ELABORARE DOCUMENTAȚIE TEHNICĂ PENTRU AUTORIZAREA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE DESFIINȚARE CORP C1 ȘI ELABORARE PLAN URBANISTIC DE DETALIU ȘI DOCUMENTAȚIE TEHNICĂ PENTRU AUTORIZAREA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE CONSTRUIRE IMOBIL MIXT, AMPLASARE FIRME LUMINOASE, AMENAJARI EXTERIOARE, ÎMPREJMUIRE
judetul Cluj, municipiul Cluj-Napoca, Str Alexandru Vaida Voievod, nr. 12
267343
-
267343, 267343-C1, Plan de incadrare in zona, Plan de situatie
355295
26.02.2026
, aprobată prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca nr. 493/22.12.2014, prelungit prin H.C.L. nr. 672/11.10.2024
În conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
SE CERTIFICĂ
1. REGIM JURIDIC
A. Imobile situate în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, în afara perimetrului de protecţie a valorilor istorice şi arhitectural-urbanistice.
Imobil în coproprietate privată.
B. SERVITUȚI PENTRU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ AFLATE ÎN ZONĂ, ALTE RESTRICȚII
Servituţi de utilitate publică: nu este cazul
Alte restricții: : zona arheologic protejata
Imobilele nu sunt situate în lista monumentelor istorice sau ale naturii dar este in zona arheologic protejata.
Imobil în coproprietate privată.
B. SERVITUȚI PENTRU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ AFLATE ÎN ZONĂ, ALTE RESTRICȚII
Servituţi de utilitate publică: nu este cazul
Alte restricții: : zona arheologic protejata
Imobilele nu sunt situate în lista monumentelor istorice sau ale naturii dar este in zona arheologic protejata.
2. REGIM ECONOMIC
Folosință actuală: teren (arabil) și corp C1 - casa din caramida pe fundatii din beton si piatra acoperita cu tigla cu 3 camere, bucatarie, 2 camari de alimente, 2 antreuri, pivnita - conf CF 267343
Destinația zonei: UTR M1, ZONA MIXTA CU REGIM DE CONSTRUIRE INCHIS, ADIACENTA PRINCIPALELOR ARTERE DE TRAFIC, UTR Lc_A, ANSAMBLURI DE LOCUINTE COLECTIVE REALIZATE INAINTE DE ANUL 1990, UTR Lc, ZONA DE LOCUINTE COLECTIVE REALIZATE DUPA ANUL 1990
Încadrat în zona de impozitare ”B” conform H.C.L. 1064/19.12.2018, modificat parțial prin H.C.L. 44/17.02.2025.
Alte prevederi mentionate prin HCL pentru zona in care este situat amplasamentul:
– La emiterea autorizatiei de construire se vor respecta următoarele elemente referitoare la organizarea de santier: împrejmuirea corespunzătoare a organizărilor de santier, amenajarea rampei de spălare, amenajarea unui drum pietruit de la rampa de spălare la iesirea din santier, amenajarea unui drum pietruit de acces de la drumul modernizat spre organizarea de santier, amenajarea unui sistem de colectare a apelor pluviale, asigurarea curateniei in incinta si in apropierea acesteia, protejarea cu plasa de protectie a imobilelor la care se executa lucrari.
– La receptia lucrărilor se va prezenta dovada efectuarii transporturilor de deseuri rezultate din demolare/construire. M1
SECŢIUNEA 1. CARACTERUL ZONEI
.
Zonă cu funcţiuni mixte de tip subcentral dezvoltată în lungul principalelor artere de circulaţie ale municipiului.
Zona se remarcă printr-o structură funcţională heterogenă, caracterizată de mixajul între activităţile de interes general, cu acces public, ce tind să ocupe parterele şi locuirea de tip colectiv situată la nivelele superioare ale imobilelor multifuncţionale. Sunt de asemenea prezente, ocupând imobile monofuncţionale, instituţii publice şi de interes pentru public, dar şi alte tipuri de activităţi. Alături de acestea, rezultat al unei redezvoltări incomplete, se întâlneşte locuirea de tip individual periferic. Gradul de finisare urbană în spiritul regulii dominante, impuse prin efectul redezvoltării moderne, e neuniform. Parcelarul e în general inegal, regăsindu-se parcele cu fronturi înguste spre stradă (în general de 15 - 18 m) şi adâncimi variabile, ocupate de clădiri aparţinând tipologiei tradiţionale, de tip periferic, dar şi parcele cu deschideri importante spre spaţiul public (20 – 50 m),rezultat al procesului de restructurare aflat în desfăşurare. Specific e organizarea urbanistică de tip închis, cu imobile situate în aliniament, cu regim mediu de înălţime, cu tendinţă de aliniere la cornişa situată la o înălţime de 17 m. Structura urbană relevă un grad ridicat de diferenţiere, rezultat al evoluţiei istorice
A. CONDIŢIONĂRI PRIMARE
asigurarea coerenţei dezvoltării / ridicarea gradului de finisare urbană. Nu se admit intervenţii care permanentizează corpurile parazitare.
Situaţiile în care:
- pe parcelă se prevăd mai multe corpuri de clădire / se crează un ansamblu;
- parcela în înţeles urban are o suprafaţă mai mică decât cea minim reglementată la punctul 4 de mai jos;
- configuraţia locală nu permite conformarea clădirii propuse conform prevederilor prezentului regulament;
vor fi reglementate urbanistic prin P.U.D, conform legii si prevederilor prezentului regulament.
Amplasamentele si categoriile de mijloace de publicitate permise vor fi cele stabilite prin Regulamentul local de publicitate aprobat de Consiliul Local.
C. REGLEMENTĂRI PENTRU SPAȚIUL PUBLIC
Amenajarea şi utilizarea spaţiului public se va face cu respectarea reglementărilor cuprinse în Anexa 4 şi a reglementărilor de mai jos.
Procesul de reabilitare şi modernizare a spaţiului public se va desfăşura numai pe bază de proiecte complexe de specialitate ce vor viza ameliorarea imaginii urbane în concordanţă cu caracterul acestuia, dezvoltarea cu prioritate a deplasărilor pietonale şi a spaţiilor destinate acestora, a modalităţilor de deplasare velo, reglementarea circulaţiei autovehiculelor şi a parcării, organizarea mobilierului urban şi a vegetaţiei. Acestea vor obține Avizul Arhitectului șef.
Pentru reţeaua de străzi se vor aplica profile transversale unitare, (conform Anexei 6).
Pieţele vor fi organizate ca spaţii pietonale, traficul motorizat putând ocupa maximum două laturi.
Spaţiile verzi, de tipul scuarurilor sau grădinilor vor avea acces public nelimitat.
Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice din întregul ansamblu.
Utilităţile se vor introduce în totalitate în subteran
SECŢIUNEA 2. UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
.
Se va aplica lista utilizărilor / activităţilor corespunzătoare fiecărei categorii de funcţiuni, conform Anexei 1 la prezentul Regulament.
1. UTILIZĂRI ADMISE
Structură funcţională mixtă incluzând locuire colectivă, activităţi administrative, de administrarea afacerilor, financiar-bancare, terţiare, culturale, de învăţământ, de sănătate, de turism.
Spre spaţiile publice, spaţiile de locuit vor putea fi amplasate doar la etajele imobilelor. Prezenţa locuirii nu este obligatorie.
La imobilele noi, parterele spre spaţiile publice vor avea în mod obligatoriu funcţiuni de interes pentru public.
2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
Conversia funcţională în cazul locuinţelor situate la parterul clădirilor existente cu condiţia asigurării accesului direct din spaţiul public. Eventuale diferenţe de nivel până la cota parterului pot fi preluate doar în interior. Admisibilitatea deschiderii unui acces pe o faţadă nu e garantată, fiind determinată de configuraţia şi arhitectura clădirii. Pentru servicii publice/de interes public se admite accesul din gang sau, dacă locuirea nu e prezentă pe parcelă, din curtea imobilului
Elemente aferente infrastructurii tehnico-edilitare, cu condiţia amplasării acestora în subteran sau în afara spaţiului public.
Instalaţii exterioare (de climatizare, de încălzire, pompe de căldură etc) cu condiţia ca în funcţionare acestea să producă un nivel de zgomot care să fie inaudibil la nivelul ferestrelor vecinilor.
Garaje publice sau private sub şi supraterane în clădiri dedicate cu următoarele condiţii:
a) să nu ocupe frontul spre spaţiul public (să fie amplasate în interiorul parcelei, în spatele unui tract dedicat altor funcţiuni);
b) accesul autovehiculelor să se realizeze acolo unde este posibil din străzi cu circulaţie redusă / secundare şi să fie organizat astfel încât să nu perturbe traficul.
Activităţi de tip terţiar ale locatarilor desfăşurate în interiorul locuinţelor, fără ca acest fapt să implice o conversie funcţională – servicii profesionale sau manufacturiere, conform Anexei 1 la prezentul regulament, prestate numai de proprietari/ocupanţi, cu următoarele condiţii:
(a) să se desfăşoare în apartamentul în cauză în paralel cu funcţiunea de locuire
(b) să aibă acces public limitat (ocazional)
(c) să nu producă poluare fonică, chimică sau vizuală
(d) activitatea (inclusiv depozitarea) să se desfăşoare numai în interiorul locuinţei.
3. UTILIZĂRI INTERZISE
Activităţi / servicii de tip industrial sau cvasiindustrial, poluante de orice natură, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
Depozitare en gros;
Depozitare de materiale refolosibile;
Comerţ en gros;
Comerţ en detail în clădiri independente, mall;
Comerţ şi alimentaţie publică practicate prin vitrine / ferestre;
Garaje în clădiri provizorii sau permanente independente amplasate în interiorul parcelelor;
Elemente supraterane independente ale infrastructurii tehnico-edilitare dispuse pe spaţiul public;
Ansambluri monofuncţionale rezidenţiale;
Locuire de tip individual;
Construcți provizorii de orice natura.
Instalaţii / utilaje exterioare, montate pe faţada dinspre spaţiul public a imobilelor;
Reparaţia capitală, restructurarea, amplificarea (mansardarea, etajarea, extinderea în plan) în orice scop a clădirilor provizorii sau parazitare;
Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2;
Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente
LC_A
SECŢIUNEA 1. CARACTERUL ZONEI
.
Zonă a marilor ansambluri monofuncţionale rezidenţiale construite în perioada comunistă.
Subzone:
S_Is – Subzonă de instituţii şi servicii publice sau de interes public constituite în clădiri dedicate, situate înafara zonei centrale – a se vedea Regulamentul aferent U.T.R. Is
S_Et – Subzonă de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea Regulamentul aferent U.T.R. Et
S_P – Subzonă destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier
S_L – Subzonă de locuinţe cu regim redus de înălţime dispuse pe parcele izolate în interiorul ansamblurilor de locuinţe colective – cu interdicţie definitivă de construire - datorită relaţiei de stânjenire reciprocă/incompatibilitate cu cadrul urban existent.
A. CONDIŢIONĂRI PRIMARE
Toate ansamblurile vor beneficia de un Program de Regenerare Urbană. Programul va viza un întreg ansamblu sau o parte a sa, ce îndeplineşte condiţiile pentru a putea fi definită ca o unitate de intervenţie. La construcţia programului se va lua în considerare şi „Ghidul metodologic pentru îmbunătăţirea calităţii si funcţionalităţii spaţiilor publice din marile ansambluri rezidenţiale” - PLA_SPAL.
Construcţii noi, extinderea / restructurarea celor existente, conversii funcţionale, restructurarea sistemului de spaţii publice sunt permise doar ca rezultat al aplicării procesului de regenerare urbană, pe baza P.U.Z. aferent programului. În lipsa acestuia toate aceste tipuri de operaţiuni sunt interzise. Prin excepție se admite autorizarea directă pentru executarea lucrărilor de:
– construire balcoane la parterul blocurilor cu condiția ca acestea să fie realizate sub proiecția celor de la etajele superioare și să deservească strict unitatea locativă;
– amplasarea de puncte gopodărești îngropate pentru selectarea colectivă a deșeurilor;
– igienizarea și modernizarea platformelor garajelor dezafectate, în vederea ameliorării imaginii urbane (amenajare de parcări la sol, cu arbori intercalați, acolo unde dispunerea locurilor permite);
– igienizarea și modernizarea platformelor garajelor dezafectate, în vederea ameliorării imaginii urbane (amenajare de parcări la sol, cu arbori intercalați, acolo unde dispunerea locurilor permite);
– amenajare locuri de staționare pentru biciclete și trotinete.
În componența sa spaţială, Programul de Regenerare Urbană are ca obiectiv creşterea calităţii locuirii la nivel urban prin reabilitarea şi refuncţionalizarea spaţiului rezidenţial, implicând:
(a) reconsiderarea / eficientizarea mobilităţii (transport public, trafic lent, trafic auto, parcare etc);
(b) reorganizarea spaţiului public – prin diferenţierea, specializarea, amenajarea acestuia; (c) dezvoltarea serviciilor – publice şi comerciale;
(d) reabilitarea infrastructurii;
(e) creşterea gradului de mixaj funcţional – pe culoarele de concentrare a interesului din cadrul ansamblului – prin integrarea de noi activităţi;
(f) ameliorarea condiţiilor de mediu – în toate componentele sale;
(g) soluţionarea situaţiilor şi disfuncţiilor determinate de prezenţa locuinţelor individuale izolate în interiorul cartierelor (subzonele S_L) şi a situaţiilor juridice a terenurilor aferente acestora. La solicitarea deţinătorilor, terenurile în cauză vor putea fi trecute în domeniul public, deţinătorii putând fiind despăgubiţi prin intermediul unor suprafeţe construibile aflate în interiorul zonei de regenerare, sau în afara acesteia, cu aplicarea unui cuantum de echivalare a valorii terenului.
(h) gestionarea situaţiilor disfuncţionale / problematice generate prin retrocedarea de terenuri în cadrul ansamblurilor de locuinţe colective.
În cadrul procedurii de regenerare urbană, redactarea unui proiect director (masterplan) şi, pe baza acestuia, a unui P.U.Z. ce va constitui baza regulamentară a intervenţiilor de orice tip, este obligatorie.
Prin P.U.Z. de regenerare urbană se pot reorganiza sau introduce şi reglementa subzonele:
S_Va – Subzona verde – scuar, grădină, parc cu acces public nelimitat - în conformitate cu Regulamentul de urbanism aferent U.T.R. Va;
S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate - în conformitate cu Regulamentul de urbanism aferent U.T.R. Is;
S_Et - Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - în conformitate cu Regulamentul de urbanism aferent U.T.R. Et;
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier;
Prin P.U.Z. de regenerare urbană se poate reglementa o etapizare a procesului, cu condiţia conservării coerenţei dezvoltării.
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai după aprobarea P.U.Z. de regenerare urbană. Această reglementare are caracter definitiv şi nu poate fi modificată prin P.U.Z. sau P.U.D.
Pentru intervenţii ce implică extinderea sau restructurarea fondului construit existent şi pentru clădiri noi se vor elabora P.U.D.
Amplasamentele si categoriile de mijloace de publicitate permise vor fi cele stabilite prin Regulamentul local de publicitate aprobat de Consiliul Local.
C. REGLEMENTĂRI PENTRU SPAȚIUL PUBLIC
Amenajarea şi utilizarea spaţiului public se va face cu respectarea reglementărilor cuprinse în Anexa 4 şi a reglementărilor de mai jos.
Sistemul de spaţii publice - trama stradală, aleile pietonale, pieţetele, spaţiile verzi, locurile de joacă pentru copii etc - va fi complet reglementat prin şi P.U.Z. de regenerare urbană şi în continuare, se vor elabora proiectele tehnice detaliate, ca parte a Programului de Regenerare Urbană. Acestea vor obține Avizul Arhitectului șef.
Pentru trama stradală se vor aplica profile transversale unitare, specific rezidenţiale, conform Anexei 6 a prezentului Regulament, ce vor determina caracterul spaţiului public şi al zonei.
Profilele transversale vor cuprinde în mod obligatoriu plantaţii de arbori în aliniament, locuri de staţionare în lung, trotuare de minimum 1,50 m lăţime, trasee pentru biciclişti comune cu cele pentru vehicule cu excepţia străzilor colectoare pe care acestea vor fi separate.
Cablurile electrice şi de comunicaţii se vor introduce în subteran, ca şi toate celelalte reţele edilitare.
Pentru străzile de interes local se recomandă limitarea vitezei de deplasare a autovehiculelor la 30 km/h.
În cadrul spaţiilor verzi/libere publice se vor organiza locuri de joacă pentru copii, spaţii pentru sport şi odihnă.
Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice din întregul ansamblu.
SECŢIUNEA 2. UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
.
Se va aplica lista utilizărilor / activităţilor corespunzătoare fiecărei categorii de funcţiuni, conform Anexei 1 la prezentul Regulament.
Pentru:
S_Va – Subzona verde – scuar, grădină, parc cu acces public nelimitat – a se vedea RLU aferent Va.
S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate - a se vedea RLU aferent Is.
S_Et - Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea RLU aferent Et
1. UTILIZĂRI ADMISE
Locuinţe colective şi dotări în clădiri existente.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – clădiri pentru parcaje/garaje colective sub şi supraterane, pe unul sau mai multe niveluri, cu serviciile aferente.
S_L – Subzonă de locuinţe cu regim redus de înălţime dispuse pe parcele izolate în interiorul ansamblurilor de locuinţe colective – cu interdicţie definitivă de construire Se conservă utilizarea actuală, numai în spaţiile/construcţiile existente. Sunt admise lucrări de întreţinere curentă a construcţiilor şi amenajărilor, modificări interioare și exterioare, reparații, fără amplificarea volumelor existente
2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
Funcţiuni terţiare – comerţ alimentar şi nealimentar, servicii de interes şi cu acces public, servicii profesionale, servicii manufacturiere, servicii medicale ambulatorii, alimentatie publica – conform Anexei 1 la prezentul Regulament, cu condiţia amplasării acestora exclusiv în spaţii destinate acestora prin proiectul iniţial la parterul clădirilor de locuinţe (blocuri cu parter comercial). Pentru cladiri independente cu alta destinatie decat cea de locuire ( ex. centrala termica de cartier), se admite conversia functionala potrivit functiunilor tertiare enumerate mai sus. Schimbarea funcțiunii se poate face doar în spațiile existente comerciale (parter, mezanin sau etaj) din proiectul inițial pe funcțiunile admise precizate, inclusiv în alimentație publică. Schimbarea de destinație se poate realiza în integralitate.
Funcţiuni terţiare – comerţ alimentar şi nealimentar, servicii de interes şi cu acces public, servicii profesionale, servicii manufacturiere, servicii medicale ambulatorii, alimentatie publica – conform Anexei 1 la prezentul Regulament - în spaţii rezultate din conversia funcţională a locuinţelor de la parterul clădirilor de locuit existente sau în clădiri dedicate noi cu ADC de maximum 1.500 mp, cu următoarele condiţii:
(a) să fie amplasate prin P.U.Z. de regenerare urbană, numai adiacent principalelor artere de trafic (până la nivel de colectoare) sau unor spaţii publice / trasee (pietonale) de interes.
(b) atât accesul publicului, cât şi accesele de serviciu (pentru aprovizionare / evacuarea deşeurilor etc) să se facă direct din spaţiul public şi să fie separate de accesele locuinţelor.
(c) să nu afecteze în nici un fel spaţiile exterioare din interiorul cvartalelor, ce sunt destinate exclusiv rezidenţilor – să nu existe accese înspre aceste spaţii.
Instalaţii exterioare (de climatizare, de încălzire, pompe de căldură etc) cu condiţia ca în funcţionare acestea să producă un nivel de zgomot care să fie inaudibil la nivelul ferestrelor vecinilor.
Prin excepție, în apartamentele cu destinație locuință sunt admise activitati de tip servicii profesionale sau manufacturiere prestate de proprietari / ocupanți , fara ca acest lucru sa implice o conversie functionala a apartamentelor, cu următoarele condiții:
(a) să se desfășoare în apartamentul în cauză, în paralel cu funcțiunea de locuire;
(b) suprafața utilp ocupată de aceaasta să nu depășască 30 mp;
(c) să implice maxim 3 persoane;
(d) să aibă acces public limitat (ocazional);
(e) să nu producă poluare fonică, chimică sau vizuală;
(f) activitatea (inclusiv depozitare) să se desfășoare numai în interiorul locuinței.
3. UTILIZĂRI INTERZISE
Activităţi / servicii de tip industrial sau cvasiindustrial, poluante de orice natură, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat.
Depozitare en gros.
Depozitare de materiale refolosibile.
Comerţ en gros.
Comerţ şi alimentaţie publică practicate prin vitrine / ferestre.
Garaje individuale în clădiri provizorii sau permanente independente.
Constructii provizorii de orice natură. Instalaţii / utilaje exterioare, montate pe faţada dinspre spaţiul public a imobilelor.
Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2. Această reglementare are caracter definitv şi nu poate fi modificată prin PUZ.
E interzisă construirea de clădiri de locuit noi şi realizarea de noi locuinţe prin extinderea/etajarea /mansardarea clădirilor existente.
Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente.
S_L – Subzona de locuinţe cu regim redus de înălţime dispuse pe parcele izolate în interiorul ansamblurilor de locuinţe colective – cu interdicţie definitivă de construire. Se interzice extinderea, etajarea, mansardarea cu schimbarea geometriei acoperişului, reconstruirea sau înlocuirea clădirilor existente.
LC
SECŢIUNEA 1. CARACTERUL ZONEI
.
Zonă cu locuinţe colective construite după anul 1990, în general pe parcele preexistente, de tip agricol, fără aplicarea unui proces de urbanizare prin care să se instituie o structură urbană coerentă şi adecvată funcţiunii. Dezvoltările sunt aproape exclusiv rezultatul unor demersuri speculative, frecvent de mică anvergură, având ca obiect o singură clădire sau un grup foarte restrâns. Specifică este dispersia urbană şi încălcarea regulilor de urbanism în ceea ce priveşte densitatea, regimul de înălţime, relaţiile faţă de limitele de proprietate etc, rezultat al practicării „urbanismului derogatoriu”. Disfuncţionalităţile de toate tipurile constituie regula acestor zone, ce se reflectă în imaginea urbană haotică.
Subzone cu alt caracter sunt înserate întâmplător şi contribuie în mică măsură la asigurarea serviciilor necesare locuirii.
Subzone:
S_Is – Subzonă de instituţii şi servicii publice sau de interes public constituite în clădiri dedicate, situate înafara zonei centrale – a se vedea Regulamentul aferent UTR Is;
S_Et – Subzonă de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea Regulamentul aferent UTR Et;
S_P – Subzonă destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier;
Lc / PUZ – Zonă de locuinţe colective pentru care s-a elaborat anterior un P.U.Z.
A. CONDIŢIONĂRI PRIMARE
Pentru orice intervenţie vizând construirea de noi imobile de locuit se va elabora un P.U.D. prin care se va detalia modul specific de construire, în condiţiile integrării în contextul urban local – trama stradală, accesele auto şi pietonale, parcarea, relaţiile cu volumele construite învecinate etc - cu aplicarea integrală a prevederilor prezentului regulament.
Pentru aceste zone se recomandă aplicarea unui Program de Regenerare Urbană. Programul va viza un întreg ansamblu sau o parte a sa, ce îndeplineşte condiţiile pentru a putea fi definită ca o unitate de intervenţie. La construcţia programului se va lua în considerare şi „Ghidul metodologic Pentru îmbunătăţirea calităţii și funcţionalităţii spaţiilor publice din marile ansambluri rezidenţiale” - PLA_SPAL.
În componența sa spaţială, Programul de Regenerare Urbană are ca obiectiv creşterea calităţii locuirii la nivel urban prin reabilitarea şi refuncţionalizarea spaţiului rezidenţial, implicând:
(a) reconsiderarea/eficientizarea mobilităţii (transport public, trafic lent, trafic auto, parcare etc);
(b) reorganizarea spaţiului public – prin diferenţierea, specializarea, amenajarea acestuia;
(c) dezvoltarea serviciilor – publice şi comerciale;
(d) reabilitarea infrastructurii;
(e) creşterea gradului de mixaj funcţional – pe culoarele de concentrare a interesului din cadrul ansamblului – prin integrarea de noi activităţi;
(f) creşterea gradului de coerenţă al structurii urbane;
(g) ameliorarea condiţiilor de mediu – în toate componentele sale.
În cadrul procedurii de regenerare urbană, redactarea unui proiect director (masterplan) şi, pe baza acestuia, a unui P.U.Z. ce va constitui baza regulamentară a intervenţiilor de orice tip, este obligatorie.
Prin P.U.Z. de regenerare urbană se pot reorganiza sau introduce şi reglementa subzonele:
S_Va – Subzona verde – scuar, grădină, parc cu acces public nelimitat - în conformitate cu Regulamentul de urbanism aferent UTR Va
S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate - în conformitate cu Regulamentul de urbanism aferent UTR Is
S_Et - Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - în conformitate cu Regulamentul de urbanism aferent UTR Et
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier
Prin P.U.Z. de regenerare urbană se poate reglementa o etapizare a procesului, cu condiţia conservării coerenţei dezvoltării.
Lc / PUZ – Zonă de locuinţe colective pentru care s-a elaborat anterior un P.U.Z.
Reglementările P.U.Z. şi R.L.U. aprobate la data intrării în vigoare a noului P.U.G. vor fi înlocuite cu reglementările prezentului regulament, în condiţiile stipulate în cadrul Articolului 31, Reglementarea situaţiilor tranzitorii.
Publicitatea comercială de orice tip va fi în concordanţă cu reglementarea specifică aprobată de Consiliul Local.
C. REGLEMENTĂRI PENTRU SPAȚIUL PUBLIC
Amenajarea şi utilizarea spaţiului public se va face cu respectarea reglementărilor cuprinse în Anexa 4 şi a reglementărilor de mai jos.
Sistemul de spaţii publice - trama stradală, aleile pietonale, pieţetele, spaţiile verzi, locurile de joacă pentru copii etc - va fi complet reglementat în cazul elaborării unui P.U.Z. de Regenerare Urbană şi în continuare, se vor elabora proiectele tehnice detaliate, ca parte a Programului de Regenerare Urbană. Acestea vor obține Avizul Arhitectului șef.
Pentru trama stradală se vor aplica profile transversale unitare, specific rezidenţiale, conf. Anexei 6 a prezentului Regulament, ce vor determina caracterul spaţiului public şi al zonei.
Aliniamentul existent se va conserva, cu excepţia situaţiilor în care:
(a) prezentul P.U.G. sau P.U.Z. de Regenerare Urbană prevede realinierea;
(b) profilul transversal existent este, pe toată lungimea străzii sau pe anumite porţiuni ale acesteia, mai redus decât profilul transversal reglementat prin P.U.G., caz în care se va realiza o operaţiune generală de realiniere;
(c) la limita între două parcele există un decalaj, caz în care se va proceda la o corecţie prin retragerea aliniamentului parcelei mai avansate până la nivelul colţurilor parcelelor adiacente, realizându-se astfel o realiniere locală.
Profilele transversale vor cuprinde în mod obligatoriu plantaţii de arbori în aliniament, locuri de staţionare în lung, trotuare de minimum 1,50 m lăţime, trasee pentru biciclişti comune cu cele pentru vehicule cu excepţia străzilor colectoare pe care acestea vor fi separate.
Cablurile electrice şi de comunicaţii se vor introduce în subteran, ca şi toate celelalte reţele edilitare.
Pentru străzile de interes local se recomandă limitarea vitezei de deplasare a autovehiculelor la 30 km/h.
În cadrul spaţiilor verzi/libere publice se vor organiza locuri de joacă pentru copii şi spaţii de odihnă.
Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice din întregul ansamblu.
SECŢIUNEA 2. UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
.
Se va aplica lista utilizărilor / activităţilor corespunzătoare fiecărei categorii de funcţiuni, conform Anexei 1 la prezentul Regulament.
Pentru:
S_Va – Subzona verde – scuar, grădină, parc cu acces public nelimitat – a se vedea RLU aferent Va.
S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate - a se vedea RLU aferent Is.
S_Et - Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea RLU aferent Et.
1. UTILIZĂRI ADMISE
Locuinţe colective.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – clădiri pentru parcaje/garaje colective sub şi supraterane, pe unul sau mai multe niveluri, cu serviciile aferente.
2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
Instalaţii exterioare (de climatizare, de încălzire, pompe de căldură etc) cu condiţia ca în funcţionare acestea să producă un nivel de zgomot care să fie inaudibil la nivelul ferestrelor vecinilor.
Funcţiuni terţiare – comerţ alimentar şi nealimentar, servicii de interes şi cu acces public, servicii profesionale, servicii manufacturiere, servicii medicale ambulatorii, alimentatie publica – conform Anexei 1 la prezentul Regulament - în spaţii rezultate din conversia funcţională a locuinţelor de la parterul clădirilor de locuit existente sau în clădiri dedicate noi cu ADC de maximum 1.500 mp, cu următoarele condiţii:
(a) să fie amplasate prin P.U.Z. de regenerare urbană, numai adiacent principalelor artere de trafic (până la nivel de colectoare) sau unor spaţii publice / trasee (pietonale) de interes;
(b) atât accesul publicului, cât şi accesele de serviciu (pentru aprovizionare / evacuarea deşeurilor etc) să se facă direct din spaţiul public şi să fie separate de accesele locuinţelor;
(c) să nu afecteze în nici un fel spaţiile exterioare din interiorul cvartalelor, ce sunt destinate exclusiv rezidenţilor – să nu existe accese înspre aceste spaţii;
Instalaţii exterioare (de climatizare, de încălzire, pompe de căldură etc) cu condiţia ca în funcţionare acestea să producă un nivel de zgomot care să fie inaudibil la nivelul ferestrelor vecinilor.
Activităţi de tip terţiar ale locatarilor desfăşurate în interiorul locuinţelor, fără ca acest fapt să implice o conversie funcţională – servicii profesionale sau manufacturiere, conform Anexei 1 la prezentul regulament, prestate numai de proprietari/ocupanţi, cu următoarele condiţii:
(a) să se desfăşoare în apartamentul în cauză în paralel cu funcţiunea de locuire;
(b) să aibă acces public limitat (ocazional);
(c) să nu producă poluare fonică, chimică sau vizuală;
(d) activitatea (inclusiv depozitarea) să se desfăşoare numai în interiorul locuinţei.
3. UTILIZĂRI INTERZISE
Activităţi / servicii de tip industrial sau cvasiindustrial, poluante de orice natură, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat.
Depozitare en gros.
Depozitare de materiale refolosibile.
Comerţ en gros.
Comerţ şi alimentaţie publică practicate prin vitrine / ferestre.
Garaje individuale în clădiri provizorii sau permanente independente.
Constructii provizorii de orice natură.
Instalaţii / utilaje exterioare, montate pe faţada dinspre spaţiul public a imobilelor.
Sunt interzise orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2.Această reglementare are caracter definitv şi nu poate fi modificată prin PUZ.
Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente.
Destinația zonei: UTR M1, ZONA MIXTA CU REGIM DE CONSTRUIRE INCHIS, ADIACENTA PRINCIPALELOR ARTERE DE TRAFIC, UTR Lc_A, ANSAMBLURI DE LOCUINTE COLECTIVE REALIZATE INAINTE DE ANUL 1990, UTR Lc, ZONA DE LOCUINTE COLECTIVE REALIZATE DUPA ANUL 1990
Încadrat în zona de impozitare ”B” conform H.C.L. 1064/19.12.2018, modificat parțial prin H.C.L. 44/17.02.2025.
Alte prevederi mentionate prin HCL pentru zona in care este situat amplasamentul:
– La emiterea autorizatiei de construire se vor respecta următoarele elemente referitoare la organizarea de santier: împrejmuirea corespunzătoare a organizărilor de santier, amenajarea rampei de spălare, amenajarea unui drum pietruit de la rampa de spălare la iesirea din santier, amenajarea unui drum pietruit de acces de la drumul modernizat spre organizarea de santier, amenajarea unui sistem de colectare a apelor pluviale, asigurarea curateniei in incinta si in apropierea acesteia, protejarea cu plasa de protectie a imobilelor la care se executa lucrari.
– La receptia lucrărilor se va prezenta dovada efectuarii transporturilor de deseuri rezultate din demolare/construire. M1
SECŢIUNEA 1. CARACTERUL ZONEI
.
Zonă cu funcţiuni mixte de tip subcentral dezvoltată în lungul principalelor artere de circulaţie ale municipiului.
Zona se remarcă printr-o structură funcţională heterogenă, caracterizată de mixajul între activităţile de interes general, cu acces public, ce tind să ocupe parterele şi locuirea de tip colectiv situată la nivelele superioare ale imobilelor multifuncţionale. Sunt de asemenea prezente, ocupând imobile monofuncţionale, instituţii publice şi de interes pentru public, dar şi alte tipuri de activităţi. Alături de acestea, rezultat al unei redezvoltări incomplete, se întâlneşte locuirea de tip individual periferic. Gradul de finisare urbană în spiritul regulii dominante, impuse prin efectul redezvoltării moderne, e neuniform. Parcelarul e în general inegal, regăsindu-se parcele cu fronturi înguste spre stradă (în general de 15 - 18 m) şi adâncimi variabile, ocupate de clădiri aparţinând tipologiei tradiţionale, de tip periferic, dar şi parcele cu deschideri importante spre spaţiul public (20 – 50 m),rezultat al procesului de restructurare aflat în desfăşurare. Specific e organizarea urbanistică de tip închis, cu imobile situate în aliniament, cu regim mediu de înălţime, cu tendinţă de aliniere la cornişa situată la o înălţime de 17 m. Structura urbană relevă un grad ridicat de diferenţiere, rezultat al evoluţiei istorice
A. CONDIŢIONĂRI PRIMARE
asigurarea coerenţei dezvoltării / ridicarea gradului de finisare urbană. Nu se admit intervenţii care permanentizează corpurile parazitare.
Situaţiile în care:
- pe parcelă se prevăd mai multe corpuri de clădire / se crează un ansamblu;
- parcela în înţeles urban are o suprafaţă mai mică decât cea minim reglementată la punctul 4 de mai jos;
- configuraţia locală nu permite conformarea clădirii propuse conform prevederilor prezentului regulament;
vor fi reglementate urbanistic prin P.U.D, conform legii si prevederilor prezentului regulament.
Amplasamentele si categoriile de mijloace de publicitate permise vor fi cele stabilite prin Regulamentul local de publicitate aprobat de Consiliul Local.
C. REGLEMENTĂRI PENTRU SPAȚIUL PUBLIC
Amenajarea şi utilizarea spaţiului public se va face cu respectarea reglementărilor cuprinse în Anexa 4 şi a reglementărilor de mai jos.
Procesul de reabilitare şi modernizare a spaţiului public se va desfăşura numai pe bază de proiecte complexe de specialitate ce vor viza ameliorarea imaginii urbane în concordanţă cu caracterul acestuia, dezvoltarea cu prioritate a deplasărilor pietonale şi a spaţiilor destinate acestora, a modalităţilor de deplasare velo, reglementarea circulaţiei autovehiculelor şi a parcării, organizarea mobilierului urban şi a vegetaţiei. Acestea vor obține Avizul Arhitectului șef.
Pentru reţeaua de străzi se vor aplica profile transversale unitare, (conform Anexei 6).
Pieţele vor fi organizate ca spaţii pietonale, traficul motorizat putând ocupa maximum două laturi.
Spaţiile verzi, de tipul scuarurilor sau grădinilor vor avea acces public nelimitat.
Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice din întregul ansamblu.
Utilităţile se vor introduce în totalitate în subteran
SECŢIUNEA 2. UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
.
Se va aplica lista utilizărilor / activităţilor corespunzătoare fiecărei categorii de funcţiuni, conform Anexei 1 la prezentul Regulament.
1. UTILIZĂRI ADMISE
Structură funcţională mixtă incluzând locuire colectivă, activităţi administrative, de administrarea afacerilor, financiar-bancare, terţiare, culturale, de învăţământ, de sănătate, de turism.
Spre spaţiile publice, spaţiile de locuit vor putea fi amplasate doar la etajele imobilelor. Prezenţa locuirii nu este obligatorie.
La imobilele noi, parterele spre spaţiile publice vor avea în mod obligatoriu funcţiuni de interes pentru public.
2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
Conversia funcţională în cazul locuinţelor situate la parterul clădirilor existente cu condiţia asigurării accesului direct din spaţiul public. Eventuale diferenţe de nivel până la cota parterului pot fi preluate doar în interior. Admisibilitatea deschiderii unui acces pe o faţadă nu e garantată, fiind determinată de configuraţia şi arhitectura clădirii. Pentru servicii publice/de interes public se admite accesul din gang sau, dacă locuirea nu e prezentă pe parcelă, din curtea imobilului
Elemente aferente infrastructurii tehnico-edilitare, cu condiţia amplasării acestora în subteran sau în afara spaţiului public.
Instalaţii exterioare (de climatizare, de încălzire, pompe de căldură etc) cu condiţia ca în funcţionare acestea să producă un nivel de zgomot care să fie inaudibil la nivelul ferestrelor vecinilor.
Garaje publice sau private sub şi supraterane în clădiri dedicate cu următoarele condiţii:
a) să nu ocupe frontul spre spaţiul public (să fie amplasate în interiorul parcelei, în spatele unui tract dedicat altor funcţiuni);
b) accesul autovehiculelor să se realizeze acolo unde este posibil din străzi cu circulaţie redusă / secundare şi să fie organizat astfel încât să nu perturbe traficul.
Activităţi de tip terţiar ale locatarilor desfăşurate în interiorul locuinţelor, fără ca acest fapt să implice o conversie funcţională – servicii profesionale sau manufacturiere, conform Anexei 1 la prezentul regulament, prestate numai de proprietari/ocupanţi, cu următoarele condiţii:
(a) să se desfăşoare în apartamentul în cauză în paralel cu funcţiunea de locuire
(b) să aibă acces public limitat (ocazional)
(c) să nu producă poluare fonică, chimică sau vizuală
(d) activitatea (inclusiv depozitarea) să se desfăşoare numai în interiorul locuinţei.
3. UTILIZĂRI INTERZISE
Activităţi / servicii de tip industrial sau cvasiindustrial, poluante de orice natură, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
Depozitare en gros;
Depozitare de materiale refolosibile;
Comerţ en gros;
Comerţ en detail în clădiri independente, mall;
Comerţ şi alimentaţie publică practicate prin vitrine / ferestre;
Garaje în clădiri provizorii sau permanente independente amplasate în interiorul parcelelor;
Elemente supraterane independente ale infrastructurii tehnico-edilitare dispuse pe spaţiul public;
Ansambluri monofuncţionale rezidenţiale;
Locuire de tip individual;
Construcți provizorii de orice natura.
Instalaţii / utilaje exterioare, montate pe faţada dinspre spaţiul public a imobilelor;
Reparaţia capitală, restructurarea, amplificarea (mansardarea, etajarea, extinderea în plan) în orice scop a clădirilor provizorii sau parazitare;
Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2;
Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente
LC_A
SECŢIUNEA 1. CARACTERUL ZONEI
.
Zonă a marilor ansambluri monofuncţionale rezidenţiale construite în perioada comunistă.
Subzone:
S_Is – Subzonă de instituţii şi servicii publice sau de interes public constituite în clădiri dedicate, situate înafara zonei centrale – a se vedea Regulamentul aferent U.T.R. Is
S_Et – Subzonă de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea Regulamentul aferent U.T.R. Et
S_P – Subzonă destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier
S_L – Subzonă de locuinţe cu regim redus de înălţime dispuse pe parcele izolate în interiorul ansamblurilor de locuinţe colective – cu interdicţie definitivă de construire - datorită relaţiei de stânjenire reciprocă/incompatibilitate cu cadrul urban existent.
A. CONDIŢIONĂRI PRIMARE
Toate ansamblurile vor beneficia de un Program de Regenerare Urbană. Programul va viza un întreg ansamblu sau o parte a sa, ce îndeplineşte condiţiile pentru a putea fi definită ca o unitate de intervenţie. La construcţia programului se va lua în considerare şi „Ghidul metodologic pentru îmbunătăţirea calităţii si funcţionalităţii spaţiilor publice din marile ansambluri rezidenţiale” - PLA_SPAL.
Construcţii noi, extinderea / restructurarea celor existente, conversii funcţionale, restructurarea sistemului de spaţii publice sunt permise doar ca rezultat al aplicării procesului de regenerare urbană, pe baza P.U.Z. aferent programului. În lipsa acestuia toate aceste tipuri de operaţiuni sunt interzise. Prin excepție se admite autorizarea directă pentru executarea lucrărilor de:
– construire balcoane la parterul blocurilor cu condiția ca acestea să fie realizate sub proiecția celor de la etajele superioare și să deservească strict unitatea locativă;
– amplasarea de puncte gopodărești îngropate pentru selectarea colectivă a deșeurilor;
– igienizarea și modernizarea platformelor garajelor dezafectate, în vederea ameliorării imaginii urbane (amenajare de parcări la sol, cu arbori intercalați, acolo unde dispunerea locurilor permite);
– igienizarea și modernizarea platformelor garajelor dezafectate, în vederea ameliorării imaginii urbane (amenajare de parcări la sol, cu arbori intercalați, acolo unde dispunerea locurilor permite);
– amenajare locuri de staționare pentru biciclete și trotinete.
În componența sa spaţială, Programul de Regenerare Urbană are ca obiectiv creşterea calităţii locuirii la nivel urban prin reabilitarea şi refuncţionalizarea spaţiului rezidenţial, implicând:
(a) reconsiderarea / eficientizarea mobilităţii (transport public, trafic lent, trafic auto, parcare etc);
(b) reorganizarea spaţiului public – prin diferenţierea, specializarea, amenajarea acestuia; (c) dezvoltarea serviciilor – publice şi comerciale;
(d) reabilitarea infrastructurii;
(e) creşterea gradului de mixaj funcţional – pe culoarele de concentrare a interesului din cadrul ansamblului – prin integrarea de noi activităţi;
(f) ameliorarea condiţiilor de mediu – în toate componentele sale;
(g) soluţionarea situaţiilor şi disfuncţiilor determinate de prezenţa locuinţelor individuale izolate în interiorul cartierelor (subzonele S_L) şi a situaţiilor juridice a terenurilor aferente acestora. La solicitarea deţinătorilor, terenurile în cauză vor putea fi trecute în domeniul public, deţinătorii putând fiind despăgubiţi prin intermediul unor suprafeţe construibile aflate în interiorul zonei de regenerare, sau în afara acesteia, cu aplicarea unui cuantum de echivalare a valorii terenului.
(h) gestionarea situaţiilor disfuncţionale / problematice generate prin retrocedarea de terenuri în cadrul ansamblurilor de locuinţe colective.
În cadrul procedurii de regenerare urbană, redactarea unui proiect director (masterplan) şi, pe baza acestuia, a unui P.U.Z. ce va constitui baza regulamentară a intervenţiilor de orice tip, este obligatorie.
Prin P.U.Z. de regenerare urbană se pot reorganiza sau introduce şi reglementa subzonele:
S_Va – Subzona verde – scuar, grădină, parc cu acces public nelimitat - în conformitate cu Regulamentul de urbanism aferent U.T.R. Va;
S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate - în conformitate cu Regulamentul de urbanism aferent U.T.R. Is;
S_Et - Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - în conformitate cu Regulamentul de urbanism aferent U.T.R. Et;
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier;
Prin P.U.Z. de regenerare urbană se poate reglementa o etapizare a procesului, cu condiţia conservării coerenţei dezvoltării.
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai după aprobarea P.U.Z. de regenerare urbană. Această reglementare are caracter definitiv şi nu poate fi modificată prin P.U.Z. sau P.U.D.
Pentru intervenţii ce implică extinderea sau restructurarea fondului construit existent şi pentru clădiri noi se vor elabora P.U.D.
Amplasamentele si categoriile de mijloace de publicitate permise vor fi cele stabilite prin Regulamentul local de publicitate aprobat de Consiliul Local.
C. REGLEMENTĂRI PENTRU SPAȚIUL PUBLIC
Amenajarea şi utilizarea spaţiului public se va face cu respectarea reglementărilor cuprinse în Anexa 4 şi a reglementărilor de mai jos.
Sistemul de spaţii publice - trama stradală, aleile pietonale, pieţetele, spaţiile verzi, locurile de joacă pentru copii etc - va fi complet reglementat prin şi P.U.Z. de regenerare urbană şi în continuare, se vor elabora proiectele tehnice detaliate, ca parte a Programului de Regenerare Urbană. Acestea vor obține Avizul Arhitectului șef.
Pentru trama stradală se vor aplica profile transversale unitare, specific rezidenţiale, conform Anexei 6 a prezentului Regulament, ce vor determina caracterul spaţiului public şi al zonei.
Profilele transversale vor cuprinde în mod obligatoriu plantaţii de arbori în aliniament, locuri de staţionare în lung, trotuare de minimum 1,50 m lăţime, trasee pentru biciclişti comune cu cele pentru vehicule cu excepţia străzilor colectoare pe care acestea vor fi separate.
Cablurile electrice şi de comunicaţii se vor introduce în subteran, ca şi toate celelalte reţele edilitare.
Pentru străzile de interes local se recomandă limitarea vitezei de deplasare a autovehiculelor la 30 km/h.
În cadrul spaţiilor verzi/libere publice se vor organiza locuri de joacă pentru copii, spaţii pentru sport şi odihnă.
Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice din întregul ansamblu.
SECŢIUNEA 2. UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
.
Se va aplica lista utilizărilor / activităţilor corespunzătoare fiecărei categorii de funcţiuni, conform Anexei 1 la prezentul Regulament.
Pentru:
S_Va – Subzona verde – scuar, grădină, parc cu acces public nelimitat – a se vedea RLU aferent Va.
S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate - a se vedea RLU aferent Is.
S_Et - Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea RLU aferent Et
1. UTILIZĂRI ADMISE
Locuinţe colective şi dotări în clădiri existente.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – clădiri pentru parcaje/garaje colective sub şi supraterane, pe unul sau mai multe niveluri, cu serviciile aferente.
S_L – Subzonă de locuinţe cu regim redus de înălţime dispuse pe parcele izolate în interiorul ansamblurilor de locuinţe colective – cu interdicţie definitivă de construire Se conservă utilizarea actuală, numai în spaţiile/construcţiile existente. Sunt admise lucrări de întreţinere curentă a construcţiilor şi amenajărilor, modificări interioare și exterioare, reparații, fără amplificarea volumelor existente
2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
Funcţiuni terţiare – comerţ alimentar şi nealimentar, servicii de interes şi cu acces public, servicii profesionale, servicii manufacturiere, servicii medicale ambulatorii, alimentatie publica – conform Anexei 1 la prezentul Regulament, cu condiţia amplasării acestora exclusiv în spaţii destinate acestora prin proiectul iniţial la parterul clădirilor de locuinţe (blocuri cu parter comercial). Pentru cladiri independente cu alta destinatie decat cea de locuire ( ex. centrala termica de cartier), se admite conversia functionala potrivit functiunilor tertiare enumerate mai sus. Schimbarea funcțiunii se poate face doar în spațiile existente comerciale (parter, mezanin sau etaj) din proiectul inițial pe funcțiunile admise precizate, inclusiv în alimentație publică. Schimbarea de destinație se poate realiza în integralitate.
Funcţiuni terţiare – comerţ alimentar şi nealimentar, servicii de interes şi cu acces public, servicii profesionale, servicii manufacturiere, servicii medicale ambulatorii, alimentatie publica – conform Anexei 1 la prezentul Regulament - în spaţii rezultate din conversia funcţională a locuinţelor de la parterul clădirilor de locuit existente sau în clădiri dedicate noi cu ADC de maximum 1.500 mp, cu următoarele condiţii:
(a) să fie amplasate prin P.U.Z. de regenerare urbană, numai adiacent principalelor artere de trafic (până la nivel de colectoare) sau unor spaţii publice / trasee (pietonale) de interes.
(b) atât accesul publicului, cât şi accesele de serviciu (pentru aprovizionare / evacuarea deşeurilor etc) să se facă direct din spaţiul public şi să fie separate de accesele locuinţelor.
(c) să nu afecteze în nici un fel spaţiile exterioare din interiorul cvartalelor, ce sunt destinate exclusiv rezidenţilor – să nu existe accese înspre aceste spaţii.
Instalaţii exterioare (de climatizare, de încălzire, pompe de căldură etc) cu condiţia ca în funcţionare acestea să producă un nivel de zgomot care să fie inaudibil la nivelul ferestrelor vecinilor.
Prin excepție, în apartamentele cu destinație locuință sunt admise activitati de tip servicii profesionale sau manufacturiere prestate de proprietari / ocupanți , fara ca acest lucru sa implice o conversie functionala a apartamentelor, cu următoarele condiții:
(a) să se desfășoare în apartamentul în cauză, în paralel cu funcțiunea de locuire;
(b) suprafața utilp ocupată de aceaasta să nu depășască 30 mp;
(c) să implice maxim 3 persoane;
(d) să aibă acces public limitat (ocazional);
(e) să nu producă poluare fonică, chimică sau vizuală;
(f) activitatea (inclusiv depozitare) să se desfășoare numai în interiorul locuinței.
3. UTILIZĂRI INTERZISE
Activităţi / servicii de tip industrial sau cvasiindustrial, poluante de orice natură, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat.
Depozitare en gros.
Depozitare de materiale refolosibile.
Comerţ en gros.
Comerţ şi alimentaţie publică practicate prin vitrine / ferestre.
Garaje individuale în clădiri provizorii sau permanente independente.
Constructii provizorii de orice natură. Instalaţii / utilaje exterioare, montate pe faţada dinspre spaţiul public a imobilelor.
Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2. Această reglementare are caracter definitv şi nu poate fi modificată prin PUZ.
E interzisă construirea de clădiri de locuit noi şi realizarea de noi locuinţe prin extinderea/etajarea /mansardarea clădirilor existente.
Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente.
S_L – Subzona de locuinţe cu regim redus de înălţime dispuse pe parcele izolate în interiorul ansamblurilor de locuinţe colective – cu interdicţie definitivă de construire. Se interzice extinderea, etajarea, mansardarea cu schimbarea geometriei acoperişului, reconstruirea sau înlocuirea clădirilor existente.
LC
SECŢIUNEA 1. CARACTERUL ZONEI
.
Zonă cu locuinţe colective construite după anul 1990, în general pe parcele preexistente, de tip agricol, fără aplicarea unui proces de urbanizare prin care să se instituie o structură urbană coerentă şi adecvată funcţiunii. Dezvoltările sunt aproape exclusiv rezultatul unor demersuri speculative, frecvent de mică anvergură, având ca obiect o singură clădire sau un grup foarte restrâns. Specifică este dispersia urbană şi încălcarea regulilor de urbanism în ceea ce priveşte densitatea, regimul de înălţime, relaţiile faţă de limitele de proprietate etc, rezultat al practicării „urbanismului derogatoriu”. Disfuncţionalităţile de toate tipurile constituie regula acestor zone, ce se reflectă în imaginea urbană haotică.
Subzone cu alt caracter sunt înserate întâmplător şi contribuie în mică măsură la asigurarea serviciilor necesare locuirii.
Subzone:
S_Is – Subzonă de instituţii şi servicii publice sau de interes public constituite în clădiri dedicate, situate înafara zonei centrale – a se vedea Regulamentul aferent UTR Is;
S_Et – Subzonă de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea Regulamentul aferent UTR Et;
S_P – Subzonă destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier;
Lc / PUZ – Zonă de locuinţe colective pentru care s-a elaborat anterior un P.U.Z.
A. CONDIŢIONĂRI PRIMARE
Pentru orice intervenţie vizând construirea de noi imobile de locuit se va elabora un P.U.D. prin care se va detalia modul specific de construire, în condiţiile integrării în contextul urban local – trama stradală, accesele auto şi pietonale, parcarea, relaţiile cu volumele construite învecinate etc - cu aplicarea integrală a prevederilor prezentului regulament.
Pentru aceste zone se recomandă aplicarea unui Program de Regenerare Urbană. Programul va viza un întreg ansamblu sau o parte a sa, ce îndeplineşte condiţiile pentru a putea fi definită ca o unitate de intervenţie. La construcţia programului se va lua în considerare şi „Ghidul metodologic Pentru îmbunătăţirea calităţii și funcţionalităţii spaţiilor publice din marile ansambluri rezidenţiale” - PLA_SPAL.
În componența sa spaţială, Programul de Regenerare Urbană are ca obiectiv creşterea calităţii locuirii la nivel urban prin reabilitarea şi refuncţionalizarea spaţiului rezidenţial, implicând:
(a) reconsiderarea/eficientizarea mobilităţii (transport public, trafic lent, trafic auto, parcare etc);
(b) reorganizarea spaţiului public – prin diferenţierea, specializarea, amenajarea acestuia;
(c) dezvoltarea serviciilor – publice şi comerciale;
(d) reabilitarea infrastructurii;
(e) creşterea gradului de mixaj funcţional – pe culoarele de concentrare a interesului din cadrul ansamblului – prin integrarea de noi activităţi;
(f) creşterea gradului de coerenţă al structurii urbane;
(g) ameliorarea condiţiilor de mediu – în toate componentele sale.
În cadrul procedurii de regenerare urbană, redactarea unui proiect director (masterplan) şi, pe baza acestuia, a unui P.U.Z. ce va constitui baza regulamentară a intervenţiilor de orice tip, este obligatorie.
Prin P.U.Z. de regenerare urbană se pot reorganiza sau introduce şi reglementa subzonele:
S_Va – Subzona verde – scuar, grădină, parc cu acces public nelimitat - în conformitate cu Regulamentul de urbanism aferent UTR Va
S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate - în conformitate cu Regulamentul de urbanism aferent UTR Is
S_Et - Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - în conformitate cu Regulamentul de urbanism aferent UTR Et
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier
Prin P.U.Z. de regenerare urbană se poate reglementa o etapizare a procesului, cu condiţia conservării coerenţei dezvoltării.
Lc / PUZ – Zonă de locuinţe colective pentru care s-a elaborat anterior un P.U.Z.
Reglementările P.U.Z. şi R.L.U. aprobate la data intrării în vigoare a noului P.U.G. vor fi înlocuite cu reglementările prezentului regulament, în condiţiile stipulate în cadrul Articolului 31, Reglementarea situaţiilor tranzitorii.
Publicitatea comercială de orice tip va fi în concordanţă cu reglementarea specifică aprobată de Consiliul Local.
C. REGLEMENTĂRI PENTRU SPAȚIUL PUBLIC
Amenajarea şi utilizarea spaţiului public se va face cu respectarea reglementărilor cuprinse în Anexa 4 şi a reglementărilor de mai jos.
Sistemul de spaţii publice - trama stradală, aleile pietonale, pieţetele, spaţiile verzi, locurile de joacă pentru copii etc - va fi complet reglementat în cazul elaborării unui P.U.Z. de Regenerare Urbană şi în continuare, se vor elabora proiectele tehnice detaliate, ca parte a Programului de Regenerare Urbană. Acestea vor obține Avizul Arhitectului șef.
Pentru trama stradală se vor aplica profile transversale unitare, specific rezidenţiale, conf. Anexei 6 a prezentului Regulament, ce vor determina caracterul spaţiului public şi al zonei.
Aliniamentul existent se va conserva, cu excepţia situaţiilor în care:
(a) prezentul P.U.G. sau P.U.Z. de Regenerare Urbană prevede realinierea;
(b) profilul transversal existent este, pe toată lungimea străzii sau pe anumite porţiuni ale acesteia, mai redus decât profilul transversal reglementat prin P.U.G., caz în care se va realiza o operaţiune generală de realiniere;
(c) la limita între două parcele există un decalaj, caz în care se va proceda la o corecţie prin retragerea aliniamentului parcelei mai avansate până la nivelul colţurilor parcelelor adiacente, realizându-se astfel o realiniere locală.
Profilele transversale vor cuprinde în mod obligatoriu plantaţii de arbori în aliniament, locuri de staţionare în lung, trotuare de minimum 1,50 m lăţime, trasee pentru biciclişti comune cu cele pentru vehicule cu excepţia străzilor colectoare pe care acestea vor fi separate.
Cablurile electrice şi de comunicaţii se vor introduce în subteran, ca şi toate celelalte reţele edilitare.
Pentru străzile de interes local se recomandă limitarea vitezei de deplasare a autovehiculelor la 30 km/h.
În cadrul spaţiilor verzi/libere publice se vor organiza locuri de joacă pentru copii şi spaţii de odihnă.
Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice din întregul ansamblu.
SECŢIUNEA 2. UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
.
Se va aplica lista utilizărilor / activităţilor corespunzătoare fiecărei categorii de funcţiuni, conform Anexei 1 la prezentul Regulament.
Pentru:
S_Va – Subzona verde – scuar, grădină, parc cu acces public nelimitat – a se vedea RLU aferent Va.
S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate - a se vedea RLU aferent Is.
S_Et - Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea RLU aferent Et.
1. UTILIZĂRI ADMISE
Locuinţe colective.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – clădiri pentru parcaje/garaje colective sub şi supraterane, pe unul sau mai multe niveluri, cu serviciile aferente.
2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
Instalaţii exterioare (de climatizare, de încălzire, pompe de căldură etc) cu condiţia ca în funcţionare acestea să producă un nivel de zgomot care să fie inaudibil la nivelul ferestrelor vecinilor.
Funcţiuni terţiare – comerţ alimentar şi nealimentar, servicii de interes şi cu acces public, servicii profesionale, servicii manufacturiere, servicii medicale ambulatorii, alimentatie publica – conform Anexei 1 la prezentul Regulament - în spaţii rezultate din conversia funcţională a locuinţelor de la parterul clădirilor de locuit existente sau în clădiri dedicate noi cu ADC de maximum 1.500 mp, cu următoarele condiţii:
(a) să fie amplasate prin P.U.Z. de regenerare urbană, numai adiacent principalelor artere de trafic (până la nivel de colectoare) sau unor spaţii publice / trasee (pietonale) de interes;
(b) atât accesul publicului, cât şi accesele de serviciu (pentru aprovizionare / evacuarea deşeurilor etc) să se facă direct din spaţiul public şi să fie separate de accesele locuinţelor;
(c) să nu afecteze în nici un fel spaţiile exterioare din interiorul cvartalelor, ce sunt destinate exclusiv rezidenţilor – să nu existe accese înspre aceste spaţii;
Instalaţii exterioare (de climatizare, de încălzire, pompe de căldură etc) cu condiţia ca în funcţionare acestea să producă un nivel de zgomot care să fie inaudibil la nivelul ferestrelor vecinilor.
Activităţi de tip terţiar ale locatarilor desfăşurate în interiorul locuinţelor, fără ca acest fapt să implice o conversie funcţională – servicii profesionale sau manufacturiere, conform Anexei 1 la prezentul regulament, prestate numai de proprietari/ocupanţi, cu următoarele condiţii:
(a) să se desfăşoare în apartamentul în cauză în paralel cu funcţiunea de locuire;
(b) să aibă acces public limitat (ocazional);
(c) să nu producă poluare fonică, chimică sau vizuală;
(d) activitatea (inclusiv depozitarea) să se desfăşoare numai în interiorul locuinţei.
3. UTILIZĂRI INTERZISE
Activităţi / servicii de tip industrial sau cvasiindustrial, poluante de orice natură, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat.
Depozitare en gros.
Depozitare de materiale refolosibile.
Comerţ en gros.
Comerţ şi alimentaţie publică practicate prin vitrine / ferestre.
Garaje individuale în clădiri provizorii sau permanente independente.
Constructii provizorii de orice natură.
Instalaţii / utilaje exterioare, montate pe faţada dinspre spaţiul public a imobilelor.
Sunt interzise orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2.Această reglementare are caracter definitv şi nu poate fi modificată prin PUZ.
Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele adiacente.
3. REGIM TEHNIC
S=1033 mp M1
SECŢIUNEA 3. CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR
4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI
Se consideră construibile parcelele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) să aibă front la stradă;
b) lungimea frontului la stradă să fie mai mare sau egală cu 15 m;
c) adâncimea parcelei să fie mai mare decât frontul la stradă;
d) suprafaţa să fie mai mare sau egală cu 500 mp;
Prin excepţie, în cazul parcelelor în înţeles urban existente ce nu îndeplinesc condiţiile enumerate la punctele (b), (c) și (d), se va elabora un P.U.D., prin care se va evidenţia modalitatea de conformare la prevederile prezentului regulament privind utilizarea funcţională, amplasarea, echiparea şi configurarea clădirilor, staţionarea autovehiculelor, posibilităţile maxime de ocupare şi utilizare a terenurilor.
5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
Clădirile se vor amplasa în aliniament, în front continuu (închis). Aliniamentul existent se va conserva, cu excepţia situaţiilor în care prezentul PUG prevede realinierea sau în care la limita între două parcele există un decalaj, caz în care se va proceda la o corecţie prin retragerea clădirii mai avansate până la nivelul colţurilor parcelelor adiacente, realizându-se astfel o realiniere locală.
Prin excepţie, în situaţiile în care frontul deschis constituie o specificitate locală, se va conserva acest mod de construire.
6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
Conformarea clădirilor pe parcelă va fi determinată de contextul generat de cadrul construit adiacent. Principiul constă în acoperirea calcanelor existente şi respectiv contrapunerea de curţi în dreptul celor de pe parcelele vecine. Regula se aplică atât pe limitele laterale cât şi pe cele posterioare de proprietate. Nu vor fi luate în considerare corpurile de clădire parazitare.
Clădirile se vor dezvolta între limitele laterale ale parcelelor, pe o adâncime de maximum 18 m de la aliniament. Se admite şi dezvoltarea în adâncime până la maximum 40 m - de-a lungul uneia sau ambelor laturi, cu condiţia ca pe parcela / parcelele învecinate să existe de asemenea calcane, sau ca amplasarea să se facă central. În acest caz se vor aplica tipologii precum « L », « U », « C », « T », « O » etc.
În plus, în cazul parcelelor cu adâncime mai mare de 50 m, în partea posterioară a acestora se pot amplasa corpuri de clădire separate, în regim deschis - independente sau cuplate pe o latură cu cea existentă sau posibil a fi edificată de pe parcela vecină. Pentru aceste corpuri retragerea faţă de limita laterală de proprietate va fi mai mare sau egală cu jumătate din înălţimea clădirilor, dar nu mai puţin de 4,50 m, peste spațiul public, iar faţă de limita posterioară de proprietate va fi mai mare sau egală cu jumătate din înălţimea clădirilor, dar nu mai puţin de 6 m.
Calcanele vor constitui limite de compartiment de incendiu şi vor fi realizate conform normelor specifice.
Dacă adiacent limitelor laterale sau posterioară ale parcelei, imobilul (imobilele) vecin dispune de o curte interioară, pe parcela ce face obiectul reconstrucţiei / restructurării se va conforma de asemenea o curte dispusă strict în fata celei (celor) vecine, cu lungimea cel puţin egală cu aceasta şi cu o retragere a clădirii faţă de limita de proprietate de cel puţin jumătate din înălţimea acesteia, dar nu mai puţin de 4,50 m. În plus, în dreptul calcanelor sau a curţilor de lumină învecinate se pot amplasa curţi de lumină cu adâncimea de minimum 2 m dacă spre acestea nu se deschid spaţii de locuit sau care adăpostesc activităţi ce necesită lumină naturală.
Prin excepţie, în situaţiile în care organizarea spaţială / situaţia existentă impune local deschideri în frontul străzii, pe fiecare din cele două parcele adiacente retragerile faţă de limita laterală comună va fi mai mare sau egală cu 4,5 m.
Sunt admise configuraţii în retrageri transversale succesive, cu condiţia îndeplinirii la orice nivel a relaţiilor menţionate.
7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
În cazul curţilor interioare neadiacente limitelor laterale de proprietate, închise pe trei sau patru laturi, între faţadele interioare paralele se va asigura o distanţă minimă egală cu jumătate din înălţimea acestora, dar nu mai puţin de 6 m (sunt admise configuraţii în retrageri transversale succesive, cu condiţia îndeplinirii la orice nivel a relaţiei menţionate).
În cazul coexistenţei pe aceeaşi parcelă a două corpuri de clădire, între faţadele paralele ale acestora se va asigura aceeaşi relaţie.
8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute.
Se vor prevedea accese pietonale şi carosabile de acces la garaje, conform normelor.
De regulă, o parcelă va dispune de un singur acces carosabil, cu lăţimea de maximum 6 m. Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autorizaţiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora. Pentru amenajările curţilor cu rol pietonal şi carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea învelitorilor permeabi
9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform Anexei 2 la prezentul regulament. Atunci când se prevăd funcţiuni diferite în interiorul aceleiaşi parcele, necesarul de parcaje va fi determinat prin însumarea numărului de parcaje necesar fiecărei funcţiuni în parte.
Staţionarea autovehiculelor se va realiza în proporţie minimă de 75% în spaţii specializate, dispuse la subsolul / demisolul / parterul clădirilor.
Parcajele amenajate la sol vor respecta normele sanitare în vigoare, respectiv vor păstra o distanţă minimă de 5 m faţă de ferestrele camerelor de locuit.
Nu se admite accesul sau staţionarea autovehiculelor în curţile clădirilor, în afara fâşiei de teren adiacente aliniamentului / alinierii, destinate amplasării construcţiilor (40 m).
Alternativ, se poate asigura staţionarea autovehiculelor la o distanţă de maximum 250 m de imobil, dacă pentru locurile necesare există un drept real de folosinţă.
10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
Clădirile se vor alinia la o cornişă situată la înălţimea de 18 m de la nivelul trotuarului. O variaţie de 0,50 m este admisibilă. În plus se vor aplica cumulativ următoarele criterii:
a) pentru clădirile comune înălţimea maximă la cornişă nu va depăşi 22 m, iar înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 25 m, respectiv un regim de înălţime de (1-3S)+P+5+1R. Ultimul nivel admis va avea o retragere faţă de planul faţadei de minimum 1,80 m.
b) pentru clădirile de colţ se poate admite o înălţime maximă la cornişă ce nu va depăşi 25 m, iar înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 25 m, respectiv un regim de înălţime de (1-3S)+P+5+1R, (1-3S)+P+6.
c) pentru clădirile cu funcţiuni deosebite şi aflate în poziţii urbane privilegiate (dominante), prin P.U.Z. se pot stabili regimuri de înălţime mai mari, fără a depăşi 28 m în punctul cel mai înalt;
11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului urban.
Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.
Arhitectura clădirilor va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului (imobile cu funcţiune mixă, implicând uneori locuirea la nivelele superioare). Se interzice realizarea de pastişe arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice.
Volumetria se va conforma tipologiilor specifice construcţiei urbane cu cvartale. Faţadele spre spaţiile publice vor fi plane şi se vor situa în aliniament / aliniere. Se admite realizarea de balcoane, bow-window-uri etc, începând de la înălţimea de 4,00 m de la cota trotuarului, peste spațiul public, cu condiţia ca acestea să nu fie dispuse la ultimul nivel de sub cornişă şi să ocupe, cumulat, maximum o treime din lungimea frontului clădirii.
Acoperirea clădirilor va fi plată (acoperişuri terasă sau cu pante mai mici de 10%) sau cu şarpantă, în funcţie de contextul urban local.
Raportul plin-gol va fi în concordanţă cu caracterul arhitectural impus de profilul funcţional.
Pentru a determina o imagine urbană unitară se vor utiliza de o manieră limitativă materialele de finisaj specifice zonei – tencuieli lise pentru faţade, placaje din piatră pentru faţade, socluri şi alte elemente arhitecturale, confecţii metalice din oţel vopsit.
Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale. Se interzice folosirea culorilor saturate, stridente, închise la toate elementele construcţiei.
12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR
Zona e echipată edilitar complet.
Toate clădirile se vor racorda pentru asigurarea utilităţilor necesare la reţelele edilitare publice.
Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine.
Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în clădiri.
Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc).
Fiecare parcelă va dispune de un spaţiu interior parcelei (eventual integrat în clădire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public.
13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minimum 20% în cazul P.O.T. max. = 50% şi minimum 15% în cazul P.O.T. max. = 70% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele având o îmbrăcăminte de orice tip sunt cuprinse în categoria spaţiilor libere.
Prin excepţie, pe parcelele ce includ clădiri pentru garaje / parcaje colective cu acces public, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 5% din suprafaţa totală.
Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.
Se recomandă ca, în interiorul cvartalelor, mai ales în cazul în care locuirea e prezentă, spaţiul neconstruit să fie utilizat pe principiul contractului de curte comună (spaţiul neconstruit să fie folosit în comun, mai ales în scop rezidenţial).
14. ÎMPREJMUIRI
Ca regulă generală, având în vedere structura spaţială reglementată, spre spaţiul public nu se vor realiza împrejmuiri.
În cazuri particulare, când se impune realizarea de împrejmuiri spre spaţiul public, acestea vor avea un soclu opac cu înălţimea maximă de 80 cm şi o parte transparentă, realizată din grilaj metalic sau într-un sistem similar care pemite vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de 2,2 m. Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii.
Împrejmuirile spre parcelele vecine vor avea maximum 2,20 m înălţime şi vor fi de tip opac.
Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide fără a afecta spaţiul public, spre interiorul parcelei.
SECŢIUNEA 4. POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)
Pentru parcelele comune:
P.O.T. maxim = 50%
Pentru nivelele cu destinaţie de locuire A.C. maximă = 40% x St (suprafaţa terenului)
Pentru parcelele de colţ:
P.O.T. maxim = 70%
Pentru nivelele cu destinaţie de locuire A.C. maximă = 50% x St (suprafaţa terenului)
Pentru parcele ce includ clădiri pentru garaje/parcaje colective cu o capacitate cel puţin dublă faţă de necesarul stabilit la punctul 9:
P.O.T. maxim = 80%
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic.
16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)
Pentru parcelele comune:
C.U.T. maxim = 2.4
Pentru parcelele de colţ:
C.U.T. maxim = 3,0
Pentru parcele ce includ clădiri pentru garaje/parcaje colective cu o capacitate cel puţin dublă faţă de necesarul stabilit la punctul 9:
C.U.T. maxim = 4,0
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii, mansardării, supraetajării clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic. În cazul mansardărilor, suprafaţa nivelului (SN) mansardei va reprezenta maximum 60% din suprafaţa nivelului curent (se va lua în calcul numai porţiunea cu h liber ≥ 1,40 m).
LC_A
SECŢIUNEA 3. CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR
.
Pentru:
S_Va – Subzona verde – scuar, grădină, parc cu acces public nelimitat – a se vedea RLU aferent Va.
S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate - a se vedea RLU aferent Is.
S_UEt - Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea RLU aferent Et.
4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI
Pentru clădiri noi - în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
Pentru clădiri noi - în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
Pentru clădiri noi - în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
Pentru clădiri noi - în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE
Pentru clădiri noi - în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
Staţionarea autovehiculelor se va organiza în cadrul P.U.Z. de regenerare urbană:
(a) în pachete de parcaje amplasate la sol;
(b) în clădiri pentru parcaje/garaje colective sub şi supraterane, pe unul sau mai multe niveluri;
(c) la subsolul/demisolul clădirilor noi cu altă destinaţie;
(d) în lungul arterelor secundare de circulaţie pentru staţionări de durată limitată şi vizitatori.
Parcajele/garajele se vor amplasa la distanţe de maximum 150 m faţă de cea mai îndepărtată locuinţă deservită. In cazul amplasării pachetelor de parcaje la sol distanţa de la acestea până la cea mai apropiată fereastră a unui spaţiu de locuit va fi de minimum 5 m.
Se interzice parcarea la sol a autoturismelor în interiorul cvartalelor, în spatele clădirilor de locuit, cu excepția parcărilor existente sau rezultate prin igienizarea și modernizarea platformelor garajelor dezafectate.
Necesarul de parcaje:
Locuinţe: se va determina prin anchetă directă sau alte mijloace în cadrul P.U.Z. de regenerare urbană.
Alte activităţi: - conform Anexei 2.
10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
Pentru clădirile noi cu alte destinaţii decât locuirea înălţimea acestora se va stabili prin P.U.Z de regenerare urbană. De regulă înălţimea maximă nu va depăşi 2 nivele supraterane (P, P+1) şi respectiv 8 m.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului urban.
Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.
Clădiri noi
Arhitectura clădirilor noi va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului. Se interzice realizarea de pastişe arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice.
Volumetria va fi echilibrată, specifică programului arhitectural.
Acoperirile vor fi de tip plat sau terasă.
Raportul plin-gol va fi cel specific programului.
Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale. Se interzice folosirea culorilor saturate, stridente, închise la toate elementele construcţiei.
Intervenţii asupra clădirilor existente:
Reabilitarea termică a faţadelor, implicând anveloparea termoizolantă, înlocuirea tâmplăriei etc, se va face în mod obligatoriu unitar pe toată clădirea, numai pe bază de proiecte tehnice de specialitate, cu conservarea strictă a expresiei arhitecturale acolo unde aceasta este considerată valoroasă. În cazul schimbării expresiei arhitecturale a clădirilor, aceasta se va face unitar pe tot ansamblul, devenind un element de specificitate a acestuia.
Orice intervenţii privind restructurarea, extinderea, modificarea etc. parţială a unei clădiri se vor integra şi subordona imaginii arhitecturale de ansamblu a acestuia.
Pe clădirile de locuit existente, în zona intrărilor, serviciile profesionale ale ocupanţilor vor putea fi marcate prin plăci metalice gravate cu dimensiunea maximă de 30x50 cm.
12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR
Toate construcţiile se vor racorda la reţelele edilitare edificate, disponibile şi funcţionale.
Se interzice conducerea apelor meteorice spre căile de circulaţie carosabilă sau pietonală.
Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în clădiri.
Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc).
Pentru clădirile noi se va dispune de un spaţiu integrat în construcţie destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public.
Punctele de colectare a deşeurilor comune pentru mai multe clădiri, se vor organiza /reorganiza în edicule independente, astfel încât distanţa de la acestea până la cea mai îndepărtată clădire deservită va fi de maximum 75 m. Distanţa până la cea mai apropiată fereastră va fi de minimum 15 m.
13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
Pe ansamblul teritoriului rezidenţial, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minimum 40% şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele având o îmbrăcăminte de orice tip sunt cuprinse în categoria spaţiilor libere.
Pe fâşia de teren cuprinsă între stradă / spaţiu public şi clădirile retrase de la alinimanent (grădina de faţadă), minim 60% din suprafeţe vor fi organizate ca spaţii verzi.
Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.
În interiorul cvartalelor / între clădirile de locuit, spaţiul neconstruit va fi utilizat pentru amenajarea de spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii, spaţii pentru sport, odihnă etc. Eventuale parcaje vor fi dispuse (subteran, semiîngropat) astfel încât acoperişul acestora să fie integrat la nivelul solului pe minimum două laturi şi să fie destinat folosinţelor anterior menţionate
14. ÎMPREJMUIRI
Se vor împrejmui doar imobilele dedicate unor activităţi ce în mod natural au nevoie de acest tip de protecţie – grădiniţe, şcoli, licee, instituţii medicale, administrative etc, în general părţi ale subzonelor cuprinse în interiorul teritoriului rezidenţial. În acest caz, la limita proprietăţii se vor dispune în mod obligatoriu garduri vii. Împrejmuirile orientate spre spaţiul public vor avea un soclu opac cu înălţimea maximă de 80 cm şi o parte transparentă, realizată din grilaj metalic sau într-un sistem similar care pemite vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de 2,2 m. Împrejmuirile vor fi dublate de garduri vii. Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide spre interiorul parcelei.
Tratamentul arhitectural al împrejmuirilor va fi corelat cu cel al clădirilor aflate pe parcelă.
SECŢIUNEA 4. POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)
P.O.T. maxim va fi cel reglementat prin RGU sau norme specifice pentru programul arhitectural respectiv, fără a depăşi:
pentru parcelele comune: P.O.T. maxim = 60%
pentru parcelele de colţ: P.O.T. maxim = 75%
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic.
P.O.T. maxim - S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice sau de interes public constituite în clădiri dedicate, situate înafara zonei centrale – a se vedea Regulamentul aferent UTR Is
P.O.T. maxim - S_Et – Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea Regulamentul aferent UTR Et
P.O.T. maxim -S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – conform P.U.Z. de regenerare urbană
16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)
C.U.T. maxim va fi cel reglementat prin norme specifice pentru programul arhitectural respectiv, fără a depăşi
pentru parcelele comune: C.U.T. maxim = 1,2
pentru parcelele de colţ: C.U.T. maxim = 1,5
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii, al supraetajării clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic.
C.U.T. maxim - S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice sau de interes public constituite în clădiri dedicate, situate înafara zonei centrale – a se vedea Regulamentul aferent UTR Is
C.U.T. maxim - S_Et – Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea Regulamentul aferent UTR Et
C.U.T. maxim - S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – conform P.U.Z. de regenerare urbană
LC
SECŢIUNEA 3. CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR
.
Pentru:
S_Va – Subzona verde – scuar, grădină, parc cu acces public nelimitat – a se vedea RLU aferent Va.
S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate - a se vedea RLU aferent Is.
S_Et - Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea RLU aferent Et.
4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI
Se consideră construibile parcelele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
(a) să aibă front la stradă;
(b) lungimea frontului la stradă să fie de mai mare sau egală cu 21 m;
(c) adâncimea să fie de mai mare sau egală cu 21 m;
(d) suprafaţa să fie mai mare sau egală cu 600 mp;
Prin excepţie, în cazul parcelelor în înţeles urban existente ce nu îndeplinesc condiţiile de la punctele (b) și (c) enumerate mai sus, se va elabora un P.U.D conform legii și prevederilor prezentului regulament.
Se admit operaţiuni de comasare / divizare a parcelelor, cu condiţia ca toate parcelele rezultate să respecte condiţiile de construibilitate enunţate mai sus.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
Clădirile se vor amplasa în retragere faţă de aliniamentul existent sau rezultat în urma unor operaţiuni de realiniere (după caz – a se vedea Secţiunea 1.C Reglementări pentru Spaţiul Public), în front discontinu (deschis).
În situaţiile în care există alinieri unitare (aceeaşi retragere faţă de aliniament pe cel puţin trei parcele alăturate şi învecinate pe acelaşi front cu parcela în cauză), clădirile se vor retrage cu aceeaşi distanţă faţă de aliniament ca şi clădirile alăturate.
În situaţiile cu alinieri variabile, clădirile se vor retrage cu cel puţin 3 m de la aliniament.
Pentru parcelele de colţ, retragerea se va realiza faţă de ambele aliniamente.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană
6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
De regulă imobilele se vor amplasa în sistem deschis, izolat. În cazul existenţei unui calcan vecin, aparţinând unei clădiri conforme reglementărilor zonei, noua construcţie se va alipi de acesta. Nu vor fi luate în considerare calcanele construcţiilor anexe şi / sau provizorii sau ale clădirilor restructurabile (lipsite de valoare economică sau de altă natură), de pe parcelele vecine. Sistemul concret de dispunere / cuplare se va stabili prin P.U.D., în cadrul căruia se va analiza frontul stradal aferent unui întreg cvartal.
Clădirile se vor retrage în mod obligatoriu de la limita laterală a parcelei opuse celei ce include un calcan cu o distanţă minimă egală cu jumătate din înălţimea clădirii, dar cu nu mai puţin decât 4,5 m. În cazul construirii în sistem izolat se va asigura retragerea reglementată mai sus pe ambele laturi ale parcelei.
Clădirile se vor dispune numai în interiorul fâşiei de teren adiacente aliniamentului având adâncimea egală cu 25 m.
Retragerea faţă de limita posterioară de proprietate va fi mai mare sau egală cu înălţimea clădirilor, măsurată la cornişa superioară sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin de 12 m.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
Distanţa minimă dintre două clădiri aflate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu:
(a) înălţimea clădirii mai înalte, măsurată la cornişă sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 12 m în cazul în care cel puţin una dintre acestea are orientate spre zona de învecinare camere de locuit;
(b) jumătate din înălţimea clădirii mai înalte, măsurată la cornişă sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 6 m în cazul în care nici una dintre acestea nu are orientate spre zona de învecinare camere de locuit.
Este admisă retragerea în trepte, cu condiţia asigurării la fiecare cornişă sau atic intermediar a regulii de retragere menţionate mai sus.
8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile publice, în mod direct.
Se vor prevedea accese pietonale şi carosabile de acces la garaje, conform normelor. O parcelă va dispune de un singur acces carosabil, cu lăţimea de maximum 6 m.
Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autorizaţiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.
Pentru amenajările curţilor cu rol pietonal şi carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea învelitorilor permeabile.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
Staţionarea autovehiculelor se va realiza în proporţie minimă de 75% în spaţii specializate, dispuse la subsolul / demisolul / parterul clădirilor.
Parcajele amenajate la sol vor respecta normele sanitare în vigoare, respectiv vor păstra o distanţă minimă de 5 m faţă de ferestrele camerelor de locuit.
Nu se admite accesul sau staţionarea autovehiculelor în curţile din spatele clădirilor de locuit, în afara fâşiei de teren adiacente aliniamentului/alinierii, destinate amplasării construcţiilor.
Necesarul de parcaje:
Locuinţe:
– un loc de parcare pentru fiecare apartament cu suprafaţa utilă mai mică de 100 mp;
– două locuri de parcare pentru fiecare apartament cu suprafaţa utilă mai mare de 100 mp.
Alte funcţiuni:
– conform Anexei 2
Atunci când se prevăd funcţiuni diferite în interiorul aceleiaşi parcele / imobil, necesarul de parcaje va fi determinat prin însumarea numărului de parcaje necesar fiecărei funcţiuni în parte.
10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
Clădirile se vor înscrie într-o înălţime maximă la cornişă de 18 m, măsurată de la nivelul trotuarului. În plus se vor aplica cumulativ următoarele criterii:
(a) clădirile noi se vor înscrie în regimul de înălţime dominant al zonei. În orice caz, vor avea un regim de înălţime maxim egal cu al celor direct învecinate, existente (în cazul în care acestea au înălţimi diferite, se va lua în considerare regimul de înălţime mai ridicat).
(b) pentru clădirile comune înălţimea maximă la cornişă nu va depăşi 18 m, iar înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 21 m, respectiv un regim de înălţime de (1-3S)+P+4+1R. Ultimul nivel admis va avea o retragere faţă de planul faţadei de minimum 1,80 m.
(c) pentru clădirile de colţ se poate admite o înălţime maximă la cornişă ce nu va depăşi 24 m, respectiv un regim de înălţime de (1-3S)+P+6, fără a depăşi cu mai mult de două nivele regimul de înălţime dominant al zonei.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului urban.
Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.
Arhitectura clădirilor noi va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului - locuire. Se interzice realizarea de pastişe arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice.
Volumetria va fi echilibrată, specifică programului arhitectural.
Acoperirile vor fi de tip plat sau terasă. Se admit acoperiri cu şarpante (mansarde) la regimuri de înălţime de maximum P+2+M. În acest caz, învelitorile vor fi din ţiglă în culori naturale sau tablă de oţel zincat de culoare gri, de cupru sau zinc natur, fălţuită.
Raportul plin-gol va fi cel specific programului.
Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale. Se interzice folosirea culorilor saturate, stridente, închise la toate elementele construcţiei.
Pe clădirile de locuit existente, în zona intrărilor, serviciile profesionale ale ocupanţilor vor putea fi marcate prin plăci metalice gravate cu dimensiunea maximă de 30x50 cm.
12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR
Toate construcţiile se vor racorda în mod obligatoriu la reţelele edilitare – electrice, apă, canalizare.
Se interzice conducerea apelor meteorice spre căile de circulaţie carosabilă sau pietonală.
Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în împrejmuiri.
Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc).
Clădirile noi vor dispune de un spaţiu (eventual integrat în construcţie) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public.
Alternativ, se pot organiza puncte de colectare a deşeurilor comune pentru mai multe clădiri, care se vor organiza/reorganiza în edicule independente, astfel încât distanţa de la acestea până la cea mai îndepărtată clădire deservită va fi de maximum 75 m. Distanţa până la cea mai apropiată fereastră va fi de minimum 15 m.
13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
Pe ansamblul unei parcele / a teritoriului rezidenţial în cazul în care terenul nu e parcelat, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minimum 40% şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele având o îmbrăcăminte de orice tip sunt cuprinse în categoria spaţiilor libere.
Spre stradă / spaţiul public, în zonele de retragere faţă de stradă (grădina de faţadă), minim 60% din suprafeţe vor fi organizate ca spaţii verzi.
Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.
În interiorul cvartalelor/între clădirile de locuit, spaţiul neconstruit va fi utilizat pentru amenajarea de spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii, spaţii pentru sport, odihnă etc. Eventuale parcaje vor fi dispuse (subteran, semiîngropat) astfel încât acoperişul acestora să fie integrat la nivelul solului pe minimum două laturi şi să fie destinat folosinţelor anterior menţionate.
14. ÎMPREJMUIRI
Spre spaţiul public aliniamentul va fi închis pe toată lungimea sa prin împrejmuire. Neîmprejmuirea parcelelor se poate stabili prin P.U.Z. În acest caz măsura se va aplica în mod obligatoriu unitar.
Împrejmuirile orientate spre spaţiul public vor avea un soclu opac cu înălţimea maximă de 80 cm şi o parte transparentă, realizată din grilaj metalic sau într-un sistem similar care pemite vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de 2,2 m. Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii.
Împrejmuirile spre parcelele vecine vor avea maximum 2,20 m înălţime şi vor fi de tip transparent sau opac.
Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide spre interiorul parcelei.
Tratamentul arhitectural al împrejmuirilor va fi corelat cu cel al clădirilor aflate pe parcelă.
SECŢIUNEA 4. POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)
Pentru imobile de locuit ce cuprind la parter alte funcţiuni:
cu maximum (S)+P+3, (S)+P+2+M(R)
P.O.T. maxim = 40%
Pentru nivelele cu destinaţie de locuire AC maximă = 35% x St (suprafaţa terenului) cu (S)+P+4, (S)+P+3+R şi mai mult
P.O.T. maxim = 30%
Pentru nivelele cu destinaţie de locuire AC maximă = 20% x St (suprafaţa terenului)
Pentru imobilele de locuit:
cu maximum (S)+P+3, (S)+P+2+M(R)
P.O.T. maxim = 35%
cu (S)+P+4, (S)+P+3+R şi mai mult
P.O.T. maxim = 20%
Pentru alte funcţiuni (dotări)
P.O.T. maxim va fi cel reglementat prin RGU sau norme specifice pentru programul arhitectural respectiv, fără a depăşi
P.O.T. maxim = 60%
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic.
P.O.T. maxim - S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice sau de interes public constituite în clădiri dedicate, situate înafara zonei centrale – a se vedea Regulamentul aferent UTR Is
P.O.T. maxim - S_Et – Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea Regulamentul aferent UTR Et
P.O.T. maxim - S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – conform P.U.Z. de regenerare urbană
16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)
Pentru imobile de locuit ce cuprind la parter alte funcţiuni:
C.U.T. maxim = 1,1
Pentru imobilele de locuit:
C.U.T. maxim = 1
Pentru alte funcţiuni (dotări)
C.U.T. maxim va fi cel reglementat prin RGU sau norme specifice pentru programul arhitectural respectiv, fără a depăşi
C.U.T. maxim = 1,2
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii, al supraetajării clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic.
C.U.T. maxim - S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice sau de interes public constituite în clădiri dedicate, situate înafara zonei centrale – a se vedea Regulamentul aferent UTR Is
C.U.T. maxim - S_Et – Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea Regulamentul aferent UTR Et
C.U.T. maxim - S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – conform PUZ de regenerare urbană
SECŢIUNEA 3. CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR
4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI
Se consideră construibile parcelele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) să aibă front la stradă;
b) lungimea frontului la stradă să fie mai mare sau egală cu 15 m;
c) adâncimea parcelei să fie mai mare decât frontul la stradă;
d) suprafaţa să fie mai mare sau egală cu 500 mp;
Prin excepţie, în cazul parcelelor în înţeles urban existente ce nu îndeplinesc condiţiile enumerate la punctele (b), (c) și (d), se va elabora un P.U.D., prin care se va evidenţia modalitatea de conformare la prevederile prezentului regulament privind utilizarea funcţională, amplasarea, echiparea şi configurarea clădirilor, staţionarea autovehiculelor, posibilităţile maxime de ocupare şi utilizare a terenurilor.
5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
Clădirile se vor amplasa în aliniament, în front continuu (închis). Aliniamentul existent se va conserva, cu excepţia situaţiilor în care prezentul PUG prevede realinierea sau în care la limita între două parcele există un decalaj, caz în care se va proceda la o corecţie prin retragerea clădirii mai avansate până la nivelul colţurilor parcelelor adiacente, realizându-se astfel o realiniere locală.
Prin excepţie, în situaţiile în care frontul deschis constituie o specificitate locală, se va conserva acest mod de construire.
6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
Conformarea clădirilor pe parcelă va fi determinată de contextul generat de cadrul construit adiacent. Principiul constă în acoperirea calcanelor existente şi respectiv contrapunerea de curţi în dreptul celor de pe parcelele vecine. Regula se aplică atât pe limitele laterale cât şi pe cele posterioare de proprietate. Nu vor fi luate în considerare corpurile de clădire parazitare.
Clădirile se vor dezvolta între limitele laterale ale parcelelor, pe o adâncime de maximum 18 m de la aliniament. Se admite şi dezvoltarea în adâncime până la maximum 40 m - de-a lungul uneia sau ambelor laturi, cu condiţia ca pe parcela / parcelele învecinate să existe de asemenea calcane, sau ca amplasarea să se facă central. În acest caz se vor aplica tipologii precum « L », « U », « C », « T », « O » etc.
În plus, în cazul parcelelor cu adâncime mai mare de 50 m, în partea posterioară a acestora se pot amplasa corpuri de clădire separate, în regim deschis - independente sau cuplate pe o latură cu cea existentă sau posibil a fi edificată de pe parcela vecină. Pentru aceste corpuri retragerea faţă de limita laterală de proprietate va fi mai mare sau egală cu jumătate din înălţimea clădirilor, dar nu mai puţin de 4,50 m, peste spațiul public, iar faţă de limita posterioară de proprietate va fi mai mare sau egală cu jumătate din înălţimea clădirilor, dar nu mai puţin de 6 m.
Calcanele vor constitui limite de compartiment de incendiu şi vor fi realizate conform normelor specifice.
Dacă adiacent limitelor laterale sau posterioară ale parcelei, imobilul (imobilele) vecin dispune de o curte interioară, pe parcela ce face obiectul reconstrucţiei / restructurării se va conforma de asemenea o curte dispusă strict în fata celei (celor) vecine, cu lungimea cel puţin egală cu aceasta şi cu o retragere a clădirii faţă de limita de proprietate de cel puţin jumătate din înălţimea acesteia, dar nu mai puţin de 4,50 m. În plus, în dreptul calcanelor sau a curţilor de lumină învecinate se pot amplasa curţi de lumină cu adâncimea de minimum 2 m dacă spre acestea nu se deschid spaţii de locuit sau care adăpostesc activităţi ce necesită lumină naturală.
Prin excepţie, în situaţiile în care organizarea spaţială / situaţia existentă impune local deschideri în frontul străzii, pe fiecare din cele două parcele adiacente retragerile faţă de limita laterală comună va fi mai mare sau egală cu 4,5 m.
Sunt admise configuraţii în retrageri transversale succesive, cu condiţia îndeplinirii la orice nivel a relaţiilor menţionate.
7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
În cazul curţilor interioare neadiacente limitelor laterale de proprietate, închise pe trei sau patru laturi, între faţadele interioare paralele se va asigura o distanţă minimă egală cu jumătate din înălţimea acestora, dar nu mai puţin de 6 m (sunt admise configuraţii în retrageri transversale succesive, cu condiţia îndeplinirii la orice nivel a relaţiei menţionate).
În cazul coexistenţei pe aceeaşi parcelă a două corpuri de clădire, între faţadele paralele ale acestora se va asigura aceeaşi relaţie.
8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute.
Se vor prevedea accese pietonale şi carosabile de acces la garaje, conform normelor.
De regulă, o parcelă va dispune de un singur acces carosabil, cu lăţimea de maximum 6 m. Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autorizaţiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora. Pentru amenajările curţilor cu rol pietonal şi carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea învelitorilor permeabi
9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform Anexei 2 la prezentul regulament. Atunci când se prevăd funcţiuni diferite în interiorul aceleiaşi parcele, necesarul de parcaje va fi determinat prin însumarea numărului de parcaje necesar fiecărei funcţiuni în parte.
Staţionarea autovehiculelor se va realiza în proporţie minimă de 75% în spaţii specializate, dispuse la subsolul / demisolul / parterul clădirilor.
Parcajele amenajate la sol vor respecta normele sanitare în vigoare, respectiv vor păstra o distanţă minimă de 5 m faţă de ferestrele camerelor de locuit.
Nu se admite accesul sau staţionarea autovehiculelor în curţile clădirilor, în afara fâşiei de teren adiacente aliniamentului / alinierii, destinate amplasării construcţiilor (40 m).
Alternativ, se poate asigura staţionarea autovehiculelor la o distanţă de maximum 250 m de imobil, dacă pentru locurile necesare există un drept real de folosinţă.
10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
Clădirile se vor alinia la o cornişă situată la înălţimea de 18 m de la nivelul trotuarului. O variaţie de 0,50 m este admisibilă. În plus se vor aplica cumulativ următoarele criterii:
a) pentru clădirile comune înălţimea maximă la cornişă nu va depăşi 22 m, iar înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 25 m, respectiv un regim de înălţime de (1-3S)+P+5+1R. Ultimul nivel admis va avea o retragere faţă de planul faţadei de minimum 1,80 m.
b) pentru clădirile de colţ se poate admite o înălţime maximă la cornişă ce nu va depăşi 25 m, iar înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 25 m, respectiv un regim de înălţime de (1-3S)+P+5+1R, (1-3S)+P+6.
c) pentru clădirile cu funcţiuni deosebite şi aflate în poziţii urbane privilegiate (dominante), prin P.U.Z. se pot stabili regimuri de înălţime mai mari, fără a depăşi 28 m în punctul cel mai înalt;
11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului urban.
Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.
Arhitectura clădirilor va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului (imobile cu funcţiune mixă, implicând uneori locuirea la nivelele superioare). Se interzice realizarea de pastişe arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice.
Volumetria se va conforma tipologiilor specifice construcţiei urbane cu cvartale. Faţadele spre spaţiile publice vor fi plane şi se vor situa în aliniament / aliniere. Se admite realizarea de balcoane, bow-window-uri etc, începând de la înălţimea de 4,00 m de la cota trotuarului, peste spațiul public, cu condiţia ca acestea să nu fie dispuse la ultimul nivel de sub cornişă şi să ocupe, cumulat, maximum o treime din lungimea frontului clădirii.
Acoperirea clădirilor va fi plată (acoperişuri terasă sau cu pante mai mici de 10%) sau cu şarpantă, în funcţie de contextul urban local.
Raportul plin-gol va fi în concordanţă cu caracterul arhitectural impus de profilul funcţional.
Pentru a determina o imagine urbană unitară se vor utiliza de o manieră limitativă materialele de finisaj specifice zonei – tencuieli lise pentru faţade, placaje din piatră pentru faţade, socluri şi alte elemente arhitecturale, confecţii metalice din oţel vopsit.
Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale. Se interzice folosirea culorilor saturate, stridente, închise la toate elementele construcţiei.
12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR
Zona e echipată edilitar complet.
Toate clădirile se vor racorda pentru asigurarea utilităţilor necesare la reţelele edilitare publice.
Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine.
Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în clădiri.
Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc).
Fiecare parcelă va dispune de un spaţiu interior parcelei (eventual integrat în clădire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public.
13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minimum 20% în cazul P.O.T. max. = 50% şi minimum 15% în cazul P.O.T. max. = 70% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele având o îmbrăcăminte de orice tip sunt cuprinse în categoria spaţiilor libere.
Prin excepţie, pe parcelele ce includ clădiri pentru garaje / parcaje colective cu acces public, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 5% din suprafaţa totală.
Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.
Se recomandă ca, în interiorul cvartalelor, mai ales în cazul în care locuirea e prezentă, spaţiul neconstruit să fie utilizat pe principiul contractului de curte comună (spaţiul neconstruit să fie folosit în comun, mai ales în scop rezidenţial).
14. ÎMPREJMUIRI
Ca regulă generală, având în vedere structura spaţială reglementată, spre spaţiul public nu se vor realiza împrejmuiri.
În cazuri particulare, când se impune realizarea de împrejmuiri spre spaţiul public, acestea vor avea un soclu opac cu înălţimea maximă de 80 cm şi o parte transparentă, realizată din grilaj metalic sau într-un sistem similar care pemite vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de 2,2 m. Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii.
Împrejmuirile spre parcelele vecine vor avea maximum 2,20 m înălţime şi vor fi de tip opac.
Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide fără a afecta spaţiul public, spre interiorul parcelei.
SECŢIUNEA 4. POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)
Pentru parcelele comune:
P.O.T. maxim = 50%
Pentru nivelele cu destinaţie de locuire A.C. maximă = 40% x St (suprafaţa terenului)
Pentru parcelele de colţ:
P.O.T. maxim = 70%
Pentru nivelele cu destinaţie de locuire A.C. maximă = 50% x St (suprafaţa terenului)
Pentru parcele ce includ clădiri pentru garaje/parcaje colective cu o capacitate cel puţin dublă faţă de necesarul stabilit la punctul 9:
P.O.T. maxim = 80%
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic.
16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)
Pentru parcelele comune:
C.U.T. maxim = 2.4
Pentru parcelele de colţ:
C.U.T. maxim = 3,0
Pentru parcele ce includ clădiri pentru garaje/parcaje colective cu o capacitate cel puţin dublă faţă de necesarul stabilit la punctul 9:
C.U.T. maxim = 4,0
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii, mansardării, supraetajării clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic. În cazul mansardărilor, suprafaţa nivelului (SN) mansardei va reprezenta maximum 60% din suprafaţa nivelului curent (se va lua în calcul numai porţiunea cu h liber ≥ 1,40 m).
LC_A
SECŢIUNEA 3. CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR
.
Pentru:
S_Va – Subzona verde – scuar, grădină, parc cu acces public nelimitat – a se vedea RLU aferent Va.
S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate - a se vedea RLU aferent Is.
S_UEt - Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea RLU aferent Et.
4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI
Pentru clădiri noi - în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
Pentru clădiri noi - în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
Pentru clădiri noi - în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
Pentru clădiri noi - în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE
Pentru clădiri noi - în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
Staţionarea autovehiculelor se va organiza în cadrul P.U.Z. de regenerare urbană:
(a) în pachete de parcaje amplasate la sol;
(b) în clădiri pentru parcaje/garaje colective sub şi supraterane, pe unul sau mai multe niveluri;
(c) la subsolul/demisolul clădirilor noi cu altă destinaţie;
(d) în lungul arterelor secundare de circulaţie pentru staţionări de durată limitată şi vizitatori.
Parcajele/garajele se vor amplasa la distanţe de maximum 150 m faţă de cea mai îndepărtată locuinţă deservită. In cazul amplasării pachetelor de parcaje la sol distanţa de la acestea până la cea mai apropiată fereastră a unui spaţiu de locuit va fi de minimum 5 m.
Se interzice parcarea la sol a autoturismelor în interiorul cvartalelor, în spatele clădirilor de locuit, cu excepția parcărilor existente sau rezultate prin igienizarea și modernizarea platformelor garajelor dezafectate.
Necesarul de parcaje:
Locuinţe: se va determina prin anchetă directă sau alte mijloace în cadrul P.U.Z. de regenerare urbană.
Alte activităţi: - conform Anexei 2.
10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
Pentru clădirile noi cu alte destinaţii decât locuirea înălţimea acestora se va stabili prin P.U.Z de regenerare urbană. De regulă înălţimea maximă nu va depăşi 2 nivele supraterane (P, P+1) şi respectiv 8 m.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului urban.
Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.
Clădiri noi
Arhitectura clădirilor noi va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului. Se interzice realizarea de pastişe arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice.
Volumetria va fi echilibrată, specifică programului arhitectural.
Acoperirile vor fi de tip plat sau terasă.
Raportul plin-gol va fi cel specific programului.
Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale. Se interzice folosirea culorilor saturate, stridente, închise la toate elementele construcţiei.
Intervenţii asupra clădirilor existente:
Reabilitarea termică a faţadelor, implicând anveloparea termoizolantă, înlocuirea tâmplăriei etc, se va face în mod obligatoriu unitar pe toată clădirea, numai pe bază de proiecte tehnice de specialitate, cu conservarea strictă a expresiei arhitecturale acolo unde aceasta este considerată valoroasă. În cazul schimbării expresiei arhitecturale a clădirilor, aceasta se va face unitar pe tot ansamblul, devenind un element de specificitate a acestuia.
Orice intervenţii privind restructurarea, extinderea, modificarea etc. parţială a unei clădiri se vor integra şi subordona imaginii arhitecturale de ansamblu a acestuia.
Pe clădirile de locuit existente, în zona intrărilor, serviciile profesionale ale ocupanţilor vor putea fi marcate prin plăci metalice gravate cu dimensiunea maximă de 30x50 cm.
12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR
Toate construcţiile se vor racorda la reţelele edilitare edificate, disponibile şi funcţionale.
Se interzice conducerea apelor meteorice spre căile de circulaţie carosabilă sau pietonală.
Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în clădiri.
Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc).
Pentru clădirile noi se va dispune de un spaţiu integrat în construcţie destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public.
Punctele de colectare a deşeurilor comune pentru mai multe clădiri, se vor organiza /reorganiza în edicule independente, astfel încât distanţa de la acestea până la cea mai îndepărtată clădire deservită va fi de maximum 75 m. Distanţa până la cea mai apropiată fereastră va fi de minimum 15 m.
13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
Pe ansamblul teritoriului rezidenţial, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minimum 40% şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele având o îmbrăcăminte de orice tip sunt cuprinse în categoria spaţiilor libere.
Pe fâşia de teren cuprinsă între stradă / spaţiu public şi clădirile retrase de la alinimanent (grădina de faţadă), minim 60% din suprafeţe vor fi organizate ca spaţii verzi.
Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.
În interiorul cvartalelor / între clădirile de locuit, spaţiul neconstruit va fi utilizat pentru amenajarea de spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii, spaţii pentru sport, odihnă etc. Eventuale parcaje vor fi dispuse (subteran, semiîngropat) astfel încât acoperişul acestora să fie integrat la nivelul solului pe minimum două laturi şi să fie destinat folosinţelor anterior menţionate
14. ÎMPREJMUIRI
Se vor împrejmui doar imobilele dedicate unor activităţi ce în mod natural au nevoie de acest tip de protecţie – grădiniţe, şcoli, licee, instituţii medicale, administrative etc, în general părţi ale subzonelor cuprinse în interiorul teritoriului rezidenţial. În acest caz, la limita proprietăţii se vor dispune în mod obligatoriu garduri vii. Împrejmuirile orientate spre spaţiul public vor avea un soclu opac cu înălţimea maximă de 80 cm şi o parte transparentă, realizată din grilaj metalic sau într-un sistem similar care pemite vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de 2,2 m. Împrejmuirile vor fi dublate de garduri vii. Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide spre interiorul parcelei.
Tratamentul arhitectural al împrejmuirilor va fi corelat cu cel al clădirilor aflate pe parcelă.
SECŢIUNEA 4. POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)
P.O.T. maxim va fi cel reglementat prin RGU sau norme specifice pentru programul arhitectural respectiv, fără a depăşi:
pentru parcelele comune: P.O.T. maxim = 60%
pentru parcelele de colţ: P.O.T. maxim = 75%
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic.
P.O.T. maxim - S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice sau de interes public constituite în clădiri dedicate, situate înafara zonei centrale – a se vedea Regulamentul aferent UTR Is
P.O.T. maxim - S_Et – Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea Regulamentul aferent UTR Et
P.O.T. maxim -S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – conform P.U.Z. de regenerare urbană
16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)
C.U.T. maxim va fi cel reglementat prin norme specifice pentru programul arhitectural respectiv, fără a depăşi
pentru parcelele comune: C.U.T. maxim = 1,2
pentru parcelele de colţ: C.U.T. maxim = 1,5
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii, al supraetajării clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic.
C.U.T. maxim - S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice sau de interes public constituite în clădiri dedicate, situate înafara zonei centrale – a se vedea Regulamentul aferent UTR Is
C.U.T. maxim - S_Et – Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea Regulamentul aferent UTR Et
C.U.T. maxim - S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – conform P.U.Z. de regenerare urbană
LC
SECŢIUNEA 3. CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR
.
Pentru:
S_Va – Subzona verde – scuar, grădină, parc cu acces public nelimitat – a se vedea RLU aferent Va.
S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate - a se vedea RLU aferent Is.
S_Et - Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea RLU aferent Et.
4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI
Se consideră construibile parcelele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
(a) să aibă front la stradă;
(b) lungimea frontului la stradă să fie de mai mare sau egală cu 21 m;
(c) adâncimea să fie de mai mare sau egală cu 21 m;
(d) suprafaţa să fie mai mare sau egală cu 600 mp;
Prin excepţie, în cazul parcelelor în înţeles urban existente ce nu îndeplinesc condiţiile de la punctele (b) și (c) enumerate mai sus, se va elabora un P.U.D conform legii și prevederilor prezentului regulament.
Se admit operaţiuni de comasare / divizare a parcelelor, cu condiţia ca toate parcelele rezultate să respecte condiţiile de construibilitate enunţate mai sus.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
Clădirile se vor amplasa în retragere faţă de aliniamentul existent sau rezultat în urma unor operaţiuni de realiniere (după caz – a se vedea Secţiunea 1.C Reglementări pentru Spaţiul Public), în front discontinu (deschis).
În situaţiile în care există alinieri unitare (aceeaşi retragere faţă de aliniament pe cel puţin trei parcele alăturate şi învecinate pe acelaşi front cu parcela în cauză), clădirile se vor retrage cu aceeaşi distanţă faţă de aliniament ca şi clădirile alăturate.
În situaţiile cu alinieri variabile, clădirile se vor retrage cu cel puţin 3 m de la aliniament.
Pentru parcelele de colţ, retragerea se va realiza faţă de ambele aliniamente.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană
6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
De regulă imobilele se vor amplasa în sistem deschis, izolat. În cazul existenţei unui calcan vecin, aparţinând unei clădiri conforme reglementărilor zonei, noua construcţie se va alipi de acesta. Nu vor fi luate în considerare calcanele construcţiilor anexe şi / sau provizorii sau ale clădirilor restructurabile (lipsite de valoare economică sau de altă natură), de pe parcelele vecine. Sistemul concret de dispunere / cuplare se va stabili prin P.U.D., în cadrul căruia se va analiza frontul stradal aferent unui întreg cvartal.
Clădirile se vor retrage în mod obligatoriu de la limita laterală a parcelei opuse celei ce include un calcan cu o distanţă minimă egală cu jumătate din înălţimea clădirii, dar cu nu mai puţin decât 4,5 m. În cazul construirii în sistem izolat se va asigura retragerea reglementată mai sus pe ambele laturi ale parcelei.
Clădirile se vor dispune numai în interiorul fâşiei de teren adiacente aliniamentului având adâncimea egală cu 25 m.
Retragerea faţă de limita posterioară de proprietate va fi mai mare sau egală cu înălţimea clădirilor, măsurată la cornişa superioară sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin de 12 m.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
Distanţa minimă dintre două clădiri aflate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu:
(a) înălţimea clădirii mai înalte, măsurată la cornişă sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 12 m în cazul în care cel puţin una dintre acestea are orientate spre zona de învecinare camere de locuit;
(b) jumătate din înălţimea clădirii mai înalte, măsurată la cornişă sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 6 m în cazul în care nici una dintre acestea nu are orientate spre zona de învecinare camere de locuit.
Este admisă retragerea în trepte, cu condiţia asigurării la fiecare cornişă sau atic intermediar a regulii de retragere menţionate mai sus.
8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile publice, în mod direct.
Se vor prevedea accese pietonale şi carosabile de acces la garaje, conform normelor. O parcelă va dispune de un singur acces carosabil, cu lăţimea de maximum 6 m.
Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autorizaţiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.
Pentru amenajările curţilor cu rol pietonal şi carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea învelitorilor permeabile.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
Staţionarea autovehiculelor se va realiza în proporţie minimă de 75% în spaţii specializate, dispuse la subsolul / demisolul / parterul clădirilor.
Parcajele amenajate la sol vor respecta normele sanitare în vigoare, respectiv vor păstra o distanţă minimă de 5 m faţă de ferestrele camerelor de locuit.
Nu se admite accesul sau staţionarea autovehiculelor în curţile din spatele clădirilor de locuit, în afara fâşiei de teren adiacente aliniamentului/alinierii, destinate amplasării construcţiilor.
Necesarul de parcaje:
Locuinţe:
– un loc de parcare pentru fiecare apartament cu suprafaţa utilă mai mică de 100 mp;
– două locuri de parcare pentru fiecare apartament cu suprafaţa utilă mai mare de 100 mp.
Alte funcţiuni:
– conform Anexei 2
Atunci când se prevăd funcţiuni diferite în interiorul aceleiaşi parcele / imobil, necesarul de parcaje va fi determinat prin însumarea numărului de parcaje necesar fiecărei funcţiuni în parte.
10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
Clădirile se vor înscrie într-o înălţime maximă la cornişă de 18 m, măsurată de la nivelul trotuarului. În plus se vor aplica cumulativ următoarele criterii:
(a) clădirile noi se vor înscrie în regimul de înălţime dominant al zonei. În orice caz, vor avea un regim de înălţime maxim egal cu al celor direct învecinate, existente (în cazul în care acestea au înălţimi diferite, se va lua în considerare regimul de înălţime mai ridicat).
(b) pentru clădirile comune înălţimea maximă la cornişă nu va depăşi 18 m, iar înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 21 m, respectiv un regim de înălţime de (1-3S)+P+4+1R. Ultimul nivel admis va avea o retragere faţă de planul faţadei de minimum 1,80 m.
(c) pentru clădirile de colţ se poate admite o înălţime maximă la cornişă ce nu va depăşi 24 m, respectiv un regim de înălţime de (1-3S)+P+6, fără a depăşi cu mai mult de două nivele regimul de înălţime dominant al zonei.
S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – în conformitate cu reglementările P.U.Z. de regenerare urbană.
11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei aşa cum a fost el descris în preambul şi peisajului urban.
Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.
Arhitectura clădirilor noi va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului - locuire. Se interzice realizarea de pastişe arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice.
Volumetria va fi echilibrată, specifică programului arhitectural.
Acoperirile vor fi de tip plat sau terasă. Se admit acoperiri cu şarpante (mansarde) la regimuri de înălţime de maximum P+2+M. În acest caz, învelitorile vor fi din ţiglă în culori naturale sau tablă de oţel zincat de culoare gri, de cupru sau zinc natur, fălţuită.
Raportul plin-gol va fi cel specific programului.
Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale. Se interzice folosirea culorilor saturate, stridente, închise la toate elementele construcţiei.
Pe clădirile de locuit existente, în zona intrărilor, serviciile profesionale ale ocupanţilor vor putea fi marcate prin plăci metalice gravate cu dimensiunea maximă de 30x50 cm.
12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR
Toate construcţiile se vor racorda în mod obligatoriu la reţelele edilitare – electrice, apă, canalizare.
Se interzice conducerea apelor meteorice spre căile de circulaţie carosabilă sau pietonală.
Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în împrejmuiri.
Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc).
Clădirile noi vor dispune de un spaţiu (eventual integrat în construcţie) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public.
Alternativ, se pot organiza puncte de colectare a deşeurilor comune pentru mai multe clădiri, care se vor organiza/reorganiza în edicule independente, astfel încât distanţa de la acestea până la cea mai îndepărtată clădire deservită va fi de maximum 75 m. Distanţa până la cea mai apropiată fereastră va fi de minimum 15 m.
13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
Pe ansamblul unei parcele / a teritoriului rezidenţial în cazul în care terenul nu e parcelat, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minimum 40% şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele având o îmbrăcăminte de orice tip sunt cuprinse în categoria spaţiilor libere.
Spre stradă / spaţiul public, în zonele de retragere faţă de stradă (grădina de faţadă), minim 60% din suprafeţe vor fi organizate ca spaţii verzi.
Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.
În interiorul cvartalelor/între clădirile de locuit, spaţiul neconstruit va fi utilizat pentru amenajarea de spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii, spaţii pentru sport, odihnă etc. Eventuale parcaje vor fi dispuse (subteran, semiîngropat) astfel încât acoperişul acestora să fie integrat la nivelul solului pe minimum două laturi şi să fie destinat folosinţelor anterior menţionate.
14. ÎMPREJMUIRI
Spre spaţiul public aliniamentul va fi închis pe toată lungimea sa prin împrejmuire. Neîmprejmuirea parcelelor se poate stabili prin P.U.Z. În acest caz măsura se va aplica în mod obligatoriu unitar.
Împrejmuirile orientate spre spaţiul public vor avea un soclu opac cu înălţimea maximă de 80 cm şi o parte transparentă, realizată din grilaj metalic sau într-un sistem similar care pemite vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi de 2,2 m. Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii.
Împrejmuirile spre parcelele vecine vor avea maximum 2,20 m înălţime şi vor fi de tip transparent sau opac.
Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide spre interiorul parcelei.
Tratamentul arhitectural al împrejmuirilor va fi corelat cu cel al clădirilor aflate pe parcelă.
SECŢIUNEA 4. POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)
Pentru imobile de locuit ce cuprind la parter alte funcţiuni:
cu maximum (S)+P+3, (S)+P+2+M(R)
P.O.T. maxim = 40%
Pentru nivelele cu destinaţie de locuire AC maximă = 35% x St (suprafaţa terenului) cu (S)+P+4, (S)+P+3+R şi mai mult
P.O.T. maxim = 30%
Pentru nivelele cu destinaţie de locuire AC maximă = 20% x St (suprafaţa terenului)
Pentru imobilele de locuit:
cu maximum (S)+P+3, (S)+P+2+M(R)
P.O.T. maxim = 35%
cu (S)+P+4, (S)+P+3+R şi mai mult
P.O.T. maxim = 20%
Pentru alte funcţiuni (dotări)
P.O.T. maxim va fi cel reglementat prin RGU sau norme specifice pentru programul arhitectural respectiv, fără a depăşi
P.O.T. maxim = 60%
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic.
P.O.T. maxim - S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice sau de interes public constituite în clădiri dedicate, situate înafara zonei centrale – a se vedea Regulamentul aferent UTR Is
P.O.T. maxim - S_Et – Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea Regulamentul aferent UTR Et
P.O.T. maxim - S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – conform P.U.Z. de regenerare urbană
16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)
Pentru imobile de locuit ce cuprind la parter alte funcţiuni:
C.U.T. maxim = 1,1
Pentru imobilele de locuit:
C.U.T. maxim = 1
Pentru alte funcţiuni (dotări)
C.U.T. maxim va fi cel reglementat prin RGU sau norme specifice pentru programul arhitectural respectiv, fără a depăşi
C.U.T. maxim = 1,2
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii, al supraetajării clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic.
C.U.T. maxim - S_Is – Subzona de instituţii şi servicii publice sau de interes public constituite în clădiri dedicate, situate înafara zonei centrale – a se vedea Regulamentul aferent UTR Is
C.U.T. maxim - S_Et – Subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial - a se vedea Regulamentul aferent UTR Et
C.U.T. maxim - S_P – Subzona destinată construcţiilor pentru parcaje colective de cartier – conform PUZ de regenerare urbană
4. OBLIGAŢII ALE TITULARULUI CERTIFICATULUI DE URBANISM:
AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI CLUJ NAPOCA CALEA DOROBANTILOR, NR.99, BL. 9B (autoritatea competentă pentru protecţia mediului, adresa) (Denumirea şi adresa acesteia se personalizează prin grija autorităţii administraţiei publice emitente.)
În aplicarea Directivei Consiliului 85/337/CEE (Directiva EIA) privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată prin Directiva Consiliului 97/11/CE şi prin Directiva Consiliului şi Parlamentului European 2003/35/CE privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul şi modificarea, cu privire la participarea publicului şi accesul la justiţie, a Directivei 85/337/CEE şi a Directivei 96/61/CE, prin certificatul de urbanism se comunică solicitantului obligaţia de a contacta autoritatea teritorială de mediu pentru ca aceasta să analizeze şi să decidă, după caz, încadrarea/neîncadrarea proiectului investiţiei publice/private în lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului.
În aplicarea prevederilor Directivei Consiliului 85/337/CEE, procedura de emitere a acordului de mediu se desfăşoară după emiterea certificatului de urbanism, anterior depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei publice competente.
În vederea satisfacerii cerinţelor cu privire la procedura de emitere a acordului de mediu, autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte mecanismul asigurării consultării publice, centralizării opţiunilor publicului şi al formulării unui punct de vedere oficial cu privire la realizarea investiţiei în acord cu rezultatele consultării publice.
În aceste condiţii:
După primirea prezentului certificat de urbanism, titularul are obligaţia de a se prezenta la autoritatea competentă pentru protecţia mediului în vederea evaluării iniţiale a investiţiei şi stabilirii necesităţii evaluării efectelor acesteia asupra mediului. în urma evaluării iniţiale a investiţiei se va emite actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului.
În situaţia în care autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte necesitatea evaluării efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente cu privire la menţinerea cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
În situaţia în care, după emiterea certificatului de urbanism ori pe parcursul derulării procedurii de evaluare a efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul renunţă la intenţia de realizare a investiţiei, acesta are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente.
În scopul elaborării documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii — de construire/de desfiinţare — solicitantul se va adresa autorităţii competente pentru protecţia mediului:
AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI CLUJ NAPOCA CALEA DOROBANTILOR, NR.99, BL. 9B (autoritatea competentă pentru protecţia mediului, adresa) (Denumirea şi adresa acesteia se personalizează prin grija autorităţii administraţiei publice emitente.)
În aplicarea Directivei Consiliului 85/337/CEE (Directiva EIA) privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată prin Directiva Consiliului 97/11/CE şi prin Directiva Consiliului şi Parlamentului European 2003/35/CE privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul şi modificarea, cu privire la participarea publicului şi accesul la justiţie, a Directivei 85/337/CEE şi a Directivei 96/61/CE, prin certificatul de urbanism se comunică solicitantului obligaţia de a contacta autoritatea teritorială de mediu pentru ca aceasta să analizeze şi să decidă, după caz, încadrarea/neîncadrarea proiectului investiţiei publice/private în lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului.
În aplicarea prevederilor Directivei Consiliului 85/337/CEE, procedura de emitere a acordului de mediu se desfăşoară după emiterea certificatului de urbanism, anterior depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei publice competente.
În vederea satisfacerii cerinţelor cu privire la procedura de emitere a acordului de mediu, autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte mecanismul asigurării consultării publice, centralizării opţiunilor publicului şi al formulării unui punct de vedere oficial cu privire la realizarea investiţiei în acord cu rezultatele consultării publice.
În aceste condiţii:
După primirea prezentului certificat de urbanism, titularul are obligaţia de a se prezenta la autoritatea competentă pentru protecţia mediului în vederea evaluării iniţiale a investiţiei şi stabilirii necesităţii evaluării efectelor acesteia asupra mediului. în urma evaluării iniţiale a investiţiei se va emite actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului.
În situaţia în care autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte necesitatea evaluării efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente cu privire la menţinerea cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
În situaţia în care, după emiterea certificatului de urbanism ori pe parcursul derulării procedurii de evaluare a efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul renunţă la intenţia de realizare a investiţiei, acesta are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente.
6. CEREREA DE EMITERE A AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINŢARE VA FI ÎNSOȚITĂ DE URMĂTOARELE DOCUMENTE:
- certificatul de urbanism;
- dovada titlului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii, sau, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel (copie legalizată);
- documentaţia tehnică - D.T., după caz:
- D.T.A.C.
- D.T.A.D.
- D.T.O.E.
- avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism:
Avize şi acorduri privind utilităţile urbane şi infrastructura:- alimentare cu apa:x
- gaze naturale:x
- canalizare:x
- telefonizare:
- alimentare cu energie electrică:x
- salubritate:
- alimentare cu energie termică:
- transport urban:
Avize şi acorduri privind:- securitatea la incendiu:x
- protecţia civilă:x
- sănătatea populaţiei:x
Avize/acorduri specifice ale administraţiei publice centrale şi/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora:Ministerul Culturii. Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniul Cultural Cluj - zona arheologic protejata;Aviz Politia rutiera;
Studii de specialitate:- studiu geotehnic verificat Af;- plan topografic vizat de O.C.P.I. însoțit de proces verbal de recepție O.C.P.I. în scopul solicitat (D.T.A.D. si D.T.A.C.);- raport NZEB conform Metodologiei de calcul al performantei energetice a cladirilor, indicativ Mc 001-2022 aprobata cu Ordinul 16/2023; - alimentare cu apa:
- actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului;
- dovada privind achitarea taxelor legale.
Documentele de plată ale următoarelor taxe (copie):
Certificatul de urbanism nu ţine loc de autorizaţie de construire/desfiinţare şi nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.
- pentru autorizaţia de construire;- pentru organizare santier;- pentru foraje geo;- pentru timbrul arhitecturii;- pentru transport moloz - se va prezenta contractul cu firma de salubritate care gestioneaza zona pentru deseurile provenite din constructii si demolari si cantitatile reale deseuri rezultate intocmit de catre proiectant;PENTRU ELABORARE P.U.D.:;Studii necesare:;- P.U.D. - elaborat conform Metodologiei de elaborare si continutul-cadru, Indicativ GM-009-2000,emisă de M.L.P.A.T.;- plan topografic vizat de O.C.P.I. însoțit de proces verbal de recepție O.C.P.I. în scopul solicitat (P.U.D.);- aviz geotehnic preliminar conform NP 074/2022;Alte avize:;- Aviz amplasament S.C. ELECTRICA S.A.;- Aviz amplasament S.C. Compania de Apă Someș S.A.;- Aviz amplasament S.C. Del Gaz Grid S.A.;- Aviz sănătatea populației conform prevederilor Ordinului Ministerului Sănătății nr. 119/2014;- Act de reglementare emis de autoritatea competentă pentru protecția mediului;- dovada achitării taxei R.U.R. pentru P.U.D.;- Primărie Direcția Tehnică - Serviciul Siguranța circulației;- Aviz Politia rutiera;- Ministerul Culturii. Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniul Cultural Cluj - zona arheologic protejata;- ORANGE ROMANIA SA;
Certificatul de urbanism nu ţine loc de autorizaţie de construire/desfiinţare şi nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.
Termenul de valabilitate:
24
luni
de la data emiterii.EMIL BOC
Daniel Pop
Aurora Rosca
Bivolaru Dorin
Bivolaru Dorin
07.04.2026
07.04.2028
19.33 lei
10459873
26.02.2026