ELABORARE DOCUMENTAȚIE TEHNICĂ PENTRU AUTORIZAREA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE MODIFICARE DE TEMĂ LA PROIECT AUTORIZAT CU A.C. NR. 806 din 24.10.2024 ȘI A.C. NR. 463 din 07.05.2021
judetul CLUJ, municipiul CLUJ-NAPOCA, Str Universității, nr. 1
252594-C1-U11 (nr. C.F. vechi: 577N)
-
CAD: 6150/II
861239
18.11.2024
În conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
SE CERTIFICĂ
1. REGIM JURIDIC
A. Imobil situat în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, în interiorul perimetrului de protecţie a valorilor istorice şi arhitectural-urbanistice. Imobil în coproprietate, apartament nr. 2 în proprietate privată.
B. SERVITUȚI PENTRU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ AFLATE ÎN ZONĂ, ALTE RESTRICȚII
Servituți pentru obiective de utilitate publică: nu este cazul.
Alte restricții: - zona arheologică protejată.
Imobil aflat pe lista monumentelor istorice conform M.O. partea I , nr. 113bis /2016, nr. crt. 968, cod monument CJ-II-m-B-07477 - Palatul Sebestyen – datare anul 1912 - 1913.
B. SERVITUȚI PENTRU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ AFLATE ÎN ZONĂ, ALTE RESTRICȚII
Servituți pentru obiective de utilitate publică: nu este cazul.
Alte restricții: - zona arheologică protejată.
Imobil aflat pe lista monumentelor istorice conform M.O. partea I , nr. 113bis /2016, nr. crt. 968, cod monument CJ-II-m-B-07477 - Palatul Sebestyen – datare anul 1912 - 1913.
2. REGIM ECONOMIC
Folosință actuală: - ap. nr. 2 la subsol și parter, compus din: 1 librărie, 1 papetărie, 1 anticariat, 1 birou, 1 sas, 2 WC-uri, 5 depozite la parter, 6 depozite la subsol și A.C. nr. 806 din 24.10.2024 pentru „CONTINUARE DE LUCRĂRI FĂRĂ MODIFICARE DE SOLUȚIE LA A.C. 463/07.05.2021 - SCHIMBARE DE DESTINAȚIE SUBSOL AP. 2 DIN DEPOZITE ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICA, REALIZARE ACCES DIN EXTERIOR ȘI SCHIMBARE TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ”
Destinația zonei : ZCP_C1 ( subzona SZCP_C1_a) - Subzona aferentă principalelor spaţii publice din interiorul incintei fortificate
Încadrat în zona de impozitare ”A” conform H.C.L. 1064/19.12.2018.
Alte prevederi mentionate prin HCL pentru zona in care este situat amplasamentul: nu este cazul ZCP_C1
SECŢIUNEA 1. CARACTERUL ZONEI
.
ZCP C1 - Zona Centrală suprapusă peste Incinta Fortificată e parte a zonei centrale a municipiului, suprapusă peste oraşul istoric, delimitată de traseul fortificaţiilor celei de a doua incinte medievale. E o componentă a Ansamblului urban "Centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca" clasat în Lista Monumentelor Istorice cu codul CJ-II-a-A-07244.
Zona se remarcă printr-o structură funcţională complexă şi atractivă, de tip central, caracterizată de mixajul între diversitatea de activităţi de interes general, cu acces public, situate la parter şi locuirea de tip colectiv situată la nivelele superioare ale imobilelor multifuncţionale. Alături de acestea sunt prezente, ocupând imobile monofuncţionale, majoritatea instituţiilor publice şi de interes public importante ale oraşului. Țesutul urban e caracterizat de parcelarul istoric, cu fronturi înguste spre stradă (în general de 10-18 m) şi adâncimi variabile, de organizarea urbanistică de tip închis, cu imobile situate în aliniament, aparţinând în majoritate tipologiei tradiţionale, în formă de „L”, cu ganguri de acces în curţile interioare. Structura urbană relevă un grad ridicat de diferenţiere, rezultat al evoluţiei istorice.
E o zonă construită protejată datorită valorilor urbanistice şi arhitecturale pe care le înglobează. În cadrul ei se află numeroase clădiri monument istoric clasate sau propuse spre clasare individual prin prezentul P.U.G. în Lista Monumentelor Istorice.
Subzone:
ZCP_C1_a – Subzona aferentă principalelor spaţii publice din interiorul incintei fortificate
ZCP_C1_b – Subzona aferentă tramei stradale minore din interiorul incintei fortificate
A. CONDIŢIONĂRI PRIMARE
Pentru reglementarea detaliată a ZCP C1 - Zona Centrală suprapusă peste Incinta Fortificată se va elabora P.U.Z. pentru Zone Construite Protejate (P.U.Z.C.P.) şi RRLU aferent, în conformitate cu Metodologia de elaborare şi conţinutul - cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate.
Teritoriul de studiu al P.U.Z.C.P. este ZCP C1 - Zona Centrală suprapusă peste Incinta Fortificată. Se admite elaborarea etapizată a PUZCP.
Până la aprobarea P.U.Z.C.P. autorizarea lucrărilor de construire / desfiinţare se va face pe baza prezentului Regulament, cu avizul Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice.
Nu sunt acceptate derogări de la prezentul regulament. Reglementări diferite privind utilizarea terenului, regimul de construire, amplasarea clădirilor faţă de aliniament, relaţiile faţă de limitele laterale sau posterioare ale parcelei, înălţimea clădirilor, coeficientul de utilizare a terenului, procentul de ocupare a terenului se pot institui numai prin PUZCP aprobat conform legii.
Clădirile din interiorul zonei au fost clasificate în trei categorii şi marcate ca atare în planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă” şi în Anexa 5 a prezentului regulament, în conformitate cu Studiul de Fundamentare privind Delimitarea Zonelor Protejate aferent prezentului P.U.G.:
– 1 - clădiri monument istoric, clasate ca atare în Lista Monumentelor Istorice republicată în anul 2010 – intervenţiile asupra acestora se vor realiza în regim specific;
– 1A - clădiri echivalente ca valoare monumentelor istorice, ce ar putea fi clasate ca monument istoric – intervenţiile asupra acestora se vor realiza în regim specific monumentelor istorice;
– 2 - clădiri cu valoare artistică ambientală – pentru această categorie e interzisă desfiinţarea totală sau parţială, modificarea expresiei arhitecturale, alterarea elementelor arhitecturale caracteristice;
– 3 - clădiri neutre pentru care e acceptabilă restructurarea totală sau parţială.
Intervenţiile vor urmări conservarea coerenţei ansamblului şi ridicarea gradului de finisare urbană, restaurarea, conservarea şi deparazitarea fondului construit valoros.
Orice lucrare / intervenţie vizând fondul construit sau amenajat din interiorul zonei protejate va fi supusă autorizării, cu excepţia aceleia de rezugrăvire a faţadelor în aceeaşi culoare şi cu acelaşi material, fără modificarea / afectarea modenaturii acestora.
Intervenţiile se vor realiza pe baza unui studiu care priveşte o parcelă întreagă în înţeles urban. Se pot interzice anumite intervenţii care nu vizează întregul imobil/ corp de clădire: extinderi, mansardări, modificări diverse, reabilitari - înlocuiri de ferestre, deschideri de goluri, tencuiri şi zugrăviri parţiale etc. Mansardarea clădirilor monument istoric sau cu valoare ambientală nu este acceptabilă în toate cazurile, fiind condiţionată de structura şi valoarea şarpantei, de vizibilitatea din spaţiul public, de accesibilitatea nivelului podului etc.
Autorizarea lucrărilor de extindere/mansardare a corpurilor de clădire este admisibilă doar în situaţia în care starea structurii de rezistenţă şi a finisajelor, a nivelului de întreţinere a acestora sunt conforme legislaţiei în vigoare – Codul Civil, Ordonanţa nr. 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, Legea 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor
În caz contrar, autorizarea lucrărilor mai sus menţionate este condiţionată de reabilitarea, în prealabil sau concomitent cu acestea, a imobilului. Reabilitarea va include cel puţin lucrările necesare privind structura de rezistenţă, faţadele (atice şi cornişe, modenatură, tencuieli, zugrăveli, tâmplărie, sistem de evacuare a apelor pluviale), spaţiile comune (ganguri, case de scară, cursive, curţi etc).
Nu se admit intervenţii care permanentizează corpurile parazitare (reparaţii capitale, extinderi etc).
Intervenţiile asupra domeniului public vor ţine cont de caracterul istoric al acestuia şi vor fi supuse spre avizare Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice şi autorizării.
Se va conserva vizibilitatea zidului medieval sau a traseului acestuia (str. Emil Isac, str. Avram Iancu, str. George Bariţiu, str. Regele Ferdinand, str. Victor Fulicea), dinspre interiorul incintei.
Amplasamentele si categoriile de mijloace de publicitate permise vor fi cele stabilite prin Regulamentul local de publicitate aprobat de Consiliul Local.
C. REGLEMENTĂRI PENTRU SPAȚIUL PUBLIC
Procesul de reabilitare şi modernizare a spaţiului public se va desfăşura numai pe bază de proiecte complexe de specialitate ce vor viza ameliorarea imaginii urbane în concordanţă cu caracterul acestuia, dezvoltarea cu prioritate a deplasărilor pietonale şi a spaţiilor destinate acestora, a modalităţilor de deplasare velo, reglementarea circulaţiei autovehiculelor şi a parcării, organizarea mobilierului urban şi a vegetaţiei. Acestea vor obține Avizul Arhitectului șef şi al Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice.
Pieţele / piaţetele vor fi organizate ca spaţii pietonale, traficul motorizat putând ocupa maximum două laturi.
Spaţiile verzi, de tipul scuarurilor sau grădinilor vor avea acces public nelimitat.
Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice din întregul ansamblu protejat.
Cablurile electrice şi de comunicaţii se vor introduce în subteran, ca şi toate celelalte reţele edilitare. ZCP_C1_a Profilele transversale vor cuprinde spaţii diferenţiate pentru traficul motorizat (benzi de circulaţie şi parcare în lung) şi cel lent (piste de biciclete, trotuare, suprafeţe pietonale). ZCP_C1_b Profilele transversale vor fi unitare, de regulă fără diferenţiere între diferitele tipuri de trafic, autovehiculele fiind admise doar pentru acces local şi situaţii de urgenţă.
SECŢIUNEA 2. UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
.
Structura funcţională mixtă include locuire colectivă, funcţiuni administrative, de administrarea afacerilor, financiar-bancare, terţiare, de cult, culturale, de învăţământ, de sănătate, de loisir public, de turism etc – în conformitate cu lista utilizărilor / activităţilor corespunzătoare fiecărei categorii de funcţiuni, din Anexa 1 la prezentul Regulament. Locuirea va ocupa între 30 şi 70% din suprafaţa construită desfăşurată totală (raportul optim între locuire şi celelalte activităţi ar fi de 1:1). Parterele spre principalele spaţii publice vor avea funcţiuni de interes pentru public
1. UTILIZĂRI ADMISE
Imobile cu funcţiune mixtă cuprinzând:
a) activităţi de interes şi cu acces public (administrative, administrarea afacerilor, servicii financiarbancare, comerţ alimentar şi nealimentar, alimentaţie publică, servicii de tip terţiar, culturale, de învățământ, de sănătate.
(b) locuinţe colective / semicolective la nivelele superioare şi eventual la parter, cu excepţia frontului spre spaţiul public. Locuinţele vor ocupa minimum 30% din suprafaţa utilă totală
Imobile monofuncţionale:
(a) instituţii publice şi de interes public (administrative - publice, culturale, de învăţământ etc);
(b) turistice (hoteluri, vile turistice etc);
(c) activități, servicii de tip terțiar.
2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
Conversia funcţională în cazul locuinţelor situate la parterul clădirilor existente cu condiţia asigurării accesului direct din spaţiul public. Diferenţa de nivel între stradă şi intrare va fi de maximum o treaptă. Eventuale diferenţe de nivel până la cota parterului pot fi preluate în interior. Admisibilitatea deschiderii unui acces pe o faţadă nu e garantată, fiind determinată de configuraţia şi arhitectura clădirii. Pentru activităţi de servicii de tip terțiar se admite accesul din gangul / curtea imobilului.
Elemente aferente infrastructurii tehnico-edilitare, cu condiţia amplasării acestora în subteran sau în afara spaţiului public.
Instalaţii exterioare (de climatizare, de încălzire, pompe de căldură etc) cu condiţia ca în funcţionare acestea să producă un nivel de zgomot care să fie inaudibil la nivelul ferestrelor vecinilor.
Garaje publice sub şi supraterane în clădiri dedicate cu următoarele condiţii:
a) Să nu ocupe frontul spre spaţiul public (să fie amplasate în interiorul parcelei, în spatele unui tract dedicat altor funcţiuni);
b) Accesul autovehiculelor să se realizeze din străzi cu trafic redus şi să fie organizat astfel încât să nu perturbe traficul;
Garaje private pe parcelele curente cu următoarele condiţii;
a) Să fie înglobate în corpurile de clădire, să nu aibă acces direct din spaţiul public.
Activităţi de tip terţiar ale locatarilor desfăşurate în interiorul locuinţelor, fără ca acest fapt să implice o conversie funcţională – servicii profesionale sau manufacturiere, conform Anexei 1 la prezentul regulament, prestate numai de proprietari/ocupanţi, cu următoarele condiţii:
(a) să se desfăşoare în apartamentul în cauză în paralel cu funcţiunea de locuire
(b) să aibă acces public limitat (ocazional)
(c) să nu producă poluare fonică, chimică sau vizuală
(d) activitatea (inclusiv depozitarea) să se desfăşoare numai în interiorul locuinţei
3. UTILIZĂRI INTERZISE
Reparaţia capitală, restructurarea, amplificarea (mansardarea, etajarea, extinderea în plan) în orice scop a clădirilor provizorii sau parazitare, identificate ca atare prin PUZCP sau studiul istoric.
Comerţ şi alimentaţie publică practicate prin vitrine / ferestre.
Garaje în clădiri provizorii sau permanente independente amplasate în interiorul parcelelor.
Orice tip de construcţii provizorii, cu excepţia ediculelor parte a amenajării peisagere a curţilor.
Instalaţii / utilaje exterioare, montate pe faţadele imobilelor.
Elemente supraterane independente ale infrastructurii tehnico-edilitare.
Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2.
Lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente.
Destinația zonei : ZCP_C1 ( subzona SZCP_C1_a) - Subzona aferentă principalelor spaţii publice din interiorul incintei fortificate
Încadrat în zona de impozitare ”A” conform H.C.L. 1064/19.12.2018.
Alte prevederi mentionate prin HCL pentru zona in care este situat amplasamentul: nu este cazul ZCP_C1
SECŢIUNEA 1. CARACTERUL ZONEI
.
ZCP C1 - Zona Centrală suprapusă peste Incinta Fortificată e parte a zonei centrale a municipiului, suprapusă peste oraşul istoric, delimitată de traseul fortificaţiilor celei de a doua incinte medievale. E o componentă a Ansamblului urban "Centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca" clasat în Lista Monumentelor Istorice cu codul CJ-II-a-A-07244.
Zona se remarcă printr-o structură funcţională complexă şi atractivă, de tip central, caracterizată de mixajul între diversitatea de activităţi de interes general, cu acces public, situate la parter şi locuirea de tip colectiv situată la nivelele superioare ale imobilelor multifuncţionale. Alături de acestea sunt prezente, ocupând imobile monofuncţionale, majoritatea instituţiilor publice şi de interes public importante ale oraşului. Țesutul urban e caracterizat de parcelarul istoric, cu fronturi înguste spre stradă (în general de 10-18 m) şi adâncimi variabile, de organizarea urbanistică de tip închis, cu imobile situate în aliniament, aparţinând în majoritate tipologiei tradiţionale, în formă de „L”, cu ganguri de acces în curţile interioare. Structura urbană relevă un grad ridicat de diferenţiere, rezultat al evoluţiei istorice.
E o zonă construită protejată datorită valorilor urbanistice şi arhitecturale pe care le înglobează. În cadrul ei se află numeroase clădiri monument istoric clasate sau propuse spre clasare individual prin prezentul P.U.G. în Lista Monumentelor Istorice.
Subzone:
ZCP_C1_a – Subzona aferentă principalelor spaţii publice din interiorul incintei fortificate
ZCP_C1_b – Subzona aferentă tramei stradale minore din interiorul incintei fortificate
A. CONDIŢIONĂRI PRIMARE
Pentru reglementarea detaliată a ZCP C1 - Zona Centrală suprapusă peste Incinta Fortificată se va elabora P.U.Z. pentru Zone Construite Protejate (P.U.Z.C.P.) şi RRLU aferent, în conformitate cu Metodologia de elaborare şi conţinutul - cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate.
Teritoriul de studiu al P.U.Z.C.P. este ZCP C1 - Zona Centrală suprapusă peste Incinta Fortificată. Se admite elaborarea etapizată a PUZCP.
Până la aprobarea P.U.Z.C.P. autorizarea lucrărilor de construire / desfiinţare se va face pe baza prezentului Regulament, cu avizul Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice.
Nu sunt acceptate derogări de la prezentul regulament. Reglementări diferite privind utilizarea terenului, regimul de construire, amplasarea clădirilor faţă de aliniament, relaţiile faţă de limitele laterale sau posterioare ale parcelei, înălţimea clădirilor, coeficientul de utilizare a terenului, procentul de ocupare a terenului se pot institui numai prin PUZCP aprobat conform legii.
Clădirile din interiorul zonei au fost clasificate în trei categorii şi marcate ca atare în planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă” şi în Anexa 5 a prezentului regulament, în conformitate cu Studiul de Fundamentare privind Delimitarea Zonelor Protejate aferent prezentului P.U.G.:
– 1 - clădiri monument istoric, clasate ca atare în Lista Monumentelor Istorice republicată în anul 2010 – intervenţiile asupra acestora se vor realiza în regim specific;
– 1A - clădiri echivalente ca valoare monumentelor istorice, ce ar putea fi clasate ca monument istoric – intervenţiile asupra acestora se vor realiza în regim specific monumentelor istorice;
– 2 - clădiri cu valoare artistică ambientală – pentru această categorie e interzisă desfiinţarea totală sau parţială, modificarea expresiei arhitecturale, alterarea elementelor arhitecturale caracteristice;
– 3 - clădiri neutre pentru care e acceptabilă restructurarea totală sau parţială.
Intervenţiile vor urmări conservarea coerenţei ansamblului şi ridicarea gradului de finisare urbană, restaurarea, conservarea şi deparazitarea fondului construit valoros.
Orice lucrare / intervenţie vizând fondul construit sau amenajat din interiorul zonei protejate va fi supusă autorizării, cu excepţia aceleia de rezugrăvire a faţadelor în aceeaşi culoare şi cu acelaşi material, fără modificarea / afectarea modenaturii acestora.
Intervenţiile se vor realiza pe baza unui studiu care priveşte o parcelă întreagă în înţeles urban. Se pot interzice anumite intervenţii care nu vizează întregul imobil/ corp de clădire: extinderi, mansardări, modificări diverse, reabilitari - înlocuiri de ferestre, deschideri de goluri, tencuiri şi zugrăviri parţiale etc. Mansardarea clădirilor monument istoric sau cu valoare ambientală nu este acceptabilă în toate cazurile, fiind condiţionată de structura şi valoarea şarpantei, de vizibilitatea din spaţiul public, de accesibilitatea nivelului podului etc.
Autorizarea lucrărilor de extindere/mansardare a corpurilor de clădire este admisibilă doar în situaţia în care starea structurii de rezistenţă şi a finisajelor, a nivelului de întreţinere a acestora sunt conforme legislaţiei în vigoare – Codul Civil, Ordonanţa nr. 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, Legea 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor
În caz contrar, autorizarea lucrărilor mai sus menţionate este condiţionată de reabilitarea, în prealabil sau concomitent cu acestea, a imobilului. Reabilitarea va include cel puţin lucrările necesare privind structura de rezistenţă, faţadele (atice şi cornişe, modenatură, tencuieli, zugrăveli, tâmplărie, sistem de evacuare a apelor pluviale), spaţiile comune (ganguri, case de scară, cursive, curţi etc).
Nu se admit intervenţii care permanentizează corpurile parazitare (reparaţii capitale, extinderi etc).
Intervenţiile asupra domeniului public vor ţine cont de caracterul istoric al acestuia şi vor fi supuse spre avizare Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice şi autorizării.
Se va conserva vizibilitatea zidului medieval sau a traseului acestuia (str. Emil Isac, str. Avram Iancu, str. George Bariţiu, str. Regele Ferdinand, str. Victor Fulicea), dinspre interiorul incintei.
Amplasamentele si categoriile de mijloace de publicitate permise vor fi cele stabilite prin Regulamentul local de publicitate aprobat de Consiliul Local.
C. REGLEMENTĂRI PENTRU SPAȚIUL PUBLIC
Procesul de reabilitare şi modernizare a spaţiului public se va desfăşura numai pe bază de proiecte complexe de specialitate ce vor viza ameliorarea imaginii urbane în concordanţă cu caracterul acestuia, dezvoltarea cu prioritate a deplasărilor pietonale şi a spaţiilor destinate acestora, a modalităţilor de deplasare velo, reglementarea circulaţiei autovehiculelor şi a parcării, organizarea mobilierului urban şi a vegetaţiei. Acestea vor obține Avizul Arhitectului șef şi al Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice.
Pieţele / piaţetele vor fi organizate ca spaţii pietonale, traficul motorizat putând ocupa maximum două laturi.
Spaţiile verzi, de tipul scuarurilor sau grădinilor vor avea acces public nelimitat.
Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice din întregul ansamblu protejat.
Cablurile electrice şi de comunicaţii se vor introduce în subteran, ca şi toate celelalte reţele edilitare. ZCP_C1_a Profilele transversale vor cuprinde spaţii diferenţiate pentru traficul motorizat (benzi de circulaţie şi parcare în lung) şi cel lent (piste de biciclete, trotuare, suprafeţe pietonale). ZCP_C1_b Profilele transversale vor fi unitare, de regulă fără diferenţiere între diferitele tipuri de trafic, autovehiculele fiind admise doar pentru acces local şi situaţii de urgenţă.
SECŢIUNEA 2. UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
.
Structura funcţională mixtă include locuire colectivă, funcţiuni administrative, de administrarea afacerilor, financiar-bancare, terţiare, de cult, culturale, de învăţământ, de sănătate, de loisir public, de turism etc – în conformitate cu lista utilizărilor / activităţilor corespunzătoare fiecărei categorii de funcţiuni, din Anexa 1 la prezentul Regulament. Locuirea va ocupa între 30 şi 70% din suprafaţa construită desfăşurată totală (raportul optim între locuire şi celelalte activităţi ar fi de 1:1). Parterele spre principalele spaţii publice vor avea funcţiuni de interes pentru public
1. UTILIZĂRI ADMISE
Imobile cu funcţiune mixtă cuprinzând:
a) activităţi de interes şi cu acces public (administrative, administrarea afacerilor, servicii financiarbancare, comerţ alimentar şi nealimentar, alimentaţie publică, servicii de tip terţiar, culturale, de învățământ, de sănătate.
(b) locuinţe colective / semicolective la nivelele superioare şi eventual la parter, cu excepţia frontului spre spaţiul public. Locuinţele vor ocupa minimum 30% din suprafaţa utilă totală
Imobile monofuncţionale:
(a) instituţii publice şi de interes public (administrative - publice, culturale, de învăţământ etc);
(b) turistice (hoteluri, vile turistice etc);
(c) activități, servicii de tip terțiar.
2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
Conversia funcţională în cazul locuinţelor situate la parterul clădirilor existente cu condiţia asigurării accesului direct din spaţiul public. Diferenţa de nivel între stradă şi intrare va fi de maximum o treaptă. Eventuale diferenţe de nivel până la cota parterului pot fi preluate în interior. Admisibilitatea deschiderii unui acces pe o faţadă nu e garantată, fiind determinată de configuraţia şi arhitectura clădirii. Pentru activităţi de servicii de tip terțiar se admite accesul din gangul / curtea imobilului.
Elemente aferente infrastructurii tehnico-edilitare, cu condiţia amplasării acestora în subteran sau în afara spaţiului public.
Instalaţii exterioare (de climatizare, de încălzire, pompe de căldură etc) cu condiţia ca în funcţionare acestea să producă un nivel de zgomot care să fie inaudibil la nivelul ferestrelor vecinilor.
Garaje publice sub şi supraterane în clădiri dedicate cu următoarele condiţii:
a) Să nu ocupe frontul spre spaţiul public (să fie amplasate în interiorul parcelei, în spatele unui tract dedicat altor funcţiuni);
b) Accesul autovehiculelor să se realizeze din străzi cu trafic redus şi să fie organizat astfel încât să nu perturbe traficul;
Garaje private pe parcelele curente cu următoarele condiţii;
a) Să fie înglobate în corpurile de clădire, să nu aibă acces direct din spaţiul public.
Activităţi de tip terţiar ale locatarilor desfăşurate în interiorul locuinţelor, fără ca acest fapt să implice o conversie funcţională – servicii profesionale sau manufacturiere, conform Anexei 1 la prezentul regulament, prestate numai de proprietari/ocupanţi, cu următoarele condiţii:
(a) să se desfăşoare în apartamentul în cauză în paralel cu funcţiunea de locuire
(b) să aibă acces public limitat (ocazional)
(c) să nu producă poluare fonică, chimică sau vizuală
(d) activitatea (inclusiv depozitarea) să se desfăşoare numai în interiorul locuinţei
3. UTILIZĂRI INTERZISE
Reparaţia capitală, restructurarea, amplificarea (mansardarea, etajarea, extinderea în plan) în orice scop a clădirilor provizorii sau parazitare, identificate ca atare prin PUZCP sau studiul istoric.
Comerţ şi alimentaţie publică practicate prin vitrine / ferestre.
Garaje în clădiri provizorii sau permanente independente amplasate în interiorul parcelelor.
Orice tip de construcţii provizorii, cu excepţia ediculelor parte a amenajării peisagere a curţilor.
Instalaţii / utilaje exterioare, montate pe faţadele imobilelor.
Elemente supraterane independente ale infrastructurii tehnico-edilitare.
Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2.
Lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente.
3. REGIM TEHNIC
S=706 mp ZCP_C1
SECŢIUNEA 3. CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR
4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI
Parcelarul este protejat. In anumite cazuri pot fi acceptate operaţiuni de comasare/divizare a parcelelor, cu avizul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice.
In toate cazurile se va lua în considerare parcela în înţeles urban, indiferent de forma în care proprietatea asupra acesteia e divizată între deţinători.
5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
Clădirile se vor amplasa în aliniament, în front continuu (închis). Aliniamentul existent se va conserva, cu excepţia situaţiilor în care la limita între două parcele există un decalaj, caz în care se va proceda la o corecţie prin retragerea clădirii mai avansate până la nivelul colţurilor parcelelor adiacente, realizându-se astfel o realiniere locală.
Prin excepţie, în situaţiile în care frontul deschis constituie o specificitate locală, se va conserva acest mod de construire. Asemenea situaţii vor fi reglementate prin P.U.Z.C.P. Până la realizarea acestuia, aceste cazuri se vor reglementa prin P.U.D-uri ce vor avea la bază un studiu istoric dezvoltat pe o suprafaţă relevantă.
6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
Conformarea clădirilor pe parcelă va fi determinată de contextul generat de cadrul construit adiacent. Principiul constă în acoperirea calcanelor existente şi respectiv contrapunerea de curţi în dreptul celor de pe parcelele vecine. Regula se aplică atât pe limitele laterale cât şi pe cele posterioare de proprietate. Nu vor fi luate în considerare corpurile de clădire parazitare, identificate ca atare prin studiul istoric.
Clădirile se vor dezvolta între limitele laterale ale parcelelor, pe o adâncime de maximum 15 m de la aliniament. Se admite şi dezvoltarea în adâncime de-a lungul uneia din laturi, după tipologia tradiţională în formă de «L», cu condiţia ca pe parcela învecinată să existe de asemenea un calcan. In situaţiile în care lăţimea frontului la stradă şi contextul o permit, se pot aplica şi alte tipologii (« U », « C », « T », « O » etc.
Prin excepţie, în situaţia în care e necesară conservarea unei deschideri existente în frontul stradal, pe acea latură se va asigura o retragere de minimum 4,5 m, pe o adâncime de maximum 15 m.
Calcanele vor constitui limite de compartiment de incendiu şi vor fi conformate conform normelor specifice.
Dacă adiacent limitelor laterale sau posterioară ale parcelei imobilul (imobilele) vecin dispune de o curte interioară, pe parcela ce face obiectul reconstrucţiei / restructurării se va conforma de asemenea o curte dispusă strict în fata celei (celor) vecine, cu lungimea cel puţin egală cu aceasta şi cu o retragere faţă de limita de proprietate de cel puţin jumătate din înălţimea la cornişă dar nu mai puţin de 4,5 m. În plus, în dreptul calcanelor sau a curţilor de lumină învecinate se pot amplasa curţi de lumină cu lungimea de minimum 3,5 m şi adâncimea de minimum 2 m dacă spre acestea nu se deschid spaţii de locuit sau care adăpostesc activităţi ce necesită lumină naturală.
7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
În cazul curţilor interioare neadiacente limitelor laterale de proprietate, închise pe trei sau patru laturi, între faţadele interioare paralele se va asigura o distanţă minimă egală cu jumătate din înălţimea acestora, dar nu mai puţin de 6 m (sunt admise configuraţii în retrageri transversale succesive, cu condiţia îndeplinirii la orice nivel a relaţiei menţionate).
În cazul coexistenţei pe aceeaşi parcelă a două corpuri de clădire, între faţadele paralele ale acestora se va asigura aceeaşi relaţie.
8. CIRCULAŢII ŞI ACCESEĂ
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute.
Pentru clădirile existente / parţial restructurate se vor conserva accesele actuale. Gangurile desfiinţate (parazitate) se vor redeschide şi dedica, de regulă, rolului iniţial
Pentru clădirile noi se vor prevedea accese pietonale şi carosabile de acces la garaje, conform normelor.
Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autorizaţiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.
Pentru amenajările curţilor cu rol pietonal şi carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea învelitorilor permeabile, din materiale naturale.
9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
Având în vedere strategia de dezvoltare a municipiului, precum și conceptele naționale și internaționale privind calitatea vieții, calitatea spațiului urban și încurajarea mijloacelor de transport în comun și alternative, asigurarea locurilor de parcare nu este obligatorie.
10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
Înălţimea clădirilor va fi determinată în fiecare caz, în funcţie de context, în plus aplicându-se cumulativ următoarele criterii:
(a) înălţimea maximă la cornişă nu va depăşi 14 m şi înălţimea maximă la coamă (totală) nu va depăşi 20 m respectiv un regim de înălţime de P+3+M, pe străzile cu distanţa între aliniamente mai mare de 15 m.
(b) înălţimea maximă la cornişă nu va depăşi 11 m şi înălţimea maximă la coamă (totală) nu va depăşi 17 m respectiv un regim de înălţime şi respectiv P+2+M, pe străzile cu distanţa între aliniamente mai mare de 10 m.
(c) înălţimea maximă la cornişă nu va depăşi 8 şi înălţimea maximă la coamă (totală) nu va depăşi 14 m şi respectiv P+1+M, pe străzile cu distanţa între aliniamente mai mică de 10 m.
(d) corpurile de clădire situate în interiorul parcelei se vor încadra în înălţimea maximă la cornişă/totală admisă pe strada respectivă, chiar dacă corpul din aliniament are un regim de înălţime diferit.
11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei şi peisajului urban, aşa cum a fost el descris în Secţiunea 1.
Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.
Clădiri noi
Arhitectura acestora va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului (imobile cu funcţiune mixă, imlicând locuirea la nivelele superioare). Se interzice realizarea de pastişe arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice.
Volumetria se va conforma tipologiilor specifice oraşului istoric.
Acoperişurile vor avea şarpante cu forme simple, în două sau patru ape, cu pante egale şi constante ce se vor încadra între 35o şi 60o , funcţie de contextul local. Cornişele vor fi de tip urban.
Raportul plin-gol al faţadelor va fi apropiat de cel predominant în zonă. Elementele în relief ale faţadelor (bow window-uri, balcoane etc) se vor integra formal în tipologiile existente.
Materialele de finisaj vor fi cele specifice zonei – ţiglă ceramică, în mod excepţional tablă lisă fălţuită de culoare gri pentru acoperişe, tencuieli lise pentru faţade, placaje din piatră de calcar sau tencuieli pentru socluri şi alte elemente arhitecturale. Pentru tâmplării (uşi şi ferestre) se va folosi exclusiv lemnul, cu excepţia celor aparţinând spaţiilor comerciale de la parter, pentru care sunt acceptabile formule moderne, high tech – sticlă, oţel etc.
Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale, specifice. Se interzice folosirea culorilor saturate, stridente, la toate elementele construcţiei.
Clădiri existente
Intervenţiile asupra acestora se vor realiza în regim de restaurare, numai pe bază de proiecte detaliate fundamentate pe studii istorice şi investigaţii complexe asupra construcţiilor, avizate şi autorizate conform legii.
Se vor folosi materiale şi tehnici adecvate, de regulă cele tradiţionale.
În cazul intervenţiilor vizând reparaţia, reabilitarea, restaurarea corpurilor existente:
Se va conserva expresia arhitecturală şi modenatura faţadelor acestora cu excepţia cazurilor în care se revine la o situaţie iniţială sau anterioară considerată favorabilă.
Se interzice eliminarea decoraţiilor specifice (ancadramente, cornişe, brâuri, colonete, pilaştri, etc). Reabilitarea termică nu poate constitui un pretext pentru eludarea acestei reglementări, în unele cazuri aceasta putând implica tehnologii şi materiale speciale.
Tâmplăriile istorice se vor conseva prin restaurare. În mod excepţional, când acest lucru nu mai este posibil, se vor înlocui cu copii cu aspect identic cu originalele, reproducându-se toate detaliile şi decoraţiile. Prin excepţie, la spaţiile comerciale de la parter sunt acceptabile formule moderne, high tech – sticlă, oţel etc.
Învelitorile acoperişelor vor fi din ţiglă ceramică de culoare naturală. În situaţiile în care învelitoarea e din tablă fălţuită şi structura şarpantei nu are capacitatea portantă pentru a susţine ţigla, se admite refacerea acesteia cu tablă lisă fălţuită de culoare gri.
Jgheaburile şi burlanele se vor reface din tablă zincată, de zinc sau de cupru în manieră tradiţională.
În cazul intervenţiilor vizând restructurarea / extinderea corpurilor existente:
Se vor aplica reglementările anterioare
Se vor evidenţia / diferenţia în structura spaţială şi expresia arhitecturală propusă elementele existente conservate şi cele noi.
Firmele comerciale / necomerciale şi vitrinele vor respecta reglementările cuprinse în Anexa 3 la prezentul regulament
12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR
Toate clădirile se vor racorda la reţelele edilitare publice, zona beneficiind de echipare completă.
Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine.
Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în clădiri.
Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc).
Fiecare parcelă va dispune de un spaţiu interior parcelei (eventual integrat în clădire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public.
13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 15% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele având o îmbrăcăminte de orice tip sunt cuprinse în categoria spaţiilor libere, pentru care se vor utiliza materiale tradiţionale (în general daleje de piatră de tip permeabil).
Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.
14. ÎMPREJMUIRI
Împrejmuirile de pe limitele laterale şi posterioare ale parceleor vor fi de tip opac, cu înălţimea maximă de 2,20 m, de regulă din zidărie de cărămidă aparentă sau tencuită.
SECŢIUNEA 4. POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)
ZCP_C1_a
ZCP_C1_b
Pentru parcelele comune:
P.O.T. maxim = 60%
Pentru parcelele de colţ:
P.O.T. maxim = 75%.
Pentru parcele ce includ clădiri pentru garaje/parcaje colective cu o capacitate cel puţin dublă faţă de necesarul stabilit la punctul 9:
P.O.T. maxim = 85%
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic
16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)
ZCP_C1_a
Pentru parcelele comune:
C.U.T. maxim = 2,2
Pentru parcelele de colţ:
C.U.T. maxim = 2,8
Pentru parcele ce includ clădiri pentru garaje/parcaje colective cu o capacitate cel puţin dublă faţă de necesarul stabilit la punctul 9:
C.U.T. maxim = 3,2
ZCP_C1_b
Pentru parcelele comune:
C.U.T. maxim = 1,6
Pentru parcelele de colţ:
C.U.T. maxim = 2,0
Pentru parcele ce includ clădiri pentru garaje/parcaje colective cu o capacitate cel puţin dublă faţă de necesarul stabilit la punctul 9:
C.U.T. maxim = 2,4
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii, mansardării, supraetajării clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic. În cazul mansardărilor, suprafaţa nivelului (SN) mansardei va reprezenta maximum 60% din suprafaţa nivelului curent (se va lua în calcul numai porţiunea cu h liber ≥ 1,40 m).
Prin excepţie, mansardarea clădirilor existente la data intrării în vigoare a prezentului Regulament se poate realiza chiar dacă prin acest fapt se depăşeşte CUT maxim reglementat, cu următoarele condiţii:
(a) mansardarea să fie admisibilă în sensul prezentului regulament;
(b) în cazul imobilelor ce includ locuirea, spaţiile din mansardă vor fi, la rândul lor, exclusiv spaţii de locuit;
(c) mansardarea să se realizeze în geometria / volumetria acoperişului existent.
SECŢIUNEA 3. CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR
4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI
Parcelarul este protejat. In anumite cazuri pot fi acceptate operaţiuni de comasare/divizare a parcelelor, cu avizul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice.
In toate cazurile se va lua în considerare parcela în înţeles urban, indiferent de forma în care proprietatea asupra acesteia e divizată între deţinători.
5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
Clădirile se vor amplasa în aliniament, în front continuu (închis). Aliniamentul existent se va conserva, cu excepţia situaţiilor în care la limita între două parcele există un decalaj, caz în care se va proceda la o corecţie prin retragerea clădirii mai avansate până la nivelul colţurilor parcelelor adiacente, realizându-se astfel o realiniere locală.
Prin excepţie, în situaţiile în care frontul deschis constituie o specificitate locală, se va conserva acest mod de construire. Asemenea situaţii vor fi reglementate prin P.U.Z.C.P. Până la realizarea acestuia, aceste cazuri se vor reglementa prin P.U.D-uri ce vor avea la bază un studiu istoric dezvoltat pe o suprafaţă relevantă.
6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
Conformarea clădirilor pe parcelă va fi determinată de contextul generat de cadrul construit adiacent. Principiul constă în acoperirea calcanelor existente şi respectiv contrapunerea de curţi în dreptul celor de pe parcelele vecine. Regula se aplică atât pe limitele laterale cât şi pe cele posterioare de proprietate. Nu vor fi luate în considerare corpurile de clădire parazitare, identificate ca atare prin studiul istoric.
Clădirile se vor dezvolta între limitele laterale ale parcelelor, pe o adâncime de maximum 15 m de la aliniament. Se admite şi dezvoltarea în adâncime de-a lungul uneia din laturi, după tipologia tradiţională în formă de «L», cu condiţia ca pe parcela învecinată să existe de asemenea un calcan. In situaţiile în care lăţimea frontului la stradă şi contextul o permit, se pot aplica şi alte tipologii (« U », « C », « T », « O » etc.
Prin excepţie, în situaţia în care e necesară conservarea unei deschideri existente în frontul stradal, pe acea latură se va asigura o retragere de minimum 4,5 m, pe o adâncime de maximum 15 m.
Calcanele vor constitui limite de compartiment de incendiu şi vor fi conformate conform normelor specifice.
Dacă adiacent limitelor laterale sau posterioară ale parcelei imobilul (imobilele) vecin dispune de o curte interioară, pe parcela ce face obiectul reconstrucţiei / restructurării se va conforma de asemenea o curte dispusă strict în fata celei (celor) vecine, cu lungimea cel puţin egală cu aceasta şi cu o retragere faţă de limita de proprietate de cel puţin jumătate din înălţimea la cornişă dar nu mai puţin de 4,5 m. În plus, în dreptul calcanelor sau a curţilor de lumină învecinate se pot amplasa curţi de lumină cu lungimea de minimum 3,5 m şi adâncimea de minimum 2 m dacă spre acestea nu se deschid spaţii de locuit sau care adăpostesc activităţi ce necesită lumină naturală.
7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
În cazul curţilor interioare neadiacente limitelor laterale de proprietate, închise pe trei sau patru laturi, între faţadele interioare paralele se va asigura o distanţă minimă egală cu jumătate din înălţimea acestora, dar nu mai puţin de 6 m (sunt admise configuraţii în retrageri transversale succesive, cu condiţia îndeplinirii la orice nivel a relaţiei menţionate).
În cazul coexistenţei pe aceeaşi parcelă a două corpuri de clădire, între faţadele paralele ale acestora se va asigura aceeaşi relaţie.
8. CIRCULAŢII ŞI ACCESEĂ
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute.
Pentru clădirile existente / parţial restructurate se vor conserva accesele actuale. Gangurile desfiinţate (parazitate) se vor redeschide şi dedica, de regulă, rolului iniţial
Pentru clădirile noi se vor prevedea accese pietonale şi carosabile de acces la garaje, conform normelor.
Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autorizaţiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.
Pentru amenajările curţilor cu rol pietonal şi carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea învelitorilor permeabile, din materiale naturale.
9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
Având în vedere strategia de dezvoltare a municipiului, precum și conceptele naționale și internaționale privind calitatea vieții, calitatea spațiului urban și încurajarea mijloacelor de transport în comun și alternative, asigurarea locurilor de parcare nu este obligatorie.
10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
Înălţimea clădirilor va fi determinată în fiecare caz, în funcţie de context, în plus aplicându-se cumulativ următoarele criterii:
(a) înălţimea maximă la cornişă nu va depăşi 14 m şi înălţimea maximă la coamă (totală) nu va depăşi 20 m respectiv un regim de înălţime de P+3+M, pe străzile cu distanţa între aliniamente mai mare de 15 m.
(b) înălţimea maximă la cornişă nu va depăşi 11 m şi înălţimea maximă la coamă (totală) nu va depăşi 17 m respectiv un regim de înălţime şi respectiv P+2+M, pe străzile cu distanţa între aliniamente mai mare de 10 m.
(c) înălţimea maximă la cornişă nu va depăşi 8 şi înălţimea maximă la coamă (totală) nu va depăşi 14 m şi respectiv P+1+M, pe străzile cu distanţa între aliniamente mai mică de 10 m.
(d) corpurile de clădire situate în interiorul parcelei se vor încadra în înălţimea maximă la cornişă/totală admisă pe strada respectivă, chiar dacă corpul din aliniament are un regim de înălţime diferit.
11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei şi peisajului urban, aşa cum a fost el descris în Secţiunea 1.
Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.
Clădiri noi
Arhitectura acestora va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului (imobile cu funcţiune mixă, imlicând locuirea la nivelele superioare). Se interzice realizarea de pastişe arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice.
Volumetria se va conforma tipologiilor specifice oraşului istoric.
Acoperişurile vor avea şarpante cu forme simple, în două sau patru ape, cu pante egale şi constante ce se vor încadra între 35o şi 60o , funcţie de contextul local. Cornişele vor fi de tip urban.
Raportul plin-gol al faţadelor va fi apropiat de cel predominant în zonă. Elementele în relief ale faţadelor (bow window-uri, balcoane etc) se vor integra formal în tipologiile existente.
Materialele de finisaj vor fi cele specifice zonei – ţiglă ceramică, în mod excepţional tablă lisă fălţuită de culoare gri pentru acoperişe, tencuieli lise pentru faţade, placaje din piatră de calcar sau tencuieli pentru socluri şi alte elemente arhitecturale. Pentru tâmplării (uşi şi ferestre) se va folosi exclusiv lemnul, cu excepţia celor aparţinând spaţiilor comerciale de la parter, pentru care sunt acceptabile formule moderne, high tech – sticlă, oţel etc.
Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale, specifice. Se interzice folosirea culorilor saturate, stridente, la toate elementele construcţiei.
Clădiri existente
Intervenţiile asupra acestora se vor realiza în regim de restaurare, numai pe bază de proiecte detaliate fundamentate pe studii istorice şi investigaţii complexe asupra construcţiilor, avizate şi autorizate conform legii.
Se vor folosi materiale şi tehnici adecvate, de regulă cele tradiţionale.
În cazul intervenţiilor vizând reparaţia, reabilitarea, restaurarea corpurilor existente:
Se va conserva expresia arhitecturală şi modenatura faţadelor acestora cu excepţia cazurilor în care se revine la o situaţie iniţială sau anterioară considerată favorabilă.
Se interzice eliminarea decoraţiilor specifice (ancadramente, cornişe, brâuri, colonete, pilaştri, etc). Reabilitarea termică nu poate constitui un pretext pentru eludarea acestei reglementări, în unele cazuri aceasta putând implica tehnologii şi materiale speciale.
Tâmplăriile istorice se vor conseva prin restaurare. În mod excepţional, când acest lucru nu mai este posibil, se vor înlocui cu copii cu aspect identic cu originalele, reproducându-se toate detaliile şi decoraţiile. Prin excepţie, la spaţiile comerciale de la parter sunt acceptabile formule moderne, high tech – sticlă, oţel etc.
Învelitorile acoperişelor vor fi din ţiglă ceramică de culoare naturală. În situaţiile în care învelitoarea e din tablă fălţuită şi structura şarpantei nu are capacitatea portantă pentru a susţine ţigla, se admite refacerea acesteia cu tablă lisă fălţuită de culoare gri.
Jgheaburile şi burlanele se vor reface din tablă zincată, de zinc sau de cupru în manieră tradiţională.
În cazul intervenţiilor vizând restructurarea / extinderea corpurilor existente:
Se vor aplica reglementările anterioare
Se vor evidenţia / diferenţia în structura spaţială şi expresia arhitecturală propusă elementele existente conservate şi cele noi.
Firmele comerciale / necomerciale şi vitrinele vor respecta reglementările cuprinse în Anexa 3 la prezentul regulament
12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR
Toate clădirile se vor racorda la reţelele edilitare publice, zona beneficiind de echipare completă.
Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine.
Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în clădiri.
Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc).
Fiecare parcelă va dispune de un spaţiu interior parcelei (eventual integrat în clădire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public.
13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 15% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele având o îmbrăcăminte de orice tip sunt cuprinse în categoria spaţiilor libere, pentru care se vor utiliza materiale tradiţionale (în general daleje de piatră de tip permeabil).
Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.
14. ÎMPREJMUIRI
Împrejmuirile de pe limitele laterale şi posterioare ale parceleor vor fi de tip opac, cu înălţimea maximă de 2,20 m, de regulă din zidărie de cărămidă aparentă sau tencuită.
SECŢIUNEA 4. POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)
ZCP_C1_a
ZCP_C1_b
Pentru parcelele comune:
P.O.T. maxim = 60%
Pentru parcelele de colţ:
P.O.T. maxim = 75%.
Pentru parcele ce includ clădiri pentru garaje/parcaje colective cu o capacitate cel puţin dublă faţă de necesarul stabilit la punctul 9:
P.O.T. maxim = 85%
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic
16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)
ZCP_C1_a
Pentru parcelele comune:
C.U.T. maxim = 2,2
Pentru parcelele de colţ:
C.U.T. maxim = 2,8
Pentru parcele ce includ clădiri pentru garaje/parcaje colective cu o capacitate cel puţin dublă faţă de necesarul stabilit la punctul 9:
C.U.T. maxim = 3,2
ZCP_C1_b
Pentru parcelele comune:
C.U.T. maxim = 1,6
Pentru parcelele de colţ:
C.U.T. maxim = 2,0
Pentru parcele ce includ clădiri pentru garaje/parcaje colective cu o capacitate cel puţin dublă faţă de necesarul stabilit la punctul 9:
C.U.T. maxim = 2,4
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii, mansardării, supraetajării clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic. În cazul mansardărilor, suprafaţa nivelului (SN) mansardei va reprezenta maximum 60% din suprafaţa nivelului curent (se va lua în calcul numai porţiunea cu h liber ≥ 1,40 m).
Prin excepţie, mansardarea clădirilor existente la data intrării în vigoare a prezentului Regulament se poate realiza chiar dacă prin acest fapt se depăşeşte CUT maxim reglementat, cu următoarele condiţii:
(a) mansardarea să fie admisibilă în sensul prezentului regulament;
(b) în cazul imobilelor ce includ locuirea, spaţiile din mansardă vor fi, la rândul lor, exclusiv spaţii de locuit;
(c) mansardarea să se realizeze în geometria / volumetria acoperişului existent.
4. OBLIGAŢII ALE TITULARULUI CERTIFICATULUI DE URBANISM:
AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI CLUJ NAPOCA CALEA DOROBANTILOR, NR.99, BL. 9B (autoritatea competentă pentru protecţia mediului, adresa) (Denumirea şi adresa acesteia se personalizează prin grija autorităţii administraţiei publice emitente.)
În aplicarea Directivei Consiliului 85/337/CEE (Directiva EIA) privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată prin Directiva Consiliului 97/11/CE şi prin Directiva Consiliului şi Parlamentului European 2003/35/CE privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul şi modificarea, cu privire la participarea publicului şi accesul la justiţie, a Directivei 85/337/CEE şi a Directivei 96/61/CE, prin certificatul de urbanism se comunică solicitantului obligaţia de a contacta autoritatea teritorială de mediu pentru ca aceasta să analizeze şi să decidă, după caz, încadrarea/neîncadrarea proiectului investiţiei publice/private în lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului.
În aplicarea prevederilor Directivei Consiliului 85/337/CEE, procedura de emitere a acordului de mediu se desfăşoară după emiterea certificatului de urbanism, anterior depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei publice competente.
În vederea satisfacerii cerinţelor cu privire la procedura de emitere a acordului de mediu, autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte mecanismul asigurării consultării publice, centralizării opţiunilor publicului şi al formulării unui punct de vedere oficial cu privire la realizarea investiţiei în acord cu rezultatele consultării publice.
În aceste condiţii:
După primirea prezentului certificat de urbanism, titularul are obligaţia de a se prezenta la autoritatea competentă pentru protecţia mediului în vederea evaluării iniţiale a investiţiei şi stabilirii necesităţii evaluării efectelor acesteia asupra mediului. în urma evaluării iniţiale a investiţiei se va emite actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului.
În situaţia în care autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte necesitatea evaluării efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente cu privire la menţinerea cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
În situaţia în care, după emiterea certificatului de urbanism ori pe parcursul derulării procedurii de evaluare a efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul renunţă la intenţia de realizare a investiţiei, acesta are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente.
În scopul elaborării documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii — de construire/de desfiinţare — solicitantul se va adresa autorităţii competente pentru protecţia mediului:
AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI CLUJ NAPOCA CALEA DOROBANTILOR, NR.99, BL. 9B (autoritatea competentă pentru protecţia mediului, adresa) (Denumirea şi adresa acesteia se personalizează prin grija autorităţii administraţiei publice emitente.)
În aplicarea Directivei Consiliului 85/337/CEE (Directiva EIA) privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată prin Directiva Consiliului 97/11/CE şi prin Directiva Consiliului şi Parlamentului European 2003/35/CE privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul şi modificarea, cu privire la participarea publicului şi accesul la justiţie, a Directivei 85/337/CEE şi a Directivei 96/61/CE, prin certificatul de urbanism se comunică solicitantului obligaţia de a contacta autoritatea teritorială de mediu pentru ca aceasta să analizeze şi să decidă, după caz, încadrarea/neîncadrarea proiectului investiţiei publice/private în lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului.
În aplicarea prevederilor Directivei Consiliului 85/337/CEE, procedura de emitere a acordului de mediu se desfăşoară după emiterea certificatului de urbanism, anterior depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei publice competente.
În vederea satisfacerii cerinţelor cu privire la procedura de emitere a acordului de mediu, autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte mecanismul asigurării consultării publice, centralizării opţiunilor publicului şi al formulării unui punct de vedere oficial cu privire la realizarea investiţiei în acord cu rezultatele consultării publice.
În aceste condiţii:
După primirea prezentului certificat de urbanism, titularul are obligaţia de a se prezenta la autoritatea competentă pentru protecţia mediului în vederea evaluării iniţiale a investiţiei şi stabilirii necesităţii evaluării efectelor acesteia asupra mediului. în urma evaluării iniţiale a investiţiei se va emite actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului.
În situaţia în care autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte necesitatea evaluării efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente cu privire la menţinerea cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
În situaţia în care, după emiterea certificatului de urbanism ori pe parcursul derulării procedurii de evaluare a efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul renunţă la intenţia de realizare a investiţiei, acesta are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente.
6. CEREREA DE EMITERE A AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINŢARE VA FI ÎNSOȚITĂ DE URMĂTOARELE DOCUMENTE:
- certificatul de urbanism;
- dovada titlului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii, sau, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel (copie legalizată);
- documentaţia tehnică - D.T., după caz:
- D.T.A.C.
- D.T.A.D.
- D.T.O.E.
- avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism:
Avize şi acorduri privind utilităţile urbane şi infrastructura:- alimentare cu apa:
- gaze naturale:
- canalizare:
- telefonizare:
- alimentare cu energie electrică:
- salubritate:
- alimentare cu energie termică:
- transport urban:
Avize şi acorduri privind:- securitatea la incendiu:x
- protecţia civilă:
- sănătatea populaţiei:x
Avize/acorduri specifice ale administraţiei publice centrale şi/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora:- Ministerul Culturii. Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Cultural Cluj;
Studii de specialitate: - actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului;
- dovada privind achitarea taxelor legale.
Documentele de plată ale următoarelor taxe (copie):
Certificatul de urbanism nu ţine loc de autorizaţie de construire/desfiinţare şi nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.
- pentru autorizația de construire;- pentru timbrul arhitecturii;- pentru transport moloz - se va prezenta contractul cu firma de salubritate care gestionează zona pentru deșeurile provenite din construcții și demolări și cantitățile reale de deșeuri rezultate întocmit de către proiectant;
Certificatul de urbanism nu ţine loc de autorizaţie de construire/desfiinţare şi nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.
Termenul de valabilitate:
12
luni
de la data emiterii.EMIL BOC
Daniel Pop
Aurora Rosca
Varga Maria
Varga Maria
26.11.2024
14.00 lei
8577649
07.11.2024