introducere a unor noi activități comunitare.

Pe baza acestor informații, participanții au lucrat în echipe pentru a dezvolta trei concepte diferite de amenajare. Propunerile au inclus soluții de plantare, mobilier urban, trasee, zone de întâlnire, spații de relaxare și elemente prin care biodiversitatea putea fi susținută.

Atelierul nu a fost doar un exercițiu academic. Ideile au fost analizate în raport cu nevoile exprimate de comunitate și cu posibilitățile reale de implementare ale municipalității. După primele prezentări au fost organizate sesiuni de follow-up, în cadrul cărora soluțiile au fost clarificate și revizuite în funcție de observațiile tehnice și comunitare.

Prin acest proces, informațiile oferite de locuitori au fost transformate treptat în propuneri de proiectare, iar studenții au avut rolul de a crea o legătură între experiența cotidiană a comunității, obiectivele ecologice ale proiectului și cerințele tehnice ale administrației.

Când: 21-23 mai 2025
Unde: Cluj-Napoca; propunerile au fost expuse public și prezentate și în cadrul activităților proiectului
Cine: cetățeni, studenți, specialiști, administrația locală și partenerii URBREATH.

Cum s-a desfășurat: cele trei concepte dezvoltate în cadrul atelierului au fost prezentate publicului, iar cetățenii au putut vota varianta preferată.

După finalizarea atelierului de co-design, cele trei concepte dezvoltate de studenți au fost prezentate public. Cetățenii au avut posibilitatea de a analiza propunerile, de a compara soluțiile și de a vota conceptul pe care îl considerau cel mai potrivit pentru cele patru locații.

Procesul de vot a atras 358 de opțiuni exprimate de cetățeni. În urma votului, a fost selectată propunerea intitulată „Sătenii”.

Conceptul câștigător a pornit de la ideea memoriei rurale păstrate în cartierele Iris și Someșeni și a propus o rețea de spații cu identități diferite, dar legate printr-o temă comună. Propunerea a inclus livezi urbane, poieni, plante medicinale și aromatice, vegetație pentru polenizatori și o „vatră” destinată întâlnirilor și activităților comunitare.

Votul public nu a reprezentat etapa finală a proiectării. După selectarea conceptului, ideile au fost analizate și adaptate de specialiști pentru a putea fi transformate în planuri de plantare, liste de cantități, soluții de mobilier și documentații tehnice.

Unele elemente propuse inițial au fost păstrate, iar altele au fost modificate în funcție de infrastructura existentă, regulile de siguranță, buget, achiziții și posibilitățile de întreținere. Procesul a demonstrat astfel modul în care preferințele exprimate de cetățeni pot fi integrate într-un proiect public, dar și necesitatea adaptării lor la condițiile tehnice și administrative.

În urma vizitelor în teren, atelierelor de co-design și votului public, pentru fiecare dintre cele patru locații a fost definită o identitate distinctă.

Pentru zona Sahia a fost dezvoltat conceptul „Pădurea îngustă”. Intervenția urmărește conectarea spațiilor verzi existente prin introducerea mai multor straturi de vegetație, formate din arbori, arbuști și vegetație de pajiște. Amenajarea trebuie să țină cont de lățimea redusă a spațiului, trafic, zgomot, parcări și necesitatea menținerii vizibilității și a circulației pietonale.

Zona Nădășel a primit identitatea „Pajiște și râu”. În această locație, procesul de co-design a pus accentul pe păstrarea vegetației existente, a pomilor fructiferi și a traseelor informale folosite de locuitori. Soluțiile propuse includ vegetație favorabilă polenizatorilor, zone de recreere, activități productive și o relație mai bună între comunitate și râul Someș.

Pentru zona Timișului a fost selectat conceptul „Vatra satului”. Amenajarea este gândită în jurul unui spațiu comunitar de întâlnire, completat de livadă, plante medicinale și aromatice, zone de relaxare și activități sociale. Conceptul răspunde nevoii unui spațiu comun într-o zonă caracterizată de locuințe diverse, inclusiv locuințe sociale.

Zona Bărc III a fost definită ca „Livada urbană”. Intervenția propune un spațiu verde de proximitate, destinat plimbării, odihnei, jocului și întâlnirilor dintre vecini. Introducerea livezii și a mobilierului urban urmărește transformarea unui teren subutilizat într-un loc recunoscut și folosit de comunitate.

Cele patru identități au rezultat din combinarea informațiilor obținute de la locuitori, a observațiilor din teren, a propunerilor realizate de studenți și a analizelor tehnice efectuate de specialiști și municipalitate.