amenajare terasa sezoniera in curteainterioara, amplasare firma luminoasa pe fatada (vezi nota)
judetul Cluj, municipiul Cluj-Napoca, Napoca, Strada, nr. 10, ap. 2
266296 (CF vechi 960 ), tpo 406/2, CF 266296-C1-U3 (CF vechi nr. 123217), topo 406/2/S/II
plan de situatie
93254
17.03.2014
Documentație urbanism
225
15.12.1998
792/21.12.1999; 515/15.12.2009
În conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
SE CERTIFICĂ
1. REGIM JURIDIC
1. REGIMUL JURIDIC.
Imobil situat în intravilanul municipiului Cluj – Napoca, în interiorul perimetrului de protecţie a valorilor istorice şi arhitectural-urbanistice.
Imobil monument istoric cod CJ-II-m-B-07443, pozitia 915 - strada Napoca nr. 10 - casa sec. XIX , în conformitate cu M.O. nr. Nr. 670 bis/1.X.2010172 - PARTEA I.
Imobil in coproprietate. Apt. nr. 2 in proprietate privata.
Imobil situat în intravilanul municipiului Cluj – Napoca, în interiorul perimetrului de protecţie a valorilor istorice şi arhitectural-urbanistice.
Imobil monument istoric cod CJ-II-m-B-07443, pozitia 915 - strada Napoca nr. 10 - casa sec. XIX , în conformitate cu M.O. nr. Nr. 670 bis/1.X.2010172 - PARTEA I.
Imobil in coproprietate. Apt. nr. 2 in proprietate privata.
2. REGIM ECONOMIC
FOLOSINŢA ACTUALĂ: teren si constructie.
DESTINAŢIA ZONEI – subzona centrală suprapusă peste nucleul istoric precizat de traseul incintei fortificate, considerat ca rezervaţie de arhitectură.
Art.1. UTILIZĂRI ADMISE: pentru orice schimbare de destinaţie din zona protejată a clădirilor care sunt monumente de arhitectură sau sunt propuse a fi declarate monumente de arhitectură se vor respecta prevederile legii; - se vor menţine de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special, acele utilizări care păstrează până în prezent destinaţia iniţială a clădirilor; - se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei şi cu statutul de protecţie al clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal şi municipal administrative, culturale, de învăţământ, comerţ, servicii profesionale şi personale, turism, cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din aria construită desfăşurată; - se vor menţine activităţile productive manufacturiere, compatibile cu statutul zonei centrale actractive pentru turismul cultural; - activităţile incompatibile vor face obiectul unor programe de conversie sau relocare pe baza unui P.U.Z.; - în cazul conversiei şi extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca şi în cazul introducerii unor noi funcţiuni şi al reconstrucţiei unor clădiri fără valoare, este necesară dispunerea la parterul clădirilor şi în curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor şi turiştilor.
Art.2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI: se admite conversia locuinţelor în alte funcţiuni numai în cazul menţinerii unei ponderi a cestora de minim 30% din aria construită desfăşurat, atât pe ansamblul suzonei cât şi pe fiecare operaţiune urbanistică (de ex.- de reabilitare a unei insule); - se admit restaurante care comercializează pentru consum băuturi alcoolice numai la o distanţă de minim 100 m de instituţiile publice şi lăcaşele de cult.
Art.3. UTILIZĂRI INTERZISE - orice funcţiuni incompatibile cu statutul de zonă protejată; activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; construcţii provizorii de orice natură; depozitare en gros, depozitarea de materiale refolosibile; platforme de precolectare a deşeurilor urbane; depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice, parkinguri supraterane, lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor meteorice pe parcelel vecine sau care împiedică colectarea şi evacuarea acestora: - lucrări de terasamente de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de parcelele adiacente.
Încadrare în zona de impozitare “A”, conform H.C.L. nr. 715/2000, modificată cu H.C.L. nr. 209/2003.
DESTINAŢIA ZONEI – subzona centrală suprapusă peste nucleul istoric precizat de traseul incintei fortificate, considerat ca rezervaţie de arhitectură.
Art.1. UTILIZĂRI ADMISE: pentru orice schimbare de destinaţie din zona protejată a clădirilor care sunt monumente de arhitectură sau sunt propuse a fi declarate monumente de arhitectură se vor respecta prevederile legii; - se vor menţine de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special, acele utilizări care păstrează până în prezent destinaţia iniţială a clădirilor; - se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei şi cu statutul de protecţie al clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal şi municipal administrative, culturale, de învăţământ, comerţ, servicii profesionale şi personale, turism, cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din aria construită desfăşurată; - se vor menţine activităţile productive manufacturiere, compatibile cu statutul zonei centrale actractive pentru turismul cultural; - activităţile incompatibile vor face obiectul unor programe de conversie sau relocare pe baza unui P.U.Z.; - în cazul conversiei şi extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca şi în cazul introducerii unor noi funcţiuni şi al reconstrucţiei unor clădiri fără valoare, este necesară dispunerea la parterul clădirilor şi în curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor şi turiştilor.
Art.2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI: se admite conversia locuinţelor în alte funcţiuni numai în cazul menţinerii unei ponderi a cestora de minim 30% din aria construită desfăşurat, atât pe ansamblul suzonei cât şi pe fiecare operaţiune urbanistică (de ex.- de reabilitare a unei insule); - se admit restaurante care comercializează pentru consum băuturi alcoolice numai la o distanţă de minim 100 m de instituţiile publice şi lăcaşele de cult.
Art.3. UTILIZĂRI INTERZISE - orice funcţiuni incompatibile cu statutul de zonă protejată; activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; construcţii provizorii de orice natură; depozitare en gros, depozitarea de materiale refolosibile; platforme de precolectare a deşeurilor urbane; depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice, parkinguri supraterane, lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor meteorice pe parcelel vecine sau care împiedică colectarea şi evacuarea acestora: - lucrări de terasamente de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de parcelele adiacente.
Încadrare în zona de impozitare “A”, conform H.C.L. nr. 715/2000, modificată cu H.C.L. nr. 209/2003.
3. REGIM TEHNIC
S=85,00 mp util apt nr. 2
UTR = CP1a
POT max = 40 %
CUTmax = 0,8 pentru clădirile situate pe aliniament
CUTmax = 0,6 pentru clădirile retrase de la aliniament
Art.4. CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI):- se interzice orice schimbare a configuratiei parcelarului existent prin comasari sau subimpartiri; - in cazul utilizarii functionale a mai multor parcele pentru o noua constructie, se va mentine exprimarea in plan si in arhitectura fatadelor a amprentelor parcelarului anterior; - suprafaţa minimă a parcelei construibile este de 350 mp. cu un front minim la strada de 15.0 metri in cazul fronturilor continue si 18.0 metri in cazul fronturilor discontinue; - se admite relotizarea cu conditia mentinerii prin amenajarile exterioare a amprentelor pe teren ale parcelarului anterior.
Art.5. AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT:- se mentine neschimbata situatia existenta în care, toate clădirile se situează pe aliniament.
Art.6. AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR: - se menţine actualul regim de construire continuu, format prin alipirea calcanelor pe limitele de proprietate.
Art.7. AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA: - se mentin caracteristicile tesutului urban existent; daca din necesitati functionale sunt necesare unele completari, extinderi sau demolari ale constructiilor parazitare, acestea se vor efectua pe baza unui P.U.Z.. care se va aviza conform legii;
Art.8. CIRCULATII SI ACCESE: - parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 3.0 metri dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile invecinate;- in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu dificultati de deplasare; - in cazul constructiilor noi inscrise in fronturile continue la strada se va asigura un acces carosabil in curtea posterioara printr-un pasaj de minim 3.0 metri care sa permita accesul autovehicolelor de stingere a incendiilor; - in cazul transformarii unei cladiri de locuit sau numai a parterului acesteia in alte functiuni, accesul publicului in cladire nu se va face prin intrari noi deschise pe fatada cu modificarea deci a arhitecturii acesteia, ci prin intermediul unor intrari dispuse in gangul de acces si cu mentinerea portilor caracteristice; in cazul in care curtea nu este accesibila publicului, se va prevedea un grilaj de separare la limita spre curte a gangului care va lasa vizibil aspectul curtii interioare;
Art.9. STATIONAREA AUTOVEHICOLELOR: - nu se admite parcarea autovehicolelor in curtile cladirilor declarate sau propuse a fi declarate monumente de arhitectura sau in fata acestora;
Art.10. INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR: - se va menţine situaţia de aliniere a cornişelor clădirilor, înălţimea maximă admisibilă fiind egală cu distanţa dintre aliniamente, pentru înălţimea maximă luându-se ca reper, înălţimea cornişei principale de la colţul pieţii Unirii cu str.Universităţii, după cum urmează:
- înălţimea maximă admisibilă este P+3E pe străzile având distanţa dintre aliniamente de minim 13,0 m (str.A.Iancu, str.Şincai, parţial str.Emil Isac, str.Gh.Bariţiu, str.A.Şaguna, Bdul 21 Decembrie 1989, Bdul Eroilor, parţial str.I.C.Brătianu, parţial str.M.Kogălniceanu, parţial str. Brasasai, str. Emanuel de Martonne, parţial str. Kovacs Dezso, parţial str. Baba Novac, parţial str. Virgil Fulicea(fostă Petroşani), parţial str.Paul Chinezu, parţial str. F.D.Roosevelt, parţial str. Matei Corvin, str. Universităţii).
- înălţimea maximă admisibilă este P+2E pe străzile având distanţa dintre aliniamente de minim 10,0 m. (parţial str.Tipografiei, str.Iuliu Maniu, str. Fr.Joliot Curie, parţial str. Bolyai, parţial str. Herman Oberth (fostă Tomis), parţial str. Kovacs Dezso, parţial str. Baba Novac, str. Gaal Gabor, parţial str. Octavian Petrovici (fostă Poştei), str.C-tin Daicoviciu, str. Emile Zola, parţial str. Sextil Puşcariu (fostă Topliţa), parţial str. Memorandumului, str. Napoca, parţial str. Potaissa, str. Victor Deleu, str. Inocentiu Micu Klein, parţial str. Ion Raţiu);
- înălţimea maximă admisibilă este P+1E pe străzile având distanţa dintre aliniamente de minim 7,0 m (parţial str. Emil Isac, str. Şt.O.Iosif, str. Cotită, parţial str. Episcop Ioan Bob (fostă Prahova), parţial str. Inocentiu Micu Klein (fostă Florilor), parţial str. Matei Corvin, str. Vasile Goldiş, parţial str. Ion Raţiu, parţial str. Fortăreţei);
- înălţimea maximă admisibilă este P, pe srăzile având distanţa dintre aliniamente de 4,0 m - 6,0 m (parţial str. Tipografiei, parţial str. I.C.Brătianu, parţial str. M.Kogălniceanu, parţial str. Brassai, parţial str. David Ferenc, parţial str. Bolyai, parţial str. Herman Oberth (fostă Tomis), parţial str. Octavian Petrovici (fostă Poştei), parţial str. Georges Clemanceau, str. Paul Chinezu, parţial str. F.D.Roosevelt, parţial str. Mihai Veliciu, parţial str. Episcop Ioan Bob, parţial str. Inocentiu Micu Klein, parţial str. Potaissa, parţial str. Paul Chinezu, parţial str. Fortăreţei);
- înălţimile fronturilor pieţei Unirii, Muzeului, str. M.Kogălniceanu vor rămâne cele dominante în prezent;
- în cazul clădirilor situate la colţ, la racordarea între stăzi având regim diferit de înălţime, dacă diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai înalt spre strada secundară pe întreaga parcelă; dacă regimul diferă cu două niveluri, se va realiza o descreştere în trepte, primul tronson prelungind clădirea pe strada principală pe o lungime minimă egală cu distanţa dintre aliniamente;
- în toate cazurile justificarea înălţimii clădirilor se va face în raport cu monumentele situate în limita distanţei de 100 metri;
- în vecinătatea imediată a monumentelor de arhitectură este obligatorie alinierea cornişelor.
- în zona cu regim închis, cu excepţia monumentelor de arhitectură, înălţimea acoperişului deasupra cornişei principale sau a streşinei nu va depăşi gabaritul determinat de un cerc cu raza de 7,0 metri şi cu centrul situat în planul orizontal al cornişei principale.
Art.11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR: - ori ce interventie asupra fatadelor existente, ca si modul de realizare al fatadelor unor completari sau extinderi, necesita un studiu de specialitate, avizat conform legii; - orice interventie asupra monumentelor de arhitectura declarate sau propuse a fi declarate, se va putea realiza numai in conditiile legii; pentru restul cladirilor si pentru noile cladiri propuse se va tine seama de caracterul zonei, de exigentele create de o distanta mai mica de 100 metri de monumentele de arhitectura existente si propuse si de caracteristicile cladirilor din proximitate ca volumetrie, arhitectura fatadelor, materiale de constructie, firme, afisaj; in aceste unitati de referinta arhitectura se va subordona cerintelor de coerenta la scara Cetatii Clujului si la cea a zonei centrale; - se va avea in vedere caracterul arhitecturii datorat regulamentelor anterioare care prevedeau ca pe linia fatadei sa se permita elemente decorative care pot depasi inaltimea admisa cu inca 3.0 metri pe cel mult 1/3 din lungimea fatadei; aticele sunt permise pe toata lungimea fatadei cu o inaltime de maxim 1.20 metri; - relieful fatadelor va tine seama la nivelul parterului de interdictia de dispunere a treptelor, bancilor sau altor elemente cu urmatoarele exceptii:
(1) fata de planul fatadei situat pe aliniament, in cazul trotuarelor de peste 3.0 metri, se admit rezalitari de maxim 0.30 metri (ancadramente, pilastri, socluri, burlane, jardiniere, etc);
(2) faţă de planul fatadei situat pe aliniament, in cazul trotuarelor de 1,5 -3,0 metri, se admit rezalitari de maxim 0.16 metri (ancadramente, socluri, burlane, pilastri etc);
(3) fata de planul fatadei situat pe aliniament se admit in cazul trotuarelor sub 1.5 metri nu se admit nici un fel de rezalitari;
- soclurile vor avea inaltimea de minim 0.30 metri;
- la nivelul etajelor relieful fatadelor nu va depasi 0.30 metri;
- balcoanele deschise sau inchise, realizate din fier forjat, zidarie, piatra sau beton armat vor putea depasi aliniamentul cu maxim 1,00 metri, vor fi retrase de la limita cladirilor adiacente cu minim 2.00 metri si vor avea partea inferioara a consolelor la o distanta de minim 3.0 metri peste cota trotuarului; - in cazul locuintelor care se mentin la parterul cladirilor situate pe aliniament se interzice inlocuirea ferestrelor traditionale din doua canate de forma unui dreptunghi vertical cu ferestre in trei canate care nu asigura o suficienta intimitate si luminare a spatiului interior si degradeaza aspectul arhitectural al cladirilor; ferestrele incaperilor de la parter vor avea deschiderea in spre interiorul cladirii iar girlajele de protectie impotriva intruziunilor nu vor depasi linia de aliniament; - in cazul convesiei parterului cladirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor limita strict la conturul anterior al ferestrelor; - se interzice finisarea diferita a parterului comercial al cladirilor cu doua sau mai multe niveluri; - firmele si reclamele vor face obiectul unei avizari speciale privind localizarea, dimensiunile si forma acestora; - se interzice orice dispunere a firmelor care inglobeaza parapetul etajului superior si desfigureaza astfel arhitectura cladirii; se admit firme dispuse perpendicular pe planul fatadelor numai in cazul strazilor inguste de 4.0 - 6.0 metri; - acoperisurile vor fi realizate din tigla si vor fi prevazute cu opritori de zapada; lucarnele vor respecta configuratia traditionala; - se interzic imitatii stilistice dupa arhitecturi straine zonei, pastise, imitatii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau stralucitoare;
- se interzice realizarea calcanele vizibile din circulatiile publice sau de pe inaltimile inconjuratoare; - in vederea autorizarii pot fi cerute studii suplimentare de insertie pentru noile cladiri si justificari grafice, fotomontaj sau macheta pentru interventii asupra cladirilor existente;
Art.12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ: - toate constructiile vor fi racordate la retelele edilitare publice; - la cladirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluviala va fi obligatoriu facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii in zonele intens circulate;
- se va asigura captarea si evacuarea rapida a apelor meteorice din curti in reteaua de canalizare; - toate noile bransamente pentru electricitate si telefonie vor fi realizate ingropat; - se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile publice si dispunerea vizibila a cablurilor catv.
Art.13. SPAŢIILE LIBERE ŞI PLANTATE: se va asigura amenajarea peisagistică adecvată a curţilor vizibile din circulaţii publice; se va limita în curţi ponderea suprafeţei mineralizate. Toate construcţiile vor fi racordate la reţelele edilitare publice. Se va menţine caracterul împrejmuirilor; gardurile spre stradă vor fi transparente cu înălţimea max. 2,2 m şi min.1,8 m din care un soclu opac, partea superioară metalică dublată eventual de gard viu.
Art.14. ÎMPREJMUIRI: se va menţine caracterul existent al împrejmuirilor astfel: - în cazul fronturilor continue se vor menţine şi reface porţile cu detalii tradiţionale;se va permite turiştilor şi trecătorilor perceperea spaţiului şi amenajării curţilor, dar, totodată, se va separa spaţiul privat de cel public; - în cazurile clădirilor izolate sau cuplate retrase de la stradă, gardurile spre stradă vor fi trasparente, vor avea înălţimea de maxim 2,20 m şi minim 1,80 m, din care un soclu opac de cca. 0,30 m, partea superioară fiind realizată din fier forjat sau plasă metalică şi dublate de un gard viu; - împrejmuirile de pe limitele laterale şi posterioară ale parcelelor vor fi opace, din zidărie sau lemn, vor avea înălţimea de 2,20 m şi panta de scurgere va fi orientată spre parcela propietarului împrejmuirii. Conform Regulamentului din 1933, propietar al împrejmuirii este considerat proprietarul parcelei pentru latura din dreapta intrării principale şi pentru jumătatea adiacentă din latura posterioară a respectivei parcele.
NOTĂ:
1. Se vor respecta HG nr.525/1996 republicată, Legea nr. 350/2001 actualizată, OUG nr.114/2007 şi toate legile, normativele şi hotărârile Consiliului local care reglementează amenajarea teritoriului şi construirea în zonă.
2. D.T.A.C. se va întocmi, semna, verifica şi aviza conform legislaţiei în vigoare.
3. D.T.A.C. se va prezenta în 2 ex. cu semnături, ştampile şi tabelul cu indicatori, în original.
4. Avizele şi acordurile solicitate prin certificatul de urbanism se vor prezenta în original şi în copie.
5. Pentru amplasarea firmei se vor respecta prevederile Regulamentului privind organizarea, autorizarea şi amplasarea mijloacelor de publicitate pe raza municipiului Cluj-Napoca (Art. 16), aprobat cu H.C.L. nr.130 din 17.03.2009, precum si Legea 185/25.06.2013 privind amplasarea si autorizarea mijloacelor de publicitate .
UTR = CP1a
POT max = 40 %
CUTmax = 0,8 pentru clădirile situate pe aliniament
CUTmax = 0,6 pentru clădirile retrase de la aliniament
Art.4. CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI):- se interzice orice schimbare a configuratiei parcelarului existent prin comasari sau subimpartiri; - in cazul utilizarii functionale a mai multor parcele pentru o noua constructie, se va mentine exprimarea in plan si in arhitectura fatadelor a amprentelor parcelarului anterior; - suprafaţa minimă a parcelei construibile este de 350 mp. cu un front minim la strada de 15.0 metri in cazul fronturilor continue si 18.0 metri in cazul fronturilor discontinue; - se admite relotizarea cu conditia mentinerii prin amenajarile exterioare a amprentelor pe teren ale parcelarului anterior.
Art.5. AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT:- se mentine neschimbata situatia existenta în care, toate clădirile se situează pe aliniament.
Art.6. AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR: - se menţine actualul regim de construire continuu, format prin alipirea calcanelor pe limitele de proprietate.
Art.7. AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA: - se mentin caracteristicile tesutului urban existent; daca din necesitati functionale sunt necesare unele completari, extinderi sau demolari ale constructiilor parazitare, acestea se vor efectua pe baza unui P.U.Z.. care se va aviza conform legii;
Art.8. CIRCULATII SI ACCESE: - parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 3.0 metri dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile invecinate;- in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu dificultati de deplasare; - in cazul constructiilor noi inscrise in fronturile continue la strada se va asigura un acces carosabil in curtea posterioara printr-un pasaj de minim 3.0 metri care sa permita accesul autovehicolelor de stingere a incendiilor; - in cazul transformarii unei cladiri de locuit sau numai a parterului acesteia in alte functiuni, accesul publicului in cladire nu se va face prin intrari noi deschise pe fatada cu modificarea deci a arhitecturii acesteia, ci prin intermediul unor intrari dispuse in gangul de acces si cu mentinerea portilor caracteristice; in cazul in care curtea nu este accesibila publicului, se va prevedea un grilaj de separare la limita spre curte a gangului care va lasa vizibil aspectul curtii interioare;
Art.9. STATIONAREA AUTOVEHICOLELOR: - nu se admite parcarea autovehicolelor in curtile cladirilor declarate sau propuse a fi declarate monumente de arhitectura sau in fata acestora;
Art.10. INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR: - se va menţine situaţia de aliniere a cornişelor clădirilor, înălţimea maximă admisibilă fiind egală cu distanţa dintre aliniamente, pentru înălţimea maximă luându-se ca reper, înălţimea cornişei principale de la colţul pieţii Unirii cu str.Universităţii, după cum urmează:
- înălţimea maximă admisibilă este P+3E pe străzile având distanţa dintre aliniamente de minim 13,0 m (str.A.Iancu, str.Şincai, parţial str.Emil Isac, str.Gh.Bariţiu, str.A.Şaguna, Bdul 21 Decembrie 1989, Bdul Eroilor, parţial str.I.C.Brătianu, parţial str.M.Kogălniceanu, parţial str. Brasasai, str. Emanuel de Martonne, parţial str. Kovacs Dezso, parţial str. Baba Novac, parţial str. Virgil Fulicea(fostă Petroşani), parţial str.Paul Chinezu, parţial str. F.D.Roosevelt, parţial str. Matei Corvin, str. Universităţii).
- înălţimea maximă admisibilă este P+2E pe străzile având distanţa dintre aliniamente de minim 10,0 m. (parţial str.Tipografiei, str.Iuliu Maniu, str. Fr.Joliot Curie, parţial str. Bolyai, parţial str. Herman Oberth (fostă Tomis), parţial str. Kovacs Dezso, parţial str. Baba Novac, str. Gaal Gabor, parţial str. Octavian Petrovici (fostă Poştei), str.C-tin Daicoviciu, str. Emile Zola, parţial str. Sextil Puşcariu (fostă Topliţa), parţial str. Memorandumului, str. Napoca, parţial str. Potaissa, str. Victor Deleu, str. Inocentiu Micu Klein, parţial str. Ion Raţiu);
- înălţimea maximă admisibilă este P+1E pe străzile având distanţa dintre aliniamente de minim 7,0 m (parţial str. Emil Isac, str. Şt.O.Iosif, str. Cotită, parţial str. Episcop Ioan Bob (fostă Prahova), parţial str. Inocentiu Micu Klein (fostă Florilor), parţial str. Matei Corvin, str. Vasile Goldiş, parţial str. Ion Raţiu, parţial str. Fortăreţei);
- înălţimea maximă admisibilă este P, pe srăzile având distanţa dintre aliniamente de 4,0 m - 6,0 m (parţial str. Tipografiei, parţial str. I.C.Brătianu, parţial str. M.Kogălniceanu, parţial str. Brassai, parţial str. David Ferenc, parţial str. Bolyai, parţial str. Herman Oberth (fostă Tomis), parţial str. Octavian Petrovici (fostă Poştei), parţial str. Georges Clemanceau, str. Paul Chinezu, parţial str. F.D.Roosevelt, parţial str. Mihai Veliciu, parţial str. Episcop Ioan Bob, parţial str. Inocentiu Micu Klein, parţial str. Potaissa, parţial str. Paul Chinezu, parţial str. Fortăreţei);
- înălţimile fronturilor pieţei Unirii, Muzeului, str. M.Kogălniceanu vor rămâne cele dominante în prezent;
- în cazul clădirilor situate la colţ, la racordarea între stăzi având regim diferit de înălţime, dacă diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai înalt spre strada secundară pe întreaga parcelă; dacă regimul diferă cu două niveluri, se va realiza o descreştere în trepte, primul tronson prelungind clădirea pe strada principală pe o lungime minimă egală cu distanţa dintre aliniamente;
- în toate cazurile justificarea înălţimii clădirilor se va face în raport cu monumentele situate în limita distanţei de 100 metri;
- în vecinătatea imediată a monumentelor de arhitectură este obligatorie alinierea cornişelor.
- în zona cu regim închis, cu excepţia monumentelor de arhitectură, înălţimea acoperişului deasupra cornişei principale sau a streşinei nu va depăşi gabaritul determinat de un cerc cu raza de 7,0 metri şi cu centrul situat în planul orizontal al cornişei principale.
Art.11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR: - ori ce interventie asupra fatadelor existente, ca si modul de realizare al fatadelor unor completari sau extinderi, necesita un studiu de specialitate, avizat conform legii; - orice interventie asupra monumentelor de arhitectura declarate sau propuse a fi declarate, se va putea realiza numai in conditiile legii; pentru restul cladirilor si pentru noile cladiri propuse se va tine seama de caracterul zonei, de exigentele create de o distanta mai mica de 100 metri de monumentele de arhitectura existente si propuse si de caracteristicile cladirilor din proximitate ca volumetrie, arhitectura fatadelor, materiale de constructie, firme, afisaj; in aceste unitati de referinta arhitectura se va subordona cerintelor de coerenta la scara Cetatii Clujului si la cea a zonei centrale; - se va avea in vedere caracterul arhitecturii datorat regulamentelor anterioare care prevedeau ca pe linia fatadei sa se permita elemente decorative care pot depasi inaltimea admisa cu inca 3.0 metri pe cel mult 1/3 din lungimea fatadei; aticele sunt permise pe toata lungimea fatadei cu o inaltime de maxim 1.20 metri; - relieful fatadelor va tine seama la nivelul parterului de interdictia de dispunere a treptelor, bancilor sau altor elemente cu urmatoarele exceptii:
(1) fata de planul fatadei situat pe aliniament, in cazul trotuarelor de peste 3.0 metri, se admit rezalitari de maxim 0.30 metri (ancadramente, pilastri, socluri, burlane, jardiniere, etc);
(2) faţă de planul fatadei situat pe aliniament, in cazul trotuarelor de 1,5 -3,0 metri, se admit rezalitari de maxim 0.16 metri (ancadramente, socluri, burlane, pilastri etc);
(3) fata de planul fatadei situat pe aliniament se admit in cazul trotuarelor sub 1.5 metri nu se admit nici un fel de rezalitari;
- soclurile vor avea inaltimea de minim 0.30 metri;
- la nivelul etajelor relieful fatadelor nu va depasi 0.30 metri;
- balcoanele deschise sau inchise, realizate din fier forjat, zidarie, piatra sau beton armat vor putea depasi aliniamentul cu maxim 1,00 metri, vor fi retrase de la limita cladirilor adiacente cu minim 2.00 metri si vor avea partea inferioara a consolelor la o distanta de minim 3.0 metri peste cota trotuarului; - in cazul locuintelor care se mentin la parterul cladirilor situate pe aliniament se interzice inlocuirea ferestrelor traditionale din doua canate de forma unui dreptunghi vertical cu ferestre in trei canate care nu asigura o suficienta intimitate si luminare a spatiului interior si degradeaza aspectul arhitectural al cladirilor; ferestrele incaperilor de la parter vor avea deschiderea in spre interiorul cladirii iar girlajele de protectie impotriva intruziunilor nu vor depasi linia de aliniament; - in cazul convesiei parterului cladirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor limita strict la conturul anterior al ferestrelor; - se interzice finisarea diferita a parterului comercial al cladirilor cu doua sau mai multe niveluri; - firmele si reclamele vor face obiectul unei avizari speciale privind localizarea, dimensiunile si forma acestora; - se interzice orice dispunere a firmelor care inglobeaza parapetul etajului superior si desfigureaza astfel arhitectura cladirii; se admit firme dispuse perpendicular pe planul fatadelor numai in cazul strazilor inguste de 4.0 - 6.0 metri; - acoperisurile vor fi realizate din tigla si vor fi prevazute cu opritori de zapada; lucarnele vor respecta configuratia traditionala; - se interzic imitatii stilistice dupa arhitecturi straine zonei, pastise, imitatii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau stralucitoare;
- se interzice realizarea calcanele vizibile din circulatiile publice sau de pe inaltimile inconjuratoare; - in vederea autorizarii pot fi cerute studii suplimentare de insertie pentru noile cladiri si justificari grafice, fotomontaj sau macheta pentru interventii asupra cladirilor existente;
Art.12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ: - toate constructiile vor fi racordate la retelele edilitare publice; - la cladirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluviala va fi obligatoriu facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii in zonele intens circulate;
- se va asigura captarea si evacuarea rapida a apelor meteorice din curti in reteaua de canalizare; - toate noile bransamente pentru electricitate si telefonie vor fi realizate ingropat; - se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile publice si dispunerea vizibila a cablurilor catv.
Art.13. SPAŢIILE LIBERE ŞI PLANTATE: se va asigura amenajarea peisagistică adecvată a curţilor vizibile din circulaţii publice; se va limita în curţi ponderea suprafeţei mineralizate. Toate construcţiile vor fi racordate la reţelele edilitare publice. Se va menţine caracterul împrejmuirilor; gardurile spre stradă vor fi transparente cu înălţimea max. 2,2 m şi min.1,8 m din care un soclu opac, partea superioară metalică dublată eventual de gard viu.
Art.14. ÎMPREJMUIRI: se va menţine caracterul existent al împrejmuirilor astfel: - în cazul fronturilor continue se vor menţine şi reface porţile cu detalii tradiţionale;se va permite turiştilor şi trecătorilor perceperea spaţiului şi amenajării curţilor, dar, totodată, se va separa spaţiul privat de cel public; - în cazurile clădirilor izolate sau cuplate retrase de la stradă, gardurile spre stradă vor fi trasparente, vor avea înălţimea de maxim 2,20 m şi minim 1,80 m, din care un soclu opac de cca. 0,30 m, partea superioară fiind realizată din fier forjat sau plasă metalică şi dublate de un gard viu; - împrejmuirile de pe limitele laterale şi posterioară ale parcelelor vor fi opace, din zidărie sau lemn, vor avea înălţimea de 2,20 m şi panta de scurgere va fi orientată spre parcela propietarului împrejmuirii. Conform Regulamentului din 1933, propietar al împrejmuirii este considerat proprietarul parcelei pentru latura din dreapta intrării principale şi pentru jumătatea adiacentă din latura posterioară a respectivei parcele.
NOTĂ:
1. Se vor respecta HG nr.525/1996 republicată, Legea nr. 350/2001 actualizată, OUG nr.114/2007 şi toate legile, normativele şi hotărârile Consiliului local care reglementează amenajarea teritoriului şi construirea în zonă.
2. D.T.A.C. se va întocmi, semna, verifica şi aviza conform legislaţiei în vigoare.
3. D.T.A.C. se va prezenta în 2 ex. cu semnături, ştampile şi tabelul cu indicatori, în original.
4. Avizele şi acordurile solicitate prin certificatul de urbanism se vor prezenta în original şi în copie.
5. Pentru amplasarea firmei se vor respecta prevederile Regulamentului privind organizarea, autorizarea şi amplasarea mijloacelor de publicitate pe raza municipiului Cluj-Napoca (Art. 16), aprobat cu H.C.L. nr.130 din 17.03.2009, precum si Legea 185/25.06.2013 privind amplasarea si autorizarea mijloacelor de publicitate .
4. OBLIGAŢII ALE TITULARULUI CERTIFICATULUI DE URBANISM:
AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI CLUJ NAPOCA CALEA DOROBANTILOR, NR.99, BL. 9B (autoritatea competentă pentru protecţia mediului, adresa) (Denumirea şi adresa acesteia se personalizează prin grija autorităţii administraţiei publice emitente.)
În aplicarea Directivei Consiliului 85/337/CEE (Directiva EIA) privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată prin Directiva Consiliului 97/11/CE şi prin Directiva Consiliului şi Parlamentului European 2003/35/CE privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul şi modificarea, cu privire la participarea publicului şi accesul la justiţie, a Directivei 85/337/CEE şi a Directivei 96/61/CE, prin certificatul de urbanism se comunică solicitantului obligaţia de a contacta autoritatea teritorială de mediu pentru ca aceasta să analizeze şi să decidă, după caz, încadrarea/neîncadrarea proiectului investiţiei publice/private în lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului.
În aplicarea prevederilor Directivei Consiliului 85/337/CEE, procedura de emitere a acordului de mediu se desfăşoară după emiterea certificatului de urbanism, anterior depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei publice competente.
În vederea satisfacerii cerinţelor cu privire la procedura de emitere a acordului de mediu, autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte mecanismul asigurării consultării publice, centralizării opţiunilor publicului şi al formulării unui punct de vedere oficial cu privire la realizarea investiţiei în acord cu rezultatele consultării publice.
În aceste condiţii:
După primirea prezentului certificat de urbanism, titularul are obligaţia de a se prezenta la autoritatea competentă pentru protecţia mediului în vederea evaluării iniţiale a investiţiei şi stabilirii necesităţii evaluării efectelor acesteia asupra mediului. în urma evaluării iniţiale a investiţiei se va emite actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului.
În situaţia în care autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte necesitatea evaluării efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente cu privire la menţinerea cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
În situaţia în care, după emiterea certificatului de urbanism ori pe parcursul derulării procedurii de evaluare a efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul renunţă la intenţia de realizare a investiţiei, acesta are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente.
În scopul elaborării documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii — de construire/de desfiinţare — solicitantul se va adresa autorităţii competente pentru protecţia mediului:
AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI CLUJ NAPOCA CALEA DOROBANTILOR, NR.99, BL. 9B (autoritatea competentă pentru protecţia mediului, adresa) (Denumirea şi adresa acesteia se personalizează prin grija autorităţii administraţiei publice emitente.)
În aplicarea Directivei Consiliului 85/337/CEE (Directiva EIA) privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată prin Directiva Consiliului 97/11/CE şi prin Directiva Consiliului şi Parlamentului European 2003/35/CE privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul şi modificarea, cu privire la participarea publicului şi accesul la justiţie, a Directivei 85/337/CEE şi a Directivei 96/61/CE, prin certificatul de urbanism se comunică solicitantului obligaţia de a contacta autoritatea teritorială de mediu pentru ca aceasta să analizeze şi să decidă, după caz, încadrarea/neîncadrarea proiectului investiţiei publice/private în lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului.
În aplicarea prevederilor Directivei Consiliului 85/337/CEE, procedura de emitere a acordului de mediu se desfăşoară după emiterea certificatului de urbanism, anterior depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei publice competente.
În vederea satisfacerii cerinţelor cu privire la procedura de emitere a acordului de mediu, autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte mecanismul asigurării consultării publice, centralizării opţiunilor publicului şi al formulării unui punct de vedere oficial cu privire la realizarea investiţiei în acord cu rezultatele consultării publice.
În aceste condiţii:
După primirea prezentului certificat de urbanism, titularul are obligaţia de a se prezenta la autoritatea competentă pentru protecţia mediului în vederea evaluării iniţiale a investiţiei şi stabilirii necesităţii evaluării efectelor acesteia asupra mediului. în urma evaluării iniţiale a investiţiei se va emite actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului.
În situaţia în care autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte necesitatea evaluării efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente cu privire la menţinerea cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
În situaţia în care, după emiterea certificatului de urbanism ori pe parcursul derulării procedurii de evaluare a efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul renunţă la intenţia de realizare a investiţiei, acesta are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente.
6. CEREREA DE EMITERE A AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINŢARE VA FI ÎNSOȚITĂ DE URMĂTOARELE DOCUMENTE:
- certificatul de urbanism;
- dovada titlului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii, sau, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel (copie legalizată);
- documentaţia tehnică - D.T., după caz:
- D.T.A.C.
- D.T.A.D.
- D.T.O.E.
- avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism:
Avize şi acorduri privind utilităţile urbane şi infrastructura:- alimentare cu apa:
- gaze naturale:
- canalizare:
- telefonizare:
- alimentare cu energie electrică:
- salubritate:
- alimentare cu energie termică:
- transport urban:
Avize şi acorduri privind:- securitatea la incendiu:
- protecţia civilă:
- sănătatea populaţiei:x
Avize/acorduri specifice ale administraţiei publice centrale şi/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora:• Ministerul Culturii. Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniul Cultural Cluj
Alte avize/acorduri:- Acord coproprietari , exprimat in forma autentica
- Comisia Tehnica de Amenajare a Teritoriului si de Urbanism (C.T.A.T.U.)
Studii de specialitate:- documentatie topografica insotita de procesul verbal pentru scopul solicitat - actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului;
- dovada privind achitarea taxelor legale.
Documentele de plată ale următoarelor taxe (copie):
Certificatul de urbanism nu ţine loc de autorizaţie de construire/desfiinţare şi nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.
- pentru autorizatia de construire
- pentru timbrul arhitecturii
- pentru transport moloz - se va prezenta si contractul cu firma de salubritate care gestioneaza zona pentru deseurile provenite din constructii si demolari (Ordin nr. 110/2007 - M.O. nr 550/2007)
- pentru timbrul arhitecturii
- pentru transport moloz - se va prezenta si contractul cu firma de salubritate care gestioneaza zona pentru deseurile provenite din constructii si demolari (Ordin nr. 110/2007 - M.O. nr 550/2007)
Certificatul de urbanism nu ţine loc de autorizaţie de construire/desfiinţare şi nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.
Termenul de valabilitate:
12
luni
de la data emiterii.EMIL BOC
Ligia Subtirica
Aurora Tarmure
Ramona Florea
Ramona Florea
22.03.2014
5,00 lei
8475365
17.03.2014